Lungul drum al reformei poliției
Din 2009 încoace, de când la putere au venit forţele numite pro-europene, conducerea Ministerului de Interne, cu sprijin occidental, şi-a propus să devină mai prietenoasă şi apropiată de nevoile oamenilor - cei pe care s-au angajat să-i protejeze. Mai întâi au promis să reformeze şi să demilitarizeze sistemul. Schimbarea a început cu înlocuirea uniformei poliţiştilor după model european şi adoptarea, la finele lui 2012, a legii cu privire la activitatea poliţiei. În rândul experţilor această schimbare a fost numită una „de vitrină” pentru că arăta bine pe hârtie şi era aproape insesizabilă în realitate. Apoi procesul de reformă a stagnat din cauza unor evoluţii de care MAI era mai puţin responsabilă: criza politică şi schimbarea frecventă a guvernelor. Din 2016 s-a tot vorbit despre crearea poliţiei comunitare, ce ar urma să fie activă mai ales la nivel local, iar la începutul lui 2018 Executivul de la Chişinău a aprobat planul de acţiuni pentru realizarea acestui concept. Potrivit ministrului Alexandru Jizdan, iniţiativa ar urma să schimbe percepţia oamenilor faţă de poliţie care astăzi este văzută „ca un organ de persecutare”. Pentru a şti exact care este imaginea poliţiei în ochii oamenilor, Centrul sociologic CBS-Axa, la cererea Inspectoratului general al poliţie a realizat o cercetare despre încrederea pe care o au cetăţenii în poliţie. Astfel, în opinia respondenţilor, salariile mici, corupţia şi lipsa încrederii din partea populaţiei sunt principalele probleme cu care se confruntă poliţia locală. Sociologii de la CBS-Axa au intervievat şi poliţişti pentru a vedea ce cred ei despre provocările din sistemul în care activează. Aceştia s-au arătat nemulţumiţi de salariile mici, invocate de peste 80 la sută dintre respondenţi, de dotarea tehnică insuficientă şi lipsa de respect din partea populaţiei. În ce priveşte comunicarea între poliţişti şi cetăţeni, şase din zece persoane intervievate spun că nu îşi cunosc poliţistul de sector şi, cel mai probabil, nici nu sunt interesaţi să-l cunoască. Aceste cifre, crede sociologului CBS-Axa Vasile Cantaraji ar trebui să dea de gândit conducerii MAI: „Lipsa de comunicare, în cazul dat lipsa de contact, duce cumva la existenţa a două lumi paralele, deci, constatăm că, nivelul de contact este unul foarte scăzut, el se rezumă strict la cazurile când au loc ilegalităţi.” Pe parcursul anului trecut, Inspectoratul general al poliţiei a organizat mai multe acţiuni publice. De exemplu, cu mesajul „Împreună pentru o comunitate mai sigură”, zeci de poliţiste au îndemnat trecătorii din parcul central al capitalei să aibă încredere în oamenii legii şi, la nevoie, chiar să le dea o mână de ajutor. Şeful Inspectoratului general al poliţiei, Alexandru Pînzari, recunoaşte că în cadrul instituţiei s-ar fi schimbat priorităţile, iar comunicarea ar fi în topul acestora: „Scopul acestor măsuri a fost de a comunica mai mult cu cetăţenii, de a ne apropia de cetăţeni, de comunitate şi de a identifica care sunt problemele şi necesităţile comunităţii. Am studiat cu atenţie practicile mai multor ţări pentru a vedea care sunt căile de succes. Am fost surprins să identific că succesul nu vine de la aceea că avem mai multă tehnică, mai mult echipament, succesul vine atunci când poliţia lucrează cu comunitatea.” În ultimii ani, Uniunea Europeană a investit milioane de euro în reformarea sistemului polițienesc. La finele lui 2016, guvernul de la Chişinău a semnat un acord cu Delegaţia UE care prevedea oferirea unui sprijin financiar de 57 milioane de euro pentru finanţarea reformelor în poliţie. Ministrul de interne, Alexandru Jizdan, declara atunci că „o astfel de finanţare poliţia nu a avut niciodată”. Ofiţerul pentru justiţie şi afaceri interne din cadrul Delegaţiei UE în Moldova, Steven Daniels, şi-a exprimat speranţa că creşterea cheltuielilor pentru poliţie va fi direct proporţională cu încrederea oamenilor în forţele de ordine: „Sprijinul acordat de Uniunea Europeană se concentrează pe mai multe direcții, de la poliţia comunitară la combaterea corupţiei în rândul angajaţilor. Cu toate acestea, trebuie să fie clar că deşi colaborăm cu Ministerul de Interne şi Inspectoratul general al poliţiei, oferind instruiri şi echipament modern, obiectivul nostru este de a transforma poliţia într-o instituţie profesionistă, de la una de forţă la una orientată spre servicii în folosul comunităţii. Într-un final, oamenii sunt beneficiarii finali şi judecătorii acestei reforme”. De-a lungul anilor, şefii de la interne şi-au atras critici pentru faptul că ar admite ingerinţa politicului în activitatea poliţiei. Un alt reproş ţine de promovarea angajaţilor care nu întotdeauna ar fi în baza profesionalismului. Ignorând aceste probleme, anunțatele reforme nu vor avea impactul scontat, au atras atenţia în repetate rânduri unii experţi, inclusiv europeni, care urmăresc îndeaproape reformarea poliţiei în Republica Moldova.
