19.12.89 - Actualitatea românească: Timișoara, represiune și solidaritate internațională cu victimele ei (1) 19.12.89 - Timisoara, Unterdrückung und internationale Solidarität mit den Opfern (1) 19.12.89 - Timisoara, repression and international solidarity with its victims (1) 19.12.89 - Timisoara, la repressione e la solidarietà internazionale con le vittime (1) 19.12.89 - Timisoara, onderdrukking en internationale solidariteit met de slachtoffers (1) 19.12.89 - Timisoara, represje i międzynarodowa solidarność z ich ofiarami (1) 19.12.89 - Timisoara, a repressão e a solidariedade internacional com as suas vítimas (1) 19.12.89 - Тимишоара, репрессии и международная солидарность с их жертвами (1) 19.12.89 - Timisoara, förtryck och internationell solidaritet med dess offer (1)

**N.C. Munteanu:** La microfon N.C. Munteanu...

**Emil Hurezeanu:** ....şi Emil Hurezeanu. În studioul Actualităţii Româneşti de astăzi este prezent şi Nicolae Stînişoară, directorul interimar al postului de radio Europa Liberă, secţia română. Nicolae Stînişoara, the interim director of the radio station Europa Liberă, the Romanian section, is also present in the Romanian Current Affairs studio today.

**N.C. Munteanu:** O avalanşă de ştiri, de informaţii, de demonstraţii. Ştim cum începem, nu ştim cum vom continua. Nous savons comment nous commençons, nous ne savons pas comment nous allons continuer.

**Emil Hurezeanu:** Stimaţi ascultători! Ţinem să precizăm din capul locului că informaţiile pe care le prezentăm în această emisiune şi în emisiunile de la orele 22:10, orele României, precum şi în programul în direct pe care îl vom transmite, precum luni, începând de la ora 24 şi 10 minute, sunt informaţii confirmate între timp, de mai multe surse şi asumate cu responsabilitate fie de corespondenţi, de presă, fie de martori oculari ale căror mărturii, deci, au putut fi confirmate. We willen van meet af aan duidelijk maken dat de informatie die we in deze uitzending en in de uitzendingen om 22.10 uur Roemeense tijd presenteren, evenals in het live-programma dat we maandag vanaf 24.10 uur zullen uitzenden, informatie is die in de tussentijd door verschillende bronnen is bevestigd en met verantwoordelijkheid is overgenomen door correspondenten, de pers of ooggetuigen wier getuigenissen zijn bevestigd.

Spun toate aceste lucruri, din capul locului, pentru că la această oră, în aceste zile suntem asaltaţi, aici la Munchen, la __Europa Liberă__, de sute de telefoane, de sute de depeşe ale agenţiilor de presă, de numeroase articole, răspândite în întreaga presă internaţională. Je dis toutes ces choses, dès le départ, parce qu'à cette heure, ces jours-ci, ici à Munich, dans l'Europe libre, nous sommes assaillis par des centaines de coups de téléphone, des centaines de dépêches d'agences de presse, de nombreux articles, diffusés dans les médias internationaux presse. Ik zeg dit allemaal uit het hoofd, omdat we op dit uur, deze dagen, hier in München, bij Free Europe, worden belegerd door honderden telefoontjes, honderden berichten van persbureaus, talloze artikelen, verspreid over de internationale pers. Multe din aceste articole, să spunem, fără rezervă, sunt de necreditat, sunt senzaţionaliste, nu reflectă realitatea. Beaucoup de ces articles, disons sans réserve, ne sont pas crédibles, ils font sensation, ils ne reflètent pas la réalité. Veel van deze artikelen, laten we zeggen, zonder voorbehoud, zijn ongeloofwaardig, sensationalistisch, geen weerspiegeling van de werkelijkheid. La ora asta realitatea din Timişoara, din România, este greu de reflectat. En ce moment, la réalité à Timisoara, en Roumanie, est difficile à refléter. Op dit moment is de realiteit in Timisoara, in Roemenië, moeilijk weer te geven. Este o ţară închisă România. La Roumanie est un pays fermé. După cum ştiţi, la început s-au blocat frontierele cu Iugoslavia şi cu Ungaria, mai apoi cea cu Bulgaria, în timpul zilei de astăzi, N.C. Comme vous le savez, d'abord les frontières avec la Yougoslavie et la Hongrie ont été bloquées, puis avec la Bulgarie, dans la journée d'aujourd'hui, NC Zoals je weet, werden eerst de grenzen met Joegoslavië en Hongarije geblokkeerd, toen de grens met Bulgarije, en vandaag die met N.C. Munteanu, am aflat că şi frontiera cu Uniunea Sovietică este închisă. Munteanu, j'ai découvert que la frontière avec l'Union soviétique était également fermée. Aeroportul Internaţional Otopeni este blocat, este închis, nu se mai poate circula. Otopeni International Airport is geblokkeerd, het is gesloten, het is niet langer mogelijk om te circuleren. Transporturile feroviare au fost blocate, de asemenea, este o informaţie recentă. Les transports ferroviaires ont également été bloqués, c'est une information récente. Volgens een recent rapport is het spoorvervoer ook geblokkeerd. Nu se mai circulă, deci, nici înspre Ungaria, respectiv, Austria, Germania, nici înspre sud, nici înspre nord. Er is dus geen verkeer meer naar Hongarije, Oostenrijk, Duitsland, het zuiden of het noorden. Este o ţară închisă.

**N.C. Munteanu:** Astăzi, în gara din Munchen, nu s-au mai eliberat niciun fel de bilete pentru niciun fel de tren, prin nicio direcţie spre România. Munteanu : Aujourd'hui, à la gare de Munich, aucun billet n'a été émis pour aucun train, dans aucune direction vers la Roumanie. Deasemenea poşta nu primeşte pachete pentru România. De plus, la poste ne réceptionne pas les colis pour la Roumanie. Sursă: Gara Munchen. Source : Gare de Munich.

**Emil Hurezeanu:** Stimaţi ascultători! Emil Hurezeanu : Chers auditeurs ! Vă preocupă şi pe Dvs., bineînţeles, şi pe noi, şi pe românii din străinătate şi pe toată lumea la ora asta ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi înainte de toate, numărul victimelor. What happened in Timişoara concerns you, of course, and us, and the Romanians abroad and the whole world at this time, and above all, the number of victims. Ce qui s'est passé à Timişoara vous concerne, bien sûr, et nous, et les Roumains de l'étranger et du monde entier en ce moment, et surtout, le nombre de victimes. Wat er in Timisoara is gebeurd, baart u natuurlijk zorgen, ons, de Roemenen in het buitenland en iedereen op dit moment, en in de eerste plaats het aantal slachtoffers. Aşa cum spuneam în emisiunile de ieri şi de alaltăieri, acolo au avut loc ciocniri sângeroase, ciocniri violente. Comme nous l'avons dit dans les émissions d'hier et d'avant-hier, il y a eu des affrontements sanglants, des affrontements violents. Mediile de informare vorbesc de victime. Les médias parlent des victimes. De media praten over slachtoffers. Informaţiile privind numărul victimelor sunt deseori conflictuale, deci oferă cifre care se contrazic. Se vorbeste de un important număr de răniţi, se vorbeste de morţi. Er wordt gesproken over een aanzienlijk aantal gewonden, er wordt gesproken over doden.

Numărul morţilor variaza de la doi la câteva sute. The number of dead varies from two to several hundred. Het dodental varieert van twee tot enkele honderden. şi în relatările de astăzi şi în general în relatările noastre privind evenimentele de la Timişoara specificam că aceste cifre nu sunt confirmate şi că vom continua să sustînem de fiecare data caracterul violent al reprimarii demonstraţiei de la Timişoara, aşa cum am spus în emisiunea de ieri noapte, fiecare viata de om este importanta, fiecare victima este importanta iar datorita responsăbilitatii pe care ne-o asumam aici, la __Europa Liberă__, avand în vedere impactul pe care programele noastre îl are în România, noi nu ne putem permite ca orice post de radio oarecare, ca orice ziar din străinătate să facem speculatii neresponsabile pe marginea victimelor, numărului victimelor de la Timişoara. en in de verslagen van vandaag en in het algemeen in onze verslagen over de gebeurtenissen in Timisoara geven we aan dat deze cijfers niet bevestigd zijn en dat we steeds zullen blijven wijzen op het gewelddadige karakter van de onderdrukking van de demonstratie in Timisoara, zoals we gisteravond in de uitzending zeiden, elk mensenleven is belangrijk, Elk slachtoffer is belangrijk en vanwege de verantwoordelijkheid die we hier bij Europa Liberă op ons nemen, gezien de impact die onze programma's in Roemenië hebben, kunnen we niet toestaan dat een radiostation of een buitenlandse krant onverantwoordelijke speculaties doet over de slachtoffers, het aantal slachtoffers in Timisoara.

Câteva informaţii cu caracter general, câteva informaţii importante pe care vrem să la aducem, din capul locului, la cunoştinţă. Quelques informations générales, quelques informations importantes que nous voulons porter à votre attention tout de suite. Wat algemene informatie, wat belangrijke informatie die we onder jullie aandacht willen brengen. Mai mulţi ambasadori români au fost convocaţi astăzi la ministerele de externe ale unor ţări occidentale, unde au fost trimise mesaje de protest. Plusieurs ambassadeurs roumains ont été convoqués aujourd'hui aux ministères des Affaires étrangères de certains pays occidentaux, où des messages de protestation ont été envoyés. Este cazul însărcinatului cu afaceri de externe de la Viena care a fost convocat azi dimineaţa la Ministerul de Externe al Austriei. Sejmul polonez, în unanimitate în 19 decembrie protestează. A adoptat un vot de protest împotriva evenimentelor din România. Dati-mi voie să citesc câteva cuvinte din rezolutia Sejmului polonez pe care presedintele Sejmului, Nikolaj Kozakievich, a citit-o în fata Parlamentului polonez: „Ieri s-a consumat în România o tragedie. Laat me een paar woorden voorlezen uit de resolutie van de Poolse Sejm die de voorzitter van de Sejm, Nikolaj Kozakievich, voorlas voor het Poolse parlement: "Gisteren heeft zich in Roemenië een tragedie voltrokken. La Timişoara şi în mai multe localitati din România, din partea de vest a României. armata şi fortele de militie, au deschis focul asupra participantilor. Numărul victimelor este încă necunoscut. se stie însă că a fost aplicata forta represiva, brutalitatea şi că s-au auzit impuscaturi la Timişoara. În aceasta situaţie, Sejmul şi poporul polonez, Republica populara Polonia, deplange încălcarea violenta a drepturilor omului în România. In this situation, the Sejm and the Polish people, the People's Republic of Poland, lament the violent violation of human rights in Romania. Cerem încetarea imediata a represiunilor împotriva poporului care nu cere decat respectarea drepturilor săle fundamentale. We eisen dat er onmiddellijk een einde komt aan de repressie tegen de mensen die niets anders eisen dan respect voor hun grondrechten. avand în vedere aceasta tragedie care a afectat România, ne declaram solidaritatea cu victimele teroarei şi ne exprimam simpatia pentru familiile victimelor, apeland la opinia publica internationala pentru a condamna solidar aceste acte de violenta. In het licht van deze tragedie die Roemenië heeft getroffen, verklaren wij ons solidair met de slachtoffers van terreur en betuigen wij ons medeleven met de families van de slachtoffers, waarbij wij de internationale publieke opinie oproepen om deze gewelddaden in solidariteit te veroordelen. Va rog să votati, cine este în favoarea adoptării acestei rezolutii. toţi membrii parlamentului polonez s-au ridicat în picioare şi au votat în favoarea acestei rezolutii”. stonden alle leden van het Poolse parlement op en stemden voor deze resolutie".

**N.C. Munteanu:** De la Bruxelles confederatia sindicatelor libere, o confederatie de sindicate preponderent necomuniste, au trimis un mesăj prin care condamna represiunea demonstraţiei de la Timişoara. Munteanu: Vanuit Brussel stuurde de Confederatie van Vrije Vakbonden, een confederatie van overwegend niet-communistische vakbonden, een bericht waarin ze de onderdrukking van de demonstratie in Timisoara veroordeelden. De asemenea, suntem informaţi că la Praga astăzi are loc o demonstraţie în Piata Venceslav. Un grup important de studenţi au chemat populatia la un moment de reculegere pentru victimele de la Timişoara. Een grote groep studenten riep de bevolking op tot een moment van stilte voor de slachtoffers in Timisoara. corespondentul nostru de la praga ne anunta că, începand din aceasta noapte, studenţii din Cehoslovacia vor organiza în fiecare seara în fata ambasădei romane o veghe, în solidaritate cu victimele şi în semn de protest împotriva represiunii brutale a demonstranţilor din Timişoara. Onze correspondent in Praag vertelt ons dat studenten uit Tsjecho-Slowakije vanaf vanavond elke avond een wake zullen houden voor de Roemeense ambassade uit solidariteit met de slachtoffers en uit protest tegen de brute onderdrukking van de demonstranten in Timisoara. Il avem pe studio, aşa cum va anuntam la începutul emisiunii, pe directorul departamentului românesc, pe doctorul Nicolae Stînișoară şi intentionam să avem o discutie. We hebben in de studio, zoals we aan het begin van de show hebben aangekondigd, de directeur van de Roemeense afdeling, Dr Nicolae Stînișoară, en we zijn van plan een discussie te voeren.

**Emil Hurezeanu:** Stimate domnule Stînişoară, ne propunem să discutam in următoarele minute câteva din semnificatiile de ordin general ale recentelor evenimente tragice de la Timişoara. Ele se desfasoara pe fondul unei situatii romanesti încordate, încinse, în stare de criza. Ze spelen zich af tegen de achtergrond van een gespannen, verhitte, door crisis geteisterde Roemeense situatie. Ele s-au desfasurat de asemenea, pe fondul unei evolutii, est-europene, la fel de dramatice, în care evenimentele s-au succedat rapid, în care schimbarile sunt foarte importante, partidele comuniste renunta la rolul conducator a lor în societate determinate fiind de o imensă presiune de jos în sus. Ze vonden ook plaats tegen de achtergrond van een even dramatische Oost-Europese ontwikkeling, waarin de gebeurtenissen elkaar snel opvolgden, waarin veranderingen zeer belangrijk waren, de communistische partijen hun leidende rol in de samenleving opgaven, bepaald door immense druk van onderaf. Cum putem integra pe acest fond al evolutiei din interior, din România, în primul rand, şi apoi pe cel al evolutiei est-europene, recentele evenimente de la Timişoara. Hoe kunnen we de recente gebeurtenissen in Timisoara plaatsen tegen deze achtergrond van interne ontwikkelingen, in de eerste plaats in Roemenië en vervolgens in Oost-Europa?

**Nicolae Stînișoară:** Din capul locului realitatea istorica înseamna intercomunicare de destinuri, intercomunicare de stiluri, intercomunicare de traditii, vase comunicante, nu se poate face în niciun caz o separare între România si ţările din jurul ei care au patruns astăzi pe fagasul transformarii pluralist. Nicolae Stînișoară: From the beginning, the historical reality means intercommunication of destinies, intercommunication of styles, intercommunication of traditions, communicating vessels, in no case can a separation be made between Romania and the countries around it which today entered the path of pluralistic transformation. Nicolae Stînișoară: Van bovenaf gezien betekent de historische realiteit een intercommunicatie van lotsbestemmingen, intercommunicatie van stijlen, intercommunicatie van tradities, communicerende vaten, en op geen enkele manier kan er een scheiding bestaan tussen Roemenië en de landen eromheen die vandaag de dag een pluralistische transformatie zijn ingegaan. Izolarea actuala este artificiala, aşa că niciun fel de mirare asupra începutului accelerari acestui fenomen în România nu este justificata. Het huidige isolement is kunstmatig, dus er is geen reden om je af te vragen of dit fenomeen zich in Roemenië in versneld tempo zal voordoen. Exista o experienta initiala comuna, aceea a impunerii a toate aceste ţări a sistemului de comunism sovietic. There is a common initial experience, that of the imposition of the Soviet communist system on all these countries. Er is een gemeenschappelijke eerste ervaring, namelijk die van het opdringen van het Sovjet-communistische systeem aan al deze landen. Si exista o îndelungata lupta a fiecareia dintre aceste ţări, sub forme diferite, aici intervin deosebirile de stiluri. En er is een lange strijd tussen elk van deze landen, in verschillende vormen, en dit is waar de verschillen in stijlen om de hoek komen kijken. Pentru a revenirea la propriilor traditii şi reintrarea în secolul nostru şi în Europa noastra comuna. Om terug te keren naar onze eigen tradities en onze eeuw en ons gemeenschappelijke Europa opnieuw te betreden.

**E. Hurezeanu:** Sunt evenimentele de la Timişoara din ultimele zile indiciul unei stări de încordare maxima în societatea românească de astăzi? E. Hurezeanu: Zijn de gebeurtenissen in Timisoara van de afgelopen dagen indicatief voor een staat van maximale spanning in de huidige Roemeense samenleving?

**Nicolae Stînișoară:** Fără îndoială, şi cauza principala este aşa cum stii şi dumneata aceasta înstrainare, aceasta alienare maxima între conducatori şi condusi, sunt termeni care nici nu mai sunt acceptabili în epoca noastra, nici macar în Uniunea Sovietica. Nicolae Stînișoară: Ongetwijfeld, en de belangrijkste oorzaak is, zoals u weet, deze vervreemding, deze maximale vervreemding tussen de heersers en de geregeerden, zijn termen die niet langer acceptabel zijn in ons tijdperk, zelfs niet in de Sovjet-Unie. Deci suspendarea pana la anihilare a dialogului, între societatea civilă şi guvern şi partid, mai mult decat atat încercarea conducerii actuale de a suprima dialogul chiar şi în interiorul societatii civile. Dus de opschorting tot het punt van vernietiging van de dialoog, tussen het maatschappelijk middenveld en de regering en de partij, bovendien de poging van het huidige leiderschap om de dialoog zelfs binnen het maatschappelijk middenveld te onderdrukken. Ceea ce este una dintre marile nenorociri ale societatii actuale romanesti. În masura în care acest sistem de represiune a reusit, nu total, bineînteles, pentru că atat timp cat nu este posibil dialogul între personalitati şi între grupuri în sănul societatii civile, nu se pot schita raspunsurile la marile întrebari care sunt prezente în societatea din întreaga europa, şi nu se poate face un pas înainte spre transformarea care vedem că este un fenomen natural, începand din am putea să spunem, de la Moscova, şi pana în Berlinul rasăritean. To the extent that this system of repression succeeded, not totally, of course, because as long as dialogue between personalities and between groups is not possible within civil society, the answers to the great questions that are present in society as a whole cannot be outlined Europe, and one cannot take a step forward towards the transformation that we see is a natural phenomenon, starting from, let's say, Moscow, and ending in East Berlin. In de mate dat dit systeem van onderdrukking geslaagd is, niet helemaal natuurlijk, want zolang er geen dialoog mogelijk is tussen persoonlijkheden en tussen groepen binnen de burgermaatschappij, is het niet mogelijk om antwoorden te schetsen op de grote vragen die zich voordoen in de samenleving in heel Europa, en is het niet mogelijk om een stap voorwaarts te zetten in de richting van de transformatie die we zien als een natuurlijk fenomeen, beginnend vanuit, laten we zeggen, Moskou en eindigend in Berlijn.

**Emil Hurezeanu:** Orice îndepartare, amanare a unor astfel de solutii conduce la confruntări. Emil Hurezeanu: Elk uitstel van zulke oplossingen leidt tot confrontatie. La confruntări violente, aşa cum s-a întamplat şi la Timişoara. Si asta este pericolul pentru că dacă dialogul ar fi putut functiona, el s-ar fi dezvoltat şi structurat. En dat is het gevaar, want als de dialoog zou kunnen werken, zou hij ontwikkeld en gestructureerd zijn. Dacă el este, însă, oprit, primul semn al dialogului este o izbucnire sub forma vulcanica. Als het echter wordt gestopt, is het eerste teken van dialoog een uitbarsting in vulkanische vorm. Ceea ce nu este în interesul nici al societatii civile şi nici al rezolvarii fundamentale ale problemelor. Dat is niet in het belang van de burgermaatschappij of van fundamentele probleemoplossing.

Nicolae Stînişoară, mulţi dintre participantii la demonstraţiile de la Brasov de acum doi ani, dar îndeosebi de acum de la Timişoara, suntem informati, au fost tineri. Nicolae Stînișoară, veel van de deelnemers aan de demonstraties in Brasov twee jaar geleden, maar vooral nu in Timișoara, zo hebben we vernomen, waren jongeren. Mulţi au fost, şi tinerii şi tineri au fost demonstranţii de la praga, la demonstraţiile care ruleaza în continuare din Germania Răsăriteană. Velen waren, en de jongeren en jong van hart waren de demonstranten in Praag, bij de demonstraties die nog steeds lopen in Oost-Duitsland.

**Nicolae Stînişoară:** Este un semn de speranţă, de continuitate în deceniul care urmează şi probabil într-un secol care urmează, al sfârşitului ideologiilor, cum se spune mereu, aceasta prezenta a tinerilor în primele rânduri ale procesului de emancipare democratică. Nicolae Stînișoară: Het is een teken van hoop, van continuïteit in het komende decennium en waarschijnlijk in de komende eeuw, van het einde van ideologieën, zoals ze altijd zeggen, deze aanwezigheid van jonge mensen in de voorhoede van het proces van democratische emancipatie. Ne oprim un pic asupra noţiunii de continuitate. Laten we even stilstaan bij het begrip continuïteit. Se poate vorbi de o continuitate prin discontinuitate la acele odrasle ale conducătorilor, ale nomenclaturii, ale vârfului partidului şi sunt mulţi şi nu am vorbit despre ei. Je kunt spreken van een continuïteit door discontinuïteit in die nakomelingen van de leiders, van de nomenclatuur, van de top van de partij, en dat zijn er veel, en we hebben het niet over hen gehad. Şi nu numai în România sunt asemenea odrasle.

**Emil Hurezeanu:** Interesant este că mulţi dintre liderii opozitiei democratice din Ungaria din ultimii ani sunt importanţi fii ai aparatului de partid şi de stat.

**Nicolae Stînişoară:** Or, iată că în câteva decenii şi chiar în mai puţin timp, s-a făcut acest salt de la părinţii care erau îndoctrinati la ideea aceasta al eliberarii de îndoctrinare. Nicolae Stînişoara: Well, in a few decades and even in less time, this leap was made from parents who were indoctrinated to this idea of liberation from indoctrination. Nicolae Stînișoară: Nu, in een paar decennia en zelfs in een kortere tijd, is deze sprong gemaakt van ouders die geïndoctrineerd werden naar het idee van vrijheid van indoctrinatie. Și este şi mai important că au fost capabili să o faca pentru că ei fuseseră supuşi unei îndoctrinări cu adevărat sistematice. Belangrijker nog, ze waren in staat om dit te doen omdat ze waren onderworpen aan werkelijk systematische indoctrinatie. Pe când vechii ilegalişti de partid, s-ar putea spune, că indiferent de etnie, de insuficienţele lor culturale, ei avuseseră totuşi ocazia să participe la o cultură politică a unei epoci în care existau dispute, exista pluralism. Terwijl de oude partij-illegalen, zou je kunnen zeggen, ongeacht hun etniciteit, ongeacht hun culturele tekortkomingen, toch de kans hadden om deel te nemen aan een politieke cultuur van een tijdperk waarin er geschillen waren, waarin er pluralisme was.

**Emil Hurezeanu:** Fiii, fiii de care vorbim acuma, fiicele din aceste familii alcătuiesc acum o fracţiune relativ restrânsă în acest contingent masiv al participării tinerilor la mişcarea din România şi din Europa Centrală. Emil Hurezeanu: De zonen, de zonen waar we het nu over hebben, de dochters van deze families vormen nu een relatief klein deel van dit massale contingent jonge mensen dat deelneemt aan de beweging in Roemenië en Centraal-Europa.

**Nicolae Stînişoară:** A fost numai o referire la un fenomen, chiar dacă limitat, semnificativ în felul lui, important este, într-adevăr, că în toate aceste ţări în care procesul este acum în miscare, procesul de înnoire, studenţii au participat în mare număr şi au participat sub o forma non-violentă, dimpotrivă. Nicolae Stînișoară: Het was slechts een verwijzing naar een fenomeen, ook al is het beperkt, significant op zijn eigen manier, het belangrijke is inderdaad dat in al deze landen waar het proces nu in beweging is, het proces van vernieuwing, studenten in grote aantallen deelnamen en deelnamen in een geweldloze vorm, integendeel. Tinereţea pe care adeseori o asociem cu o anumită lipsă de control şi de responsabilitate chiar - nu am vrut să fiu aşa de aspru - iată că spontaneitatea poate să greşească de multe ori, nu. A fost spontaneitate combinată cu înţelegere a fenomenului actual şi ceea ce este foarte interesant, în solidaritate cu alte generaţii, ceea ce iarăşi este un semn al continuităţii. Oricum milionul care la um moment dat a apărut, să spunem, la Leipzig şi jumătatea de milion, milionul care a apărut la Praga era format din toate generaţiile şi fenomenul cel mai remarcabil a fost că nu s-a produs violenta nu s-a produs anarhie, nu a fost haos, ci spre deosebire de unele prejudecăti ale noastre cu privire la masele care sunt supuse unei psihoze în momentul în căre ies în strada - poate datorita experientei radicale a rapirii libertatilor fundamentale - oamenii acestia procedeaza în aşa fel încăt să nu se lase contaminati de ceea ce a însemnat destinul lor nefericit. Maar het miljoen dat op een gegeven moment, laten we zeggen, in Leipzig verscheen en het halve miljoen, het miljoen dat in Praag verscheen, bestond uit alle generaties en het meest opmerkelijke fenomeen was dat er geen geweld, geen anarchie, geen chaos was, maar in tegenstelling tot sommige van onze vooroordelen over de massa's die een psychose krijgen wanneer ze de straat op gaan - misschien vanwege de radicale ervaring van de ontvoering van fundamentele vrijheden - gaan deze mensen op zo'n manier te werk dat ze zich niet laten besmetten door wat hun ongelukkige lot heeft betekend. Nu se lasă contaminati de terorism, de violenţă, de lipsă de întelegere pentru interlocutor. They do not allow themselves to be contaminated by terrorism, violence, lack of understanding for the interlocutor. Ze laten zich niet besmetten door terrorisme, geweld of onbegrip voor de gesprekspartner. Aceasta este garantia ireversibilităţii acei democratizări de care România nu se poate în nici un caz despărţi, ci din contra, ea este, după cum vedem, în drum spre realizarea ei în acest context mai larg. Dit is de garantie voor de onomkeerbaarheid van die democratisering waarvan Roemenië in geen geval kan worden gescheiden; integendeel, zoals we kunnen zien, is het land op weg om die in deze bredere context te bereiken.

**E. Hurezeanu:** Vă multumesc, Nicolae Stînişoară!

**N.C. Munteanu:** Zilele acestea ne-a sosit o scrisoare semnată Solidaritatea, un grup de studenţi din Bucureşti. Munteanu: Deze dagen ontvingen we een brief ondertekend door Solidaritatea, een studentengroep uit Boekarest. Scrisoarea vă este destinata. O citeşte Ion Ioanid.

**Ion Ioanid:** „Scrisoare deschisă catre toţi românii de suflet, muncitori, tehnicieni şi ingineri, studenţi, oameni de ştiinţă, de artă şi de cultură, ţărani, militari şi activişti securişti cu conştiinţă. Ion Ioanid: "Een open brief aan alle Roemeense mensen met een ziel, arbeiders, technici en ingenieurs, studenten, wetenschappers, mensen van kunst en cultuur, boeren, soldaten en geheime activisten met een geweten. Prieteni, în aceste zile cu adevărat istorice, în care kadarii, honeckerii, jivkovii se duc unul după altul acolo unde merită, adică la lada de gunoi al istoriei, ce facem noi, românii? Vrienden, wat doen wij Roemenen in deze werkelijk historische dagen, waarin Kadars, Honeckers, Zhivkovs de een na de ander gaan naar waar ze verdienen, namelijk naar de vuilnisbak van de geschiedenis? Am auzit şi am pus de multe ori aceasta întrebare în aceste zile fierbinţi. Ik heb deze vraag in deze warme dagen vaak gehoord en gesteld. Numărul celor ce răspund la această întrebare cu fapte, fie ele cât de mărunte, creşte vizibil de la o zi la alta. Het aantal mensen dat deze vraag met feiten beantwoordt, hoe klein ook, neemt zichtbaar met de dag toe.