Numele vântului - Chapter 1, Capitolul unu

Capitolul unu

Loc de duhuri rele

Era doboriş seara, iar şleahta obişnuită se adunase la Piatra de Hotar. Cinci oameni nu erau cine ştie ce şleahtă, însă mai mult de cinci nu prea vedea hanul în ziua de azi, la cum erau vremurile.

Moş Cob îşi intrase în rolul de povestitor şi dătător de poveţe. Bărbaţii de la tejghea sorbeau din băuturi şi ascultau. În odaia din spate, un hangiu tânăr stătea nevăzut după uşă, zâmbind în timp ce asculta amănuntele unei poveşti cunoscute.

— Şi când s-a deşteptat din somn, Taborlin cel Mare s-a trezit încuiat într-un turn înalt. Îi luaseră sabia şi-l jecmăniseră de unelte: cheia, banul şi lumânarea îi dispăruseră. Dar, vedeţi voi, asta nici măcar nu era partea cea mai rea...

Cob se opri o clipă, făcându-i să aştepte încordaţi.

— ...căci lămpile de pe perete ardeau cu foc albastru!

Graham, Jake şi Shep dădură din cap a încuviinţare. Cei trei prieteni crescuseră împreună, ascultându-i lui Cob poveştile şi nebăgându-i în seamă poveţele.

Cob îl studie mai îndeaproape, cu ochi mijiţi, pe cel mai nou şi mai atent dintre puţinii ascultători – ucenicul fierarului.

— Ai habar ce-nseamnă asta, băiete?

Toată lumea îi zicea „băiete“ ucenicului de fierar, deşi era cu o palmă mai înalt decât toţi ceilalţi. După cum se întâmplă în orice târguşor, n-avea să fie scos din „băiete“ decât după ce-i creştea barba de-a binelea sau dacă spărgea nasul vreunuia din cauza asta.

Băiatul dădu încet din cap.

— Chandrienii.

— Aşa e, încuviinţă şi Cob. Chandrienii. Toată lumea ştie că focul albastru e unul din semnele lor. Şi Taborlin al nostru...

— Dar cum de l-or găsit? îi tăie vorba flăcăul. Şi de ce nu l-or omorât când or avut prilejul?

— Taci, acolo, ţi-oi primi toate răspunsurile până la urmă, zise Jake. Lasă-l doară să povestească.

— Nu-i nevoie să-l dojeneşti, Jake, spuse Graham. Băiatu-i numa' curios. Vezi-ţi de băutura ta.

— Băutura mi-am băut-o, bombăni Jake. Mi-ar trebui încă una, da' hangiu' ăsta tot taie frunze la câini în odaia din spate.

Ridică glasul şi bătu cu halba goală în tejgheaua de mahon.

— Hei! Li-i sete oamenilor aici!

Hangiul se ivi cu cinci străchini de tocană şi două pâini rotunde, calde încă. Le mai turnă un rând de bere lui Jake, Shep şi lui Moş Cob, mişcându-se cu spor de colo până colo.

Povestea avu de aşteptat câtă vreme bărbaţii erau prinşi cu îmbucatul. Moş Cob îşi înfuleca strachina de tocană aşa cum poate numai cine a rămas holtei toată viaţa. Pe când ceilalţi încă mai suflau în străchini, să nu se ardă, el îşi isprăvi şi ultima îmbucătură de pâine şi se puse din nou pe povestit.

— Ei, şi Taborlin trebuia să scape de-acolo, da' când s-a uitat împrejurul său, a văzut că temniţa n-avea uşă. Şi nici ferestre. De jur împrejur nu era decât piatră, netedă şi tare. Era o temniţă din care nu mai scăpase nimeni. Dar Taborlin ştia numele tuturor lucrurilor, şi- atunci toate erau la porunca lui. El a zis pietrei: „Sfărâmă-te!“ şi piatra s-a sfărâmat. Zidul s-a sfâşiat ca o foaie de hârtie şi Taborlin a văzut cerul şi a tras în piept aerul dulce de primăvară. A mers până la marginea temniţei, s-a uitat în jos şi, fără să se mai gândească, a păşit în gol...

Băiatul făcu ochii mari:

— Nu se poate!

Cob încuviinţă grav din cap.

— Şi astfel, Taborlin a căzut, dar nu şi-a pierdut nicidecum cumpătul. Căci el ştia numele vântului, şi atunci vântul îl asculta. El a vorbit cu vântul, şi vântul l-a îmbrăţişat şi l-a legănat. L-a purtat până la pământ, uşor ca pe un puf de păpădie, şi l-a aşezat în picioare, gingaş ca dezmierdarea unei mame. Şi când a ajuns jos şi a dus mâna la coastă, unde îl înjunghiaseră, a simţit că de-abia dacă avea o zgârietură. Acuma, poate că n-a fost decât un pic de noroc, zise Cob ducând mâna la nas cu înţeles, sau poate avea cumva de-a face cu talismanul pe care îl purta pe sub cămaşă.

— Ce talisman? întrebă nerăbdător flăcăul, cu gura plină de tocană.

Moş Cob se aşeză mai bine în scaun, bucuros că are prilejul să povestească mai cu de-amănuntul.

— Cu câteva zile mai-nainte, lui Taborlin îi ieşise în cale un spoitor. Şi chiar dacă nici el n-avea mare lucru de mâncare, Taborlin şi-a împărţit merindele cu moşneagul.

— Chiar aşa se şi cade, îi zise Graham încet băiatului. Doar ştie toată lumea: „De miluieşti un spoitor, te răsplăteşte mai cu spor“.

— Nu, nu, mormăi Jake. Zi-o aşa cum trebuie: „La nevoie de-i dai ajutor, ai răsplată-ndoită de la spoitor“.

Hangiul vorbi pentru prima oară în seara aceea.

— De fapt, vă lipseşte mai mult de jumătate, zise el, stând în picioare în spatele tejghelei:

Spoitorul mereu datoria-şi plăteşte:

Cuvenită plată, cui cu el se tocmeşte,

Îndoită plată, celui ce-l miluieşte,

Întreită plată, pentru cine-l jigneşte.

Muşteriii mai că se mirară să-l vadă pe Kote acolo. Veneau la han doboriş de doboriş de luni de zile, iar Kote nu deschisese niciodată gura să zică ceva de la el. Nici că te puteai aştepta la altceva, de bună seamă. Venise în târg abia de un an şi ceva. Era încă străin. Ucenicul fierarului trăise aici de la unsprezece ani şi tot i se zicea „băiatul ăla din Rannish“, de parcă Rannish ar fi fost vreo ţară străină, nu un târg la mai puţin de nouăsprezece kilometri depărtare.

— Aşa am auzit şi eu odată, spuse Kote ca să spargă tăcerea; se vedea bine că se ruşinase de ce zisese.

Moş Cob încuviinţă din cap, apoi îşi drese glasul şi prinse din nou a povesti:

— Ei, şi talismanul ăsta făcea o baniţă întreagă de coroane de aur, da' pentru că Taborlin se milostivise de el spoitorul i l-a vândut pe un ban de fier, un ban de aramă şi un ban de argint. Era negru ca miezul nopţii şi rece ca gheaţa, da' câtă vreme îl avea la gât, Taborlin avea să fie ferit de toate lucrurile rele. Duhuri şi de-astea.

— Ce-aş mai da şi io să am aşa ceva în ziua de azi, zise Shep întunecat.

Toată seara, Shep băuse cel mai mult şi vorbise cel mai puţin dintre toţi. Toată lumea ştia că se petrecuse ceva rău la el la fermă aprinzişul trecut, dar, cum îi erau prieteni buni, ceilalţi ştiau că nu trebuie să-l bată la cap să le dea mai multe amănunte. Cel puţin nu cât încă era aşa devreme, nu cât încă erau cu toţii atât de treji.

— Mda, toţi am da, zise Moş Cob înţelept, luând o înghiţitură lungă de bere.

— Nu ştiam că Chandrienii îs duhuri rele, zise băiatul. Am auzit că...

— Păi, nici nu-s duhuri rele, zise Jake cu hotărâre. Sunt primii şase oameni care n-or vrut să aleagă calea lui Tehlu, şi El i-o blestemat să pribegească prin cele patru colţuri...

— Cine spune povestea asta, eu sau tu, Jacob Walker? spuse Cob cu asprime. Dacă o zici tu, eu unul te las să-i dai-nainte.

Cei doi se uitară lung unul la altul, cu nişte căutături aprige. Până la urmă, Jake îşi plecă privirea, mormăind ceva ce ar fi putut însemna că-i pare rău.

Cob se întoarse din nou spre flăcău.

— Chiar asta-i taina Chandrienilor, lămuri el. De unde vin? Unde se duc după ce-şi isprăvesc faptele sângeroase? Ce sunt, oameni care şi-au vândut sufletele? Duhuri rele? Stafii? Nimeni nu ştie. Chiar dacă, zise Cob aruncându-i lui Jake o privire plină de dispreţ, orice neisprăvit pretinde că ştie...

De acolo, povestea lăsă locul ciondănelilor – despre adevărata fire a Chandrienilor, despre semnele care le însoţeau venirea şi dacă talismanul l-ar fi păzit pe Taborlin de tâlhari sau de câini turbaţi, sau de căzăturile de pe cal. Discuţiile se aprinseseră bine de tot când uşa de la intrarea în han se deschise brusc şi cu zgomot.

Jake se uită într-acolo.

— Era şi vremea să vii, Carter. Zi-i şi tu zevzecului ăstuia care-i deosebirea dintre un duh rău şi-un câine. Toată lumea şt...

Jake îşi curmă vorba la jumătate şi se grăbi să ajungă la uşă.

— Doamne păzeşte, tu ce-ai păţit?

Carter păşi în lumină, cu chipul palid şi mânjit de sânge. Ţinea la piept o pătură veche de cal. Arăta straniu şi hidos, ca şi cum ar fi fost învelite în ea o grămadă de surcele puse alandala.

Văzând în ce hal e, prietenii lui Carter săriră de pe scaune şi se repeziră spre el.

— N-am nimic, le zise, înaintând încet prin sala mare a hanului.

Avea un fel de tresărire sălbatică în priviri, ca la caii sperioşi.

— N-am nimic. N-am nimic.

Trânti pătura pe masa cea mai apropiată, iar bocceaua se lovi cu zgomot de lemn, ca şi cum ar fi fost plină de pietre. Peste tot pe haine avea numai tăieturi lungi şi drepte. Cămaşa cenuşie, ferfeniţită, atârna pe el, mai puţin pe unde îi stătea lipită de trup, pătată cu un roşu-închis şi posac.

Graham încercă să-l facă să se aşeze pe un scaun.

— Doamne, Maica Domnului! Şezi jos, Carter! Ce-ai păţit? Şezi, şezi.

Carter dădu cu încăpăţânare din cap.

— V-am zis, n-am nimic. Nu-s rănit aşa rău.

— Câţi au fost? întrebă Graham.

— Unul, răspunse Carter. Dar n-a fost ce credeţi voi...

— Fir-ar să fie de treabă! Ţi-am mai spus eu ţie, Carter, izbucni Moş Cob, cu felul acela de mânie înfricoşată pe care n-o simt decât rudele şi prietenii cei mai apropiaţi. Ţi-am tot spus de luni de zile. Nu mai poţi să te duci singur. Nici măcar până la Baeden. E plin de primejdii.

Jake îi puse bătrânului o mână pe braţ, făcându-l să tacă.

— Şezi numai, zise Graham, care încă se chinuia să-l îndrepte pe Carter spre scaun. Hai să dăm jos cămaşa asta de pe tine şi să te curăţăm.

Carter dădu iar din cap.

— N-am nimic. M-am ales cu niscaiva tăieturi, dar grosul sângelui nu-i al meu, e al lui Nelly. Pe ea a sărit. A omorât-o cam la trei kilometri de târg, dincolo de Podul Vechi.

Vestea fu urmată de câteva clipe de tăcere gravă. Ucenicul fierarului îi puse o mână pe umăr lui Carter, în semn de compătimire.

— Fir-ar! Asta-i rău. Şi era aşa de blândă, ca un miel! Nu-ncerca niciodată să muşte sau să dea cu piciorul când o aduceai s-o potcovim. Cel mai bun cal din târg. Fir-ar! Îmi...

Nu-şi mai găsi cuvintele.

— Fir-ar! Nici nu ştiu ce să zic, isprăvi băiatul, uitându-se în stânga şi-n dreapta neputincios.

Cob izbuti, în sfârşit, să scape din strânsoarea lui Jake.

— Ţi-am spus eu ţie, zise el din nou, dând din deget spre Carter în semn de mustrare. Mai nou umblă tot felul de oameni, care-ar fi în stare să te omoare şi pentru câţiva bănuţi, darămite pentru un cal şi o căruţă. Şi acum ce-ai de gând să faci? Să tragi tu la căruţă?

Urmă o tăcere plină de stânjeneală. Jake şi Cob îşi aruncau priviri urâte, pe când ceilalţi nu ştiau ce să mai spună şi ce să facă să-şi mai aline prietenul.

Hangiul se mişca în vremea asta cu grijă. Cu tot felul de lucruri în braţe, îl ocoli sprinten pe Shep şi începu să le orânduiască pe una dintre mesele din apropiere: o strachină de apă clocotită, foarfeci, nişte fâşii de pânză curată, câteva sticluţe, ac şi aţă de felcer.

— Nu s-ar fi întâmplat aşa ceva dacă m-ai fi ascultat tu pe mine, mormăi Moş Cob.

Jake încercă să-l facă să tacă, dar Cob nu se lăsă cu una, cu două.

— Nu fac decât s-o spun pe-a' dreaptă. E mai mare necazul cu Nelly, dar măcar acum ar face bine s-asculte, altfel o păţeşte şi el. N-ai cum să ai aşa noroc de două ori, cu oameni ca ăştia.

Carter strânse din buze, fără să zică nimic. Se întinse şi trase de un colţ al păturii pline de sânge. Lucrul dinăuntru, orice ar fi fost, se rostogoli şi se încurcă în pătură. Carter trase mai tare şi se auzi un zornăit ca de pietre plate de râu vărsate pe masă.

Era un păianjen mare cât o roată de car şi negru ca tăciunele.

Ucenicul fierarului sări în sus şi se lovi de masa din spatele lui, răsturnând-o, mai-mai să cadă şi el. Lui Cob îi pică faţa. Graham, Shep şi Jake scoaseră nişte sunete neînţelese de uluire şi se dădură la o parte, ducându-şi mâinile la gură. Carter făcu şi el un pas înapoi, aproape smucindu-se fără să vrea. Odaia fu cuprinsă de o tăcere rea ca o sudoare rece.

Hangiul se încruntă.

— Nu se poate să fi ajuns deja aşa de mult spre apus, spuse el încet.

Dacă n-ar fi fost tăcerea, nu l-ar fi auzit nimeni. Dar îl auziseră. Îşi dezlipiră privirile de la lucrul de pe masă, ca să se holbeze muţi la bărbatul cu părul roşu.

Jake îşi recăpătă glasul primul:

— Ştii ce-i ăsta?

Hangiul avea privirile pierdute.

— Un scrael, zise el, zăpăcit. Credeam că munţii...

— Un scrael? se băgă Jake. Doamne apără şi păzeşte, Kote! Ai mai văzut aşa ceva înainte?

— Ce? făcu hangiul cu părul roşu, uitându-se împrejur aspru, ca şi când şi-ar fi adus dintr-odată aminte unde se află. A, nu. Nu, fireşte că nu.

Văzând că e singurul care stă la nici un braţ depărtare de arătarea cea neagră, făcu şi el un pas bine măsurat în spate.

— Doar am auzit şi eu.

Ceilalţi se holbau în continuare la el.

— Îl mai ţineţi minte pe neguţătorul care a venit în târg acum vreo două răspasuri?

Încuviinţară cu toţii din cap.

— Nemernicul a-ncercat să-mi ceară douăj' de bani pe o juma' de oca de sare, zise Cob imediat, spunând pesemne acelaşi lucru pentru a suta oară.

— Mai bine-aş fi cumpărat un pic, mormăi Jake.

Graham îi dădu dreptate, încuviinţând din cap pe tăcute.

— Era un ticălos împuţit, zise Cob printre dinţi, parcă ar fi găsit alinare în vorbele pe care le mai spusese de multe ori. Aş plăti şi patru dacă-s vremurile grele, dar douăzeci e jaf curat.

— Nu şi dacă mai sunt multe ca ăsta pe drum, zise Shep sumbru.

Toate privirile se întoarseră spre lucrul de pe masă.

— Ei, neguţătorul ăla mi-a spus că a auzit de ei prin părţile Melcombului, zise Kote repede, uitându-se la chipurile celorlalţi pe când ei cercetau din ochi arătarea. Am crezut că înşira baliverne numai ca să poată cere mai mult pe ce vindea.

— Şi ce-a mai zis? întrebă Carter.

Hangiul păru că stă pe gânduri, apoi ridică din umeri.

— N-am prins toată povestea. A stat în târg numai vreo două ceasuri.

— Nu-mi plac păianjenii, zise ucenicul fierarului, care rămăsese în spatele altei mese, la vreo cincisprezece palme depărtare. Acoperă-l.

— Nu-i păianjen, spuse Jake. N-are ochi.

— Şi nici gură n-are, mai zise şi Carter. Pe unde mănâncă?

— Ce mănâncă? întrebă Shep sumbru.

Hangiul se tot uita cu interes la arătare. Se aplecă mai aproape, întinzând o mână spre ea. Toată lumea se îndepărtă şi mai mult de masă.

— Ai grijă, zise Carter. Are picioarele ascuţite ca nişte cuţite.

— Mai degrabă ca un brici, spuse Kote, trecând uşor cu degetele sale lungi peste trupul negru, fără trăsături, al scraelului. E neted şi dur, ca de lut ars.

— Vezi, nu-l hârâi, zise ucenicul fierarului.

Cu mare grijă, hangiul luă un picior lung şi neted şi încercă să-l frângă, cu amândouă mâinile, ca pe o surcea.

— Ba nu-i ca lutul ars, se îndreptă el.

Îl sprijini de marginea mesei şi se lăsă cu toată greutatea pe el. Piciorul se frânse cu un bufnit ascuţit.

— Mai degrabă ca piatra.

Se uită spre Carter.

— Cum s-a ales cu toate crăpăturile astea? întrebă el, arătând spre liniile subţiri care străbăteau întinderea neagră şi netedă a trupului.

— A căzut Nelly pe el, zise Carter. A sărit jos dintr-un copac şi a- nceput să se caţăre pe ea, tăind-o peste tot cu picioarele alea. Se mişca aşa de iute! Nici nu mi-am dat seama ce se petrece, lămuri Carter, lăsându-se în sfârşit pe scaun, la îndemnul lui Graham. S-a încurcat în hăţuri şi a căzut pe arătarea asta, şi i-a rupt câteva din picioare. Apoi arătarea asta s-a luat după mine, m-a ajuns, se târa peste tot pe mine...

Îşi încrucişă braţele la pieptul plin de sânge şi se cutremură.

— Am izbutit să-l dau jos de pe mine şi l-am izbit cât de tare am putut. Pe urmă iar a sărit pe mine...

Carter îşi curmă vorba, palid la chip ca un mort.

Hangiul încuviinţă ca pentru sine, în vreme ce tot înghiontea arătarea.

— N-are sânge. Nici măruntaie. E doar cenuşie pe dinăuntru, spuse el, lovind-o uşor cu degetul. Ca o ciupercă.

— Tehlu milostiv, las-o în pace odată! se milogi ucenicul fierarului de hangiu. Păianjenii se mai smucesc câteodată după ce-i omori.

— Ascultaţi la voi, izbucni Cob usturător. Păianjenii nu se fac mari cât porcii. Ştiţi prea bine ce-i ăsta.

Se uită împrejur, prinzându-le privirile fiecăruia în parte.

— E un duh rău.

Se uitară la arătarea zdrobită.

— Ei, hai, spuse Jake, mai mult din obişnuinţa de a nu fi de acord. Nu e ca şi cum...

Făcu un gest nedesluşit.

— Doar nu se poate să...

Toţi ştiau la ce se gândeşte. Fireşte că erau duhuri rele pe lume. Dar erau ca îngerii lui Tehlu. Ca vitejii şi regii. Îşi aveau locul în poveşti. Undeva, în lumea largă. Taborlin cel Mare chema foc şi trăsnete ca să nimicească duhurile rele. Tehlu le frângea în mâinile Sale şi le trimitea să urle în hăul cel fără de nume. Prietenul tău din copilărie nu călca unul în picioare pe drumul spre Baedn-Bryt. Era de- a dreptul caraghios.

Kote îşi trecu mâna prin părul roşu, apoi sparse tăcerea.

— Nu e decât o cale să ştim sigur, zise el, băgând mâna în buzunar. Fier sau foc.

Scoase o pungă umflată, de piele.

— Şi numele Domnului, mai spuse Graham. Duhurile rele se tem de trei lucruri: de fierul rece, de focul curat şi de sfântul nume al Domnului.

Gura hangiului făcu o linie subţire, aproape, dar nu chiar, încruntându-se.

— Foloseşte şi tu un sfanţ, zise Jake. E de fier bun.

— Nu-mi trebuie fier bun, spuse hangiul. Un sfanţ are prea mult carbon în el. E aproape oţel.

— Are dreptate, zise ucenicul fierarului. Atâta că nu e carbon. Se pune cocs ca să faci oţel. Cocs şi var.

Hangiul dădu din cap, plin de respect pentru flăcău.

— Oi ştii mai bine, tinere jupân. Doar e meseria ta, până la urmă.

Găsi, în sfârşit, un sfanţ în grămada de monede. Îl ridică.

— Ah, iată.

— Ce-o să facă? întrebă Jake.

— Fierul omoară duhurile rele, spuse Cob cu glas şovăitor, dar ăsta-i deja mort. S-ar putea să nu-i facă nimic.

— Nu e decât o cale să aflăm.

Hangiul se uită pe rând în ochii fiecăruia, ca şi cum i-ar fi cântărit. Apoi se întoarse hotărât spre masă, iar ei se dădură şi mai în spate.

Kote apăsă sfanţul de fier pe spatele arătării şi urmă un pocnet scurt şi aspru, ca un butuc de pin trosnind într-un foc fierbinte. Toţi tresăriră, apoi se liniştiră când văzură că lucrul cel negru rămâne nemişcat. Cob şi ceilalţi îşi aruncară zâmbete tremurate, ca nişte băieţei băgaţi în sperieţi de o poveste cu stafii. Zâmbetele li se pleoştiră însă când odaia se umplu cu un miros dulce şi usturător, de flori putrezite şi păr ars.

Hangiul lăsă sfanţul să cadă pe masă, cu un zornăit ascuţit.

— Ei bine, zise el, frecându-şi mâinile de şorţ, cu asta bănuiesc că ne-am lămurit. Şi acum ce facem?

Câteva ceasuri mai târziu, hangiul stătea în pragul Pietrei de Hotar, lăsându-şi ochii să se obişnuiască cu întunericul. Urme de lumină de la ferestrele hanului se întindeau de-a latul uliţei, până la uşa fierăriei de peste drum. Nu era un drum prea larg şi nici bătut de mulţi călători. Nu părea să ducă undeva, cum par alte drumuri. Hangiul trase în piept aerul de toamnă şi se uită neliniştit împrejur, ca şi cum ar fi aşteptat să se întâmple ceva.

Îşi spunea Kote. Îşi alesese cu mare grijă numele, când venise în locul ăsta. Îşi luase un nume nou din toate pricinile obişnuite şi pentru câteva mai puţin obişnuite, dintre care una era că numele aveau mare însemnătate pentru el.

Privind în sus, văzu o mie de stele licărind în catifeaua adâncă a unei nopţi fără lună. Le ştia pe toate, le ştia povestea şi numele. Le ştia într-un fel apropiat, cum îşi ştia şi propriile mâini.

Privind în jos, Kote oftă fără să-şi dea seama şi se întoarse înăuntru. Încuie uşa şi trase obloanele ferestrelor largi ale hanului, parcă pentru a se îndepărta cât mai mult de stele şi de toate feluritele lor nume.

Mătură podelele cu migală, prinzând toate ungherele. Şterse mesele şi tejgheaua, mişcându-se priceput şi cu răbdare. După un ceas de muncă, apa din găleată era încă destul de curată cât să se spele o domniţă pe mâini în ea.

La sfârşit, trase un scaun înalt în spatele tejghelei şi începu să lustruiască toată mulţimea de sticle şi sticluţe cuibărite între cele două butoaie uriaşe. În îndeletnicirea aceasta nu puse nici pe departe atâta sprinteneală şi pricepere cât pentru celelalte, şi se dovedi iute că lustruitul nu era decât un prilej de a atinge şi a lua în mână lucruri. Începu chiar să îngâne ceva, chiar dacă nici nu băgă de seamă, şi s-ar fi oprit dacă ar fi ştiut.

Pe când întorcea sticlele în mâinile lui lungi şi graţioase, mişcarea cunoscută îi descreţi câteva din liniile obosite de pe chip, făcându-l să pară mai tânăr, fără îndoială mai tânăr de treizeci de ani. Cu mult mai tânăr de treizeci. Tânăr pentru un hangiu. Tânăr pentru un bărbat pe chipul căruia mai rămâneau încă atât de multe linii obosite.

Kote urcă până în capul scărilor şi deschise uşa. Odaia lui era simplă, aproape ca de pustnic. În mijloc se afla un şemineu de piatră neagră, două scaune şi o masă mică de scris. Alte mobile nu mai erau, în afară de un pat îngust şi un cufăr mare, închis la culoare, la picioarele patului. Nimic nu împodobea pereţii, nimic nu acoperea podeaua de lemn.

Se auziră paşi pe coridor şi un tânăr intră în odaie, aducând o strachină de tocană aburindă, care mirosea a piper. Avea părul negru şi era plin de şarm, cu un zâmbet uşor şi ochi vicleni.

— N-ai mai stat de mult atât de târziu, zise el, întinzându-i strachina. Pesemne c-au fost poveşti bune în seara asta, Reshi.

Reshi era altul dintre numele hangiului, aproape un nume de alint. Auzindu-l, un colţ al gurii i se curbă într-un zâmbet strâmb. Se aşeză în scaunul adânc din faţa focului.

— Ei, şi ce-ai învăţat astăzi, Bast?

— Astăzi, stăpâne, am învăţat că iubăreţii cei mai mari au văzul mai bun decât cei mai mari cărturari.

— Şi de ce e aşa, Bast? întrebă Kote, cu glasul îmbibat puţin de haz.

Bast închise uşa şi se aşeză în al doilea scaun, întorcându-l în aşa fel încât să fie cu faţa spre foc şi spre învăţătorul său. Avea în mişcări ceva neobişnuit de diafan şi de graţios, ca şi cum ar fi dansat aproape.

— Ei bine, Reshi, toate cărţile pline de învăţături stau înăuntru, unde e lumină proastă. Dar fetele frumoase stau de cele mai multe ori în lumina soarelui şi de aceea e mult mai uşor să le cercetezi pe ele, fără să-ţi pui în primejdie văzul.

Kote încuviinţă din cap.

— Dar un studios deosebit de isteţ ar putea să ia cu el o carte afară şi în felul acesta să-şi îmbunătăţească cunoştinţele fără teama de a-şi înrăutăţi mult iubitul simţ al văzului.

— Aşa m-am gândit şi eu, Reshi. Fiind, de bună seamă, un studios deosebit de isteţ.

— De bună seamă.

— Dar când am găsit un loc la soare unde să pot să citesc, pe dată s-a ivit o fată frumoasă şi nu m-a mai lăsat să mă ocup nicidecum cu cititul, isprăvi Bast pompos.

Kote suspină.

— Oare am dreptate să presupun că n-ai izbutit să citeşti nimic din Celum Tinture azi?

Bast reuşi să pară cât de cât ruşinat.

Uitându-se în foc, Kote încercă în zadar să-şi ia o căutătură aspră.

— Of, Bast, sper că a fost încântătoare ca un vânt cald care bate vara la umbră. Sunt un învăţător prost că o zic, dar mă bucur. Nici eu nu mă simt în stare de vreun lung şir de lecţii chiar acum.

Urmă o clipă de tăcere.

— Pe Carter l-a atacat un scrael în seara asta.

Lui Bast îi pieri zâmbetul cel uşor, desprinzându-i-se de pe chip ca o mască crăpată şi lăsându-l îngrozit şi palid.

— Scraelii? spuse el pierit, ridicându-se pe jumătate în picioare, gata să fugă pe uşă afară, apoi se încruntă, ruşinat, şi se chinui să se aşeze din nou pe scaun. De unde ştii? Cine i-a găsit trupul?

— Trăieşte încă, Bast. El l-a adus înapoi. N-a fost decât unul.

— Nu există aşa ceva, un singur scrael, zise Bast hotărât. Ştii doar foarte bine.

— Ştiu, spuse Kote. Dar tot numai unul a fost.

— Şi l-a omorât? zise Bast. Nu se poate să fi fost un scrael. Poate că...

— Bast, un scrael a fost. L-am văzut, lămuri Kote, aruncându-i o privire gravă. A avut noroc, atâta tot. Chiar dacă a fost rănit rău de tot. Patruzeci şi opt de copci. Aproape că mi-am folosit toată aţa de felcer.

Kote îşi luă strachina de tocană.

— Dacă întreabă cineva, spune-le că bunicul meu a fost strajă la convoiul unui neguţător şi m-a învăţat să curăţ şi să cos o rană. În seara asta au fost prea uluiţi ca să întrebe, dar mâine s-ar putea să-i apuce curiozitatea pe unii. Nu vreau asta.

Suflă în tocană, ridicând un norişor de abur în jurul chipului său.

— Ce-ai făcut cu trupul scraelului?

— Eu unul n-am făcut nimic cu el, zise Kote tăios. Eu unul nu-s decât hangiu. Lucrurile de felul ăsta mă depăşesc cu totul.

— Reshi, nu poţi să-i laşi să bâjbâie prin aşa ceva de unii singuri.

Kote suspină.

— L-au dus la preot. A făcut bine tot ce trebuia, din pricini care mai de care mai greşite.

Bast deschise gura, dar Kote vorbi mai departe înainte să apuce să zică ceva:

— Da, am avut grijă ca groapa să fie destul de adâncă. Da, am avut grijă să pună şi lemn de scoruş pe foc. Da, am avut grijă să ardă mult şi bine până să arunce scraelul în foc. Şi da, am avut grijă să nu păstreze nimeni vreo bucată din el ca amintire.

Se încruntă, aducându-şi sprâncenele laolaltă.

— Nu sunt tâmpit, să ştii.

Bast se linişti vădit, lăsându-se pe spate în scaun.

— Ştiu că nu eşti tâmpit, Reshi. Dar în mai bine de jumătate din oamenii ăştia n-am încredere nici să-şi facă nevoile în partea în care bate vântul.

Păru afundat în gânduri pentru o clipă.

— Nu pot să-mi închipui cum de a fost doar unul.

— Poate că au murit venind peste munţi, îşi dădu Kote cu părerea. Toţi, în afară de ăsta unul.

— Se poate, încuviinţă Bast fără tragere de inimă.

— Poate a fost furtuna de acum două zile, mai zise Kote. O furtună din aia care răstoarnă şi căruţele, cum spuneam noi în trupă. Cu tot vântul şi ploaia, se poate ca unul să se fi rătăcit de turmă.

— Îmi place mai mult ce-ai zis prima dată, Reshi, zise Bast, stânjenit. Trei sau patru scraeli ar trece prin târguşorul ăsta ca... ca...

— Ca un cuţit fierbinte prin unt?

— Mai degrabă ca mai multe cuţite fierbinţi prin câteva zeci de ţărani, zise Bast sec. Oamenii ăştia habar n-au să se apere. Pun rămăşag că nu sunt nici şase săbii în tot târgul. Nu că săbiile ar fi de mare folos în faţa scraelilor.

Urmă o lungă clipă de tăcere plină de gânduri. Apoi Bast începu să se foiască.

— Vreo veste?

Kote dădu din cap.

— N-au ajuns să vorbească şi despre veşti în seara asta. Carter a dat totul peste cap pe când încă mai spuneau poveşti. Asta e ceva, mă gândesc. Or să vină înapoi mâine-seară. În felul ăsta o să am şi eu ceva de făcut.

Kote se jucă leneş cu lingura prin tocană.

— Ar fi trebuit să cumpăr scraelul de la Carter, gândi el cu glas tare. Ar fi putut să-şi cumpere alt cal cu banii ăia. Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă. Am fi avut şi noi, în sfârşit, niscaiva treabă.

Bast îi aruncă o privire mută şi plină de groază.

— Glumesc, Bast, zise Kote împăciuitor, dând din mâna în care ţinea lingura.

Zâmbi slab.

— Şi totuşi, ar fi fost drăguţ.

— Nu, Reshi, fără nici cea mai mică îndoială că nu ar fi fost drăguţ, zise Bast apăsat. „Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă“, zise şi el, a bătaie de joc. Zău aşa!

— Treaba ar fi fost drăguţă, lămuri Kote. Orice treabă ar fi drăguţă.

Înfipse lingura înapoi în tocană.

— Orice ar fi drăguţ.

Rămaseră multă vreme în tăcere. Kote se încrunta în jos spre strachina cu tocană pe care o ţinea în mână, cu privirile pierdute.

— Cred că e groaznic aici pentru tine, Bast, zise el până la urmă. Cred că ţi-e urât de nu mai poţi.

Bast dădu din umeri.

— Sunt câteva neveste tinere prin târg. O grămadă de fete.

Rânji ca un copil.

— Îmi găsesc eu singur de lucru.

— Asta-i bine, Bast.

Urmă o altă tăcere. Kote mai luă o îmbucătură, mestecă, înghiţi.

— Ştii, au crezut că-i un duh rău.

Bast ridică iarăşi din umeri.

— S-ar putea să şi fie, Reshi. Iar pentru ei pesemne că-i cel mai bine să creadă asta.

— Ştiu. De fapt, chiar i-am aţâţat. Dar ştii şi tu ce-nseamnă asta, zise el, uitându-se în ochii lui Bast. Fierarul o să facă bani buni în zilele care vin.

Bast avut mare grijă să aibă chipul de necitit.

— Aha.

Kote încuviinţă din cap.

— N-am să-ţi găsesc nicio vină dac-ai să vrei să pleci, Bast. Ai locuri mai bune decât ăsta unde-ai putea să fii.

Bast rămase uluit.

— N-aş putea să plec, Reshi.

Deschise şi închise gura la loc de câteva ori, neştiind ce să zică.

— Cine m-ar mai învăţa pe mine?

Kote rânji şi, pentru o clipă, chipul său arătă cât de tânăr era de fapt. În spatele liniilor obosite şi a privirii blajine de hangiu, nu arăta deloc mai bătrân decât tovarăşul său cu părul negru.

— Chiar aşa, cine? răspunse Kote, arătând spre uşă cu lingura. Hai, treci la citit atunci sau du-te şi hârjoneşte vreo fată. Ştiu bine că ai şi lucruri mai bune de făcut decât să te uiţi la mine cum mănânc.

— De fapt...

— Piei, duh rău! zise Kote, apoi, la jumătatea îmbucăturii de tocană, trecu la o temică rostită destul de prost: Tehus antausa eha!

Bast izbucni într-un râs uimit şi arătă ceva neruşinat cu mâna.

Kote înghiţi şi schimbă iar limba:

— Aroi te dennaleyan!

— Ei, hai, zise Bast dojenitor, pierzându-şi zâmbetul. Asta-i doar jignire.

— Cu pământ şi cu piatră, mă lepăd de tine!

Kote îşi muie degetele în cana de lângă el şi aruncă nepăsător câteva picături spre Bast.

— Departe de mine, vrajă!

— Cu suc de mere? zise Bast, înveselit şi supărat în acelaşi timp, frecând o mărgea de suc de pe cămaşă. Ar face bine să nu păteze.

Kote mai luă o îmbucătură.

— Du-te şi pune-o la înmuiat. Dacă lucrurile iau o întorsătură cu totul deznădăjduită, te sfătuiesc să profiţi de foloasele numeroaselor poţiuni de curăţat care se găsesc în Celum Tinture. Capitolul treisprezece, pare-mi-se.

— Bine, zise Bast, ridicându-se şi mergând până la uşă, cu obişnuitul lui farmec ciudat. Cheamă-mă dacă ai nevoie de ceva.

Închise uşa în urma lui.

Kote mâncă încet, ştergând ultimele urme de tocană cu o bucată de pâine. Se uita pe fereastră în timp ce mânca, sau cel puţin încerca să se uite, căci lumina lămpii făcea sticla să fie ca o oglindă, ascunzând întunericul din spatele ei.

Ochii i se plimbau neliniştiţi prin odaie. Vatra era făcută din aceeaşi piatră neagră ca şi cea de jos. Stătea chiar în mijlocul încăperii, o mică ispravă pe care Kote era foarte mândru că o meşterise. Patul era mic şi umil, iar dacă îl atingeai îţi dădeai seama că salteaua aproape că nici nu exista, atât era de subţire.

Cineva cu multă băgare de seamă ar fi văzut că era un lucru anume de care ochii lui se fereau. Aşa cum te fereşti de privirile unei foste ibovnice la o cină cu ştaif sau de ale unui vechi duşman care şade în faţa ta, de partea cealaltă a unei cârciumi pline de muşterii, târziu în noapte.

Kote încercă să se liniştească, nu izbuti, nu-şi găsi astâmpărul, suspină, se foi în scaun şi, fără să vrea, privirea îi căzu asupra cufărului de la picioarele patului.

Era făcut din roah, un lemn rar, tare, negru ca tăciunele şi neted ca sticla lustruită. Mult preţuit de parfumieri şi de alchimişti, o bucată cât un deget de mare făcea pe puţin cât greutatea sa în aur. Să faci un cufăr întreg din roah era ceva mult mai mult decât un simplu moft.

Cufărul era încuiat de trei ori. Avea o încuietoare de fier, o încuietoare de aramă şi o încuietoare nevăzută. În seara aceea, lemnul umplea odaia cu o mireasmă aproape imperceptibilă de portocală şi fier înăbuşit.

Când căzură asupra cufărului, privirile lui Kote nu săriră iute în lături. Nu alunecară cu viclenie într-o parte, ca şi cum s-ar fi prefăcut că nici nu e acolo. Dar, într-o singură clipă de uitat, pe chip îi reveniră toate liniile pe care plăcerile simple ale zilei le descreţiseră încetul cu încetul. Alinarea pe care i-o dădeau sticlele şi cărţile se şterse cât ai clipi din gene, lăsând în urmă doar nimicnicie şi durere. Pentru o clipă, pe chipul lui se războiră un dor sălbatic şi părerea de rău.

Apoi se făcură nevăzute şi locul lor îl luă chipul trudit al unui hangiu, un om care-şi zicea Kote. Oftă din nou fără să ştie şi se ridică cu greu în picioare.

Îi luă multă vreme până să treacă de cufăr şi să se bage în pat. Şi, odată băgat în pat, îi luă multă vreme până să adoarmă.

Aşa cum ghicise Kote, în seara următoare veniră înapoi la Piatra de Hotar, să mănânce şi să bea. Încercară de câteva ori, fără tragere de inimă, să spună poveşti, dar se lăsară iute păgubaşi. Nimeni nu avea chef de aşa ceva.

Capitolul unu chapter|one глава|один Capítulo|uno Erstes Kapitel Κεφάλαιο πρώτο Chapitre 1 Capitolo primo 第一章 Pirmas skyrius Hoofdstuk Een Rozdział pierwszy Capítulo I Глава первая Kapitel ett Birinci Bölüm 第一章 Capítulo uno Chapter one Розділ перший

Loc de duhuri rele ||spiriti|cattivi place|of|spirits|evil місце|для|духів|злих Lugar|de|espíritus|malignos Luogo di spiriti maligni Lugar de espíritus malignos Place of evil spirits Місце злих духів

Era doboriş seara, iar şleahta obişnuită se adunase la Piatra de Hotar. |era|||nobiltà|abituale||si era riunita|||| it was|downpour||and|band|usual|reflexive pronoun|had gathered|at|Stone|of|Border було|падіння|вечір|а|компанія|звичайна|себе|зібралася|до|камінь|для|кордон Era|de doboriş|por la noche|y|la nobleza|habitual|se|había reunido|la|Piedra|de|Hotar Era sera tardi e il gregge abituale si era riunito a Piatra de Hotar. Era la caída de la tarde, y la pandilla habitual se había reunido en la Piedra de Límite. It was evening, and the usual band had gathered at the Boundary Stone. Вечір падав, і звичайна компанія зібралася біля Каменя Межі. Cinci oameni nu erau cine ştie ce şleahtă, însă mai mult de cinci nu prea vedea hanul în ziua de azi, la cum erau vremurile. five|men|not|they were|who|knows|what|band|but|more|many|than|five|not|too|he saw|the inn|in|day|of|today|at|how|they were|times п'ять|людей|не|були|хто|знає|що|компанія|але|більше|багато|ніж|п'ять|не|дуже|бачив|готель|в|день|з|сьогодні|на|як|були|часи Cinco|hombres|no|eran|quién|sabe|qué|grupo|pero|más|mucho|de|cinco|no|demasiado|veía|la posada|en|día|de|hoy|como|eran|eran|los tiempos Cinque uomini non erano un granché come gregge, ma più di cinque non è certo quello che si vede alla locanda di questi tempi, per come sono andate le cose. Cinco personas no eran una gran pandilla, sin embargo, más de cinco no se veían en la posada en estos días, dadas las circunstancias. Five people were not exactly a large group, but the inn hadn't seen more than five these days, given the times. П'ять людей не були якоюсь особливою компанією, але більше п'яти в готелі сьогодні не було видно, враховуючи, які часи.

Moş Cob îşi intrase în rolul de povestitor şi dătător de poveţe. old man|Cob|his|he had entered|in|role|of|storyteller|and|giver|of|advice дідусь|Коб|свій|увійшов|в|роль|на|оповідач|і|той|на|поради Abuelo|Cob|su|había entrado|en|el papel|de|narrador|y|dador|de|consejos Babbo Cob si era calato nel ruolo di narratore e raccontatore di storie. El abuelo Cob había asumido su papel de narrador y consejero. Old Cob had taken on the role of storyteller and giver of advice. Дідусь Коб увійшов у роль оповідача та розповідача. Bărbaţii de la tejghea sorbeau din băuturi şi ascultau. the men|from|the|counter|they were sipping|from|drinks|and|they were listening чоловіки|з|за|прилавком|пили|з|напоїв|і|слухали Los hombres|de|la|barra|sorbían|de|bebidas|y|escuchaban Gli uomini al bancone sorseggiarono i loro drink e ascoltarono. Los hombres en la barra sorbían de sus bebidas y escuchaban. The men at the counter sipped their drinks and listened. Чоловіки за прилавком смакували напої та слухали. În odaia din spate, un hangiu tânăr stătea nevăzut după uşă, zâmbind în timp ce asculta amănuntele unei poveşti cunoscute. in|the room|from|back|a|innkeeper|young|he was sitting|unseen|behind|door|smiling|while|time|that|he was listening||of a|story|known в|кімнаті|з|зад|молодий|трактирник|молодий|сидів|непомічений|за|дверима|усміхаючись|в|час|коли|слухав|деталі|однієї|історії|відомої En|la habitación|de|atrás|un|tabernero|joven|estaba|no visto|detrás de|puerta|sonriendo|mientras|tiempo|que|escuchaba|los detalles|de una|historia| Nella stanza sul retro, un giovane locandiere se ne stava nascosto dietro la porta, sorridendo mentre ascoltava i dettagli di una storia familiare. En la habitación de atrás, un joven posadero se mantenía oculto tras la puerta, sonriendo mientras escuchaba los detalles de una historia conocida. In the back room, a young innkeeper stood unseen behind the door, smiling as he listened to the details of a familiar story. У задній кімнаті молодий трактирник сидів непомітно за дверима, усміхаючись, поки слухав деталі відомої історії.

— Şi când s-a deşteptat din somn, Taborlin cel Mare s-a trezit încuiat într-un turn înalt. and|when|||woke up|from|sleep|Taborlin|the|Great|||he woke up|locked|||tower|tall і|коли|||прокинувся|з|сну|Таборлін|той|Великий|||прокинувся|замкненим|||вежу|високу Y|cuando|||despertó|de|sueño|Taborlin|el|Grande|||despertó|encerrado||una|torre|alta - Quando si svegliò dal sonno, Taborlin il Grande si ritrovò chiuso in un'alta torre. — Y cuando despertó de su sueño, Taborlin el Grande se encontró encerrado en una alta torre. — And when he woke from his sleep, the Great Taborlin found himself locked in a tall tower. — І коли він прокинувся, Великий Таборлін виявився замкненим у високій вежі. Îi luaseră sabia şi-l jecmăniseră de unelte: cheia, banul şi lumânarea îi dispăruseră. to him|they had taken|the sword|and||||||||the candle|to him|they had disappeared йому|забрали|меч|і||||||||свічка|йому|зникли le|habían tomado|espada|y|lo|habían despojado|de|herramientas|la llave|el dinero|y|la vela|le|habían desaparecido Gli avevano preso la spada e lo avevano spogliato dei suoi strumenti: la chiave, la moneta e la candela erano sparite. Le habían quitado la espada y lo habían despojado de herramientas: la llave, el dinero y la vela habían desaparecido. They had taken his sword and robbed him of his tools: the key, the money, and the candle had disappeared. В них забрали меч і обікрали його на знаряддя: ключ, гроші та свічка зникли. Dar, vedeţi voi, asta nici măcar nu era partea cea mai rea... but|you see|you|this|not|even|not|it was|the part|the|most|bad але|бачите|ви|це|навіть|не|не|була|частина|най|більш|погана Pero|ven|ustedes|esto|ni|siquiera|no|era|parte|la|más|mala Ma, vedete, questa non era nemmeno la parte peggiore... Pero, ven, eso ni siquiera era la parte más mala... But, you see, that wasn't even the worst part... Але, бачите, це навіть не була найгірша частина...

Cob se opri o clipă, făcându-i să aştepte încordaţi. Cob|himself|he stopped|a|moment|||to|wait|tense Коб|він|зупинився|на|мить|||щоб|чекав|напружено Cob|se|detuvo|un|momento|haciéndo||a|esperen|tensos Cob si fermò per un momento, facendoli attendere con tensione. Cob se detuvo un momento, haciéndolos esperar tensos. Cob paused for a moment, making them wait in suspense. Коб на мить зупинився, змусивши їх чекати напружено.

Graham, Jake şi Shep dădură din cap a încuviinţare. Graham|Jake|and|Shep|they nodded|from|head|a|approval Грем|Джейк|і|Шеп|вони кивнули|з|голови|на|підтвердження Graham|Jake|y|Shep|dieron|de|cabeza|de|aprobación Graham, Jake e Shep hanno fatto un cenno di assenso. Graham, Jake y Shep asintieron. Graham, Jake, and Shep nodded in agreement. Грем, Джейк і Шеп кивнули на підтвердження. Cei trei prieteni crescuseră împreună, ascultându-i lui Cob poveştile şi nebăgându-i în seamă poveţele. the|three|friends|they grew up|together|||to him|Cob|stories|and|||in|mind|advice ті|троє|друзів|вони виросли|разом|||йому|Коб|історії|і|||на|увагу|поради Los|tres|amigos|crecieron|juntos|escuchando||a|Cob|historias|y|no prestándole||en|cuenta|consejos I tre amici erano cresciuti insieme, ascoltando i racconti di Cob e ignorando le sue storie. Los tres amigos habían crecido juntos, escuchando las historias de Cob y ignorando sus consejos. The three friends had grown up together, listening to Cob's stories and ignoring his advice. Троє друзів виросли разом, слухаючи історії Коба і не звертаючи уваги на його поради.

— Ai habar ce-nseamnă asta, băiete? you have|clue|||this|boy ти маєш|уявлення|що|означає|це|хлопче Tienes|idea||significa|esto|niño — ¿Sabes lo que significa esto, chico? — Do you have any idea what this means, boy? — Ти знаєш, що це означає, хлопче?

Toată lumea îi zicea „băiete“ ucenicului de fierar, deşi era cu o palmă mai înalt decât toţi ceilalţi. all|the world|to him|was calling|boy|to the apprentice|of|blacksmith|although|he was|with|a|palm|more|tall|than|all|the others вся|світ|йому|казали|хлопчику|учневі|з||хоча|був|на|одну|долоню|більш|високий|ніж|всі|інші Toda|la gente|le|decía|niño|del aprendiz|de|herrero|aunque|era|con|una|palma|más|alto|que|todos|los demás Todo el mundo le decía "chico" al aprendiz de herrero, aunque era una palma más alto que todos los demás. Everyone called the blacksmith's apprentice "boy," even though he was a hand taller than all the others. Усі називали «хлопчиком» учня коваля, хоча він був на палець вищий за всіх інших. După cum se întâmplă în orice târguşor, n-avea să fie scos din „băiete“ decât după ce-i creştea barba de-a binelea sau dacă spărgea nasul vreunuia din cauza asta. after|as|reflexive pronoun|happens|in|any|small town|||to|be|taken out|from|boy|only|after|that||was growing|beard|||really|or|if|he broke|nose|one of them|because of|reason|this після|як|себе|трапляється|в|будь-якому|містечку|||щоб|бути|виведений|з|хлопчику|тільки|після|||росла|борода|||справжня|або|якщо|ламав|ніс|комусь|з|причини|це Como|sucede|se|ocurre|en|cualquier|pueblito|||a|ser||de|niño|excepto|después|||crecía|barba|||de verdad|o|si|rompía|nariz|de alguien|de|causa|esto Como suele suceder en cualquier pueblito, no iba a ser llamado "chico" hasta que le creciera la barba de verdad o si le rompía la nariz a alguno por eso. As happens in any small town, he wouldn't be called anything other than "boy" until he grew a proper beard or broke someone's nose because of it. Як це буває в будь-якому містечку, його не назвуть «хлопчиком» доти, поки не відросте справжня борода або поки він не зламає носа комусь через це.

— Chandrienii. the Chandrians los Chandrienii — Los Chandri. — The Chandrians. — Чандрієни.

— Dar cum de l-or găsit? but|how|of|||found але|як|що|||знайшли Pero|cómo|de|||encontrado — ¿Pero cómo lo encontraron? — But how did they find him? — Але як же його знайшли? îi tăie vorba flăcăul. him|he cut|the word|the young man йому|він перервав|розмову|хлопець le|corta|palabra|el joven le interrumpió el joven. the young man interrupted. перебив хлопець. Şi de ce nu l-or omorât când or avut prilejul? and|of|what|not||they||||had|the opportunity і|що|чому|не||вони||||мали|нагоду Y|de|qué|no||ya|matar|||tuvieron|oportunidad ¿Y por qué no lo mataron cuando tuvieron la oportunidad? And why didn't they kill him when they had the chance? І чому ж не вбили його, коли мали нагоду?

— Taci, acolo, ţi-oi primi toate răspunsurile până la urmă, zise Jake. be quiet|there|||receive|all|the answers|until|to|end|he said|Jake замовчи|там|||отримаєш|всі|відповіді|до|на|кінець|сказав|Джейк Cállate|allí||te|recibirás|todas|las respuestas|al|al|final|dijo|Jake — Cállate, ahí, recibirás todas las respuestas al final, dijo Jake. — Be quiet, there, you will get all your answers in the end, said Jake. — Замовкни, там, ти отримаєш всі відповіді врешті-решт, сказав Джейк. Lasă-l doară să povestească. ||just|to|tell ||хай|щоб|розповідав ||doler|a|cuente Déjale que cuente. Let him just tell the story. Нехай він просто розповідає.

— Nu-i nevoie să-l dojeneşti, Jake, spuse Graham. ||need|||you scold|Jake|he said|Graham ||потреба|||лаяти|Джейк|сказав|Грем ||necesario|||regañes|Jake|dijo|Graham — No es necesario que lo regañes, Jake, dijo Graham. — There's no need to scold him, Jake, said Graham. — Не потрібно його лаяти, Джейк, сказав Грем. Băiatu-i numa' curios. ||just|curious ||тільки|допитливий el niño||solo|curioso El chico solo tiene curiosidad. The boy is just curious. Хлопець просто цікавий. Vezi-ţi de băutura ta. ||to|drink|your ||на|напій|твій ||de|bebida|tu Ocúpate de tu bebida. Mind your own drink. Дивись за своїм напоєм.

— Băutura mi-am băut-o, bombăni Jake. the drink|||||he grumbled|Jake напій|||||бурчав|Джейк La bebida|||||murmuró|Jake — La bebida me la he bebido, murmuró Jake. — I drank my drink, Jake grumbled. — Я випив свій напій, бурчав Джейк. Mi-ar trebui încă una, da' hangiu' ăsta tot taie frunze la câini în odaia din spate. ||||||oste|||||||||| ||need|another|one|but|the innkeeper|this|still|he cuts|leaves|to|dogs|in|the room|from|back ||потрібно|ще|один|але|бармен|цей|все ще|ріже|листя|на|собак|в|кімната|з|задній ||necesitar|otra|una|pero|tabernero|este|siempre|corta|hojas|a|perros|en|habitación|de|atrás Me haría falta otra, pero este tabernero sigue cortando hojas a los perros en la habitación de atrás. I could use another one, but this bartender keeps cutting leaves for the dogs in the back room. Мені потрібен ще один, але цей бармен все ще ріже листя собакам у задній кімнаті.

— Hei! hey Гей ¡Hola — ¡Eh! — Hey! — Гей! Li-i sete oamenilor aici! ||thirst|to the men|here ||спрага|людям|тут ||sed|de las personas|aquí ¡Los hombres aquí tienen sed! The people here are thirsty! Людям тут хочеться пити!

Hangiul se ivi cu cinci străchini de tocană şi două pâini rotunde, calde încă. the innkeeper|himself|appeared|with|five|bowls|of|stew|and|two|loaves|round|warm|still корчмар|він|з'явився|з|п'ять|тарілок|з|рагу|і|дві|хліби|круглі|гарячі|ще El tabernero|se|apareció|con|cinco|platos|de|estofado|y|dos|panes|redondos|calientes|todavía El tabernero apareció con cinco platos de guiso y dos panes redondos, aún calientes. The innkeeper appeared with five bowls of stew and two round, still warm loaves of bread. Трактирник з'явився з п'ятьма тарілками рагу та двома круглими, ще теплими хлібами. Le mai turnă un rând de bere lui Jake, Shep şi lui Moş Cob, mişcându-se cu spor de colo până colo. to them|more|he poured|a|round|of|beer|to|Jake|Shep|and|to|old man|Cob|||with|speed|from|over there|until|over there їм|ще|налив|один|чергу|з|пиво|Джейку|Джейк|Шеп|і|дідусеві|дід|Коб|||з|завзяттям|з|туди|до|сюди Les|aún|sirvió|una|ronda|de|cerveza|a|Jake|Shep|y|a|Abuelo|Cob|moviendo||con|prisa|de|un lado|hasta|el otro lado Les sirvió otra ronda de cerveza a Jake, Shep y al viejo Cob, moviéndose de un lado a otro con diligencia. He poured another round of beer for Jake, Shep, and old Cob, moving busily from one place to another. Він ще налив по черзі пива Джейку, Шепу та дідові Кобу, метаючись туди-сюди.

Povestea avu de aşteptat câtă vreme bărbaţii erau prinşi cu îmbucatul. the story|she had|to|wait|as long as|time|the men|they were|caught|with|eating історія|мала|з|чекати|скільки|часу|чоловіки|були|зайняті|з|їжею La historia|tuvo|de|esperar|cuánto|tiempo|los hombres|estaban|ocupados|con|comer La historia tuvo que esperar mientras los hombres estaban ocupados comiendo. The story had to wait while the men were busy eating. Історії довелося почекати, поки чоловіки займалися їжею. Moş Cob îşi înfuleca strachina de tocană aşa cum poate numai cine a rămas holtei toată viaţa. old man|Cob|his|he was devouring|bowl|of|stew|so|as|he can|only|who|has|remained|bachelor|all|life дідусь|Коб|він собі|поглинав|тарілка|з|рагу|так|як|може|тільки|хто|що|залишився|холостяком|все|життя Abuelo|Cob|su|se comía|plato hondo|de|estofado|así|como|puede|solo|quien|ha|quedado|soltero|toda|vida El abuelo Cob devoraba su plato de guiso como solo puede hacerlo quien ha permanecido soltero toda su vida. Old Cob was devouring his bowl of stew like only someone who has remained a bachelor all his life can. Дідусь Коб поглинав свою тарілку з рагу так, як може тільки той, хто залишився холостяком все своє життя. Pe când ceilalţi încă mai suflau în străchini, să nu se ardă, el îşi isprăvi şi ultima îmbucătură de pâine şi se puse din nou pe povestit. while|when|the others|still|more|they were blowing|in|bowls|to|not|themselves|they burn|he|his|he finished|and|last|bite|of|bread||himself|he started|from|again|on|storytelling коли|коли|інші|ще|ще|дули|в|тарілки|щоб|не|себе|обпікали|він|собі|закінчив|і|остання|шматок|з|хліб|і|себе|сів|з|новий|на|розповідати Al|cuando|los demás|todavía|más|soplaban|en|platos|para|no|se|quemen|él|su|terminó|y|última|bocado|de|pan|y|se|puso|de|nuevo|a|contar Mientras los demás aún soplaban en sus platos para no quemarse, él terminó su último bocado de pan y volvió a contar historias. While the others were still blowing on their bowls to avoid burning themselves, he finished his last bite of bread and started telling stories again. Поки інші ще дмухали на тарілки, щоб не обпектися, він закінчив останній шматок хліба і знову почав розповідати.

— Ei, şi Taborlin trebuia să scape de-acolo, da' când s-a uitat împrejurul său, a văzut că temniţa n-avea uşă. well|and|Taborlin|he had to|to|escape|||but|when||he|||||saw|that|the prison|||door ну|і|Таборлін|повинен був|щоб|втік|||але|коли||що|||||побачив|що|в'язниця|||двері Ey|y|Taborlin|debía|a|escapar|||pero|cuando||él|||||vio|que|la prisión|||puerta — Bueno, y Taborlin tenía que escapar de allí, pero cuando miró a su alrededor, vio que la prisión no tenía puerta. — Well, Taborlin had to escape from there, but when he looked around him, he saw that the prison had no door. — Ну, і Таборлін теж мав вибратися звідти, але коли він озирнувся навколо, то побачив, що в тюрмі немає дверей. Şi nici ferestre. and|neither|windows і|жоден|вікна Y|ni|ventanas Y tampoco ventanas. And no windows. І жодних вікон. De jur împrejur nu era decât piatră, netedă şi tare. around|edge|surrounding|not|was|only|stone|smooth|and|hard з|боку|навколо|не|було|лише|камінь|гладкий|і|твердий De|alrededor|de|no|era|más que|piedra|lisa|y|dura Alrededor no había más que piedra, lisa y dura. All around there was only stone, smooth and hard. Навколо була лише каміння, гладке і тверде. Era o temniţă din care nu mai scăpase nimeni. was|a|prison|from|which|not|anymore|escaped|no one було|одна|в'язниця|з|якої|не|більше|втікала|ніхто Era|una|prisión|de|la que|no|más|había escapado|nadie Era una prisión de la que nadie había escapado. It was a dungeon from which no one had ever escaped. Це була в'язниця, з якої ніхто не втікав. Dar Taborlin ştia numele tuturor lucrurilor, şi- atunci toate erau la porunca lui. but|Taborlin|knew|names|of all|things|and|then|all|were|at|command|his але|Таборлін|знав|імена|всіх|речей|і|тоді|все|були|на|наказ|йому Pero|Taborlin|sabía|el nombre|de todas|cosas|y|entonces|todas|estaban|a|orden|de él Pero Taborlin conocía el nombre de todas las cosas, y entonces todas estaban a su mando. But Taborlin knew the names of all things, and then everything was at his command. Але Таборлін знав імена всіх речей, і тоді все підкорялося йому. El a zis pietrei: „Sfărâmă-te!“ şi piatra s-a sfărâmat. he|has|said|to the stone|||and|the stone|||broken він|він|сказав|каменю|||і|камінь|||розбився Él|(verbo auxiliar)|dijo|a la piedra|||y|la piedra|||rompió Él dijo a la piedra: "¡Destrúyete!" y la piedra se destruyó. He said to the stone: "Break!" and the stone broke. Він сказав каменю: «Розбийся!» і камінь розбився. Zidul s-a sfâşiat ca o foaie de hârtie şi Taborlin a văzut cerul şi a tras în piept aerul dulce de primăvară. the wall||he has|||||of|||||||||||||||spring стіна||він|||||з|||||||||||||||весни La pared||(verbo auxiliar)|||||de|||||||||||||||primavera La pared se rasgó como una hoja de papel y Taborlin vio el cielo y respiró el dulce aire de primavera. The wall tore like a sheet of paper and Taborlin saw the sky and inhaled the sweet spring air. Стіна розірвалася, як аркуш паперу, і Таборлін побачив небо та вдихнув солодке весняне повітря. A mers până la marginea temniţei, s-a uitat în jos şi, fără să se mai gândească, a păşit în gol... he|walked|until|to|the edge|of the prison||he has||into|||||||||||void він|пішов|до|до|краю|в'язниці||він||в|||||||||||порожнечу (verbo auxiliar)|caminó|hasta|la|borde|de la prisión||(verbo auxiliar)||en|||||||||||vacío Caminó hasta el borde de la prisión, miró hacia abajo y, sin pensarlo más, dio un paso al vacío... He walked to the edge of the dungeon, looked down, and without thinking anymore, stepped into the void... Він підійшов до краю в'язниці, подивився вниз і, не думаючи більше, ступив у безодню...

— Şi astfel, Taborlin a căzut, dar nu şi-a pierdut nicidecum cumpătul. and|thus|Taborlin|he has|fallen|but|not|||lost|by no means|temper і|таким чином|Таборлін|він|впав|але|не|||втратив|жодним чином|самовладання Y|así|Taborlin|(verbo auxiliar)|caído|pero|no|||perdido|de ninguna manera|autocontrol — Y así, Taborlin cayó, pero no perdió en absoluto la compostura. — And thus, Taborlin fell, but he did not lose his composure. — І так, Таборлін впав, але зовсім не втратив самовладання. Căci el ştia numele vântului, şi atunci vântul îl asculta. for|he|he knew|the name|of the wind|and|then|the wind|him|it listened бо|він|знав|ім'я|вітру|і|тоді|вітер|його|слухав Porque|él|sabía|nombre|del viento|y|entonces|el viento|lo|escuchaba Porque él conocía el nombre del viento, y entonces el viento lo escuchaba. For he knew the name of the wind, and then the wind listened to him. Бо він знав ім'я вітру, і тоді вітер його слухав. El a vorbit cu vântul, şi vântul l-a îmbrăţişat şi l-a legănat. he|he has|spoken|with|the wind|and|the wind|||embraced|and|||rocked він|він|говорив|з|вітром|і|вітер|||обійняв|і|||заколисав Él|(verbo auxiliar)|habló|con|el viento|y||||abrazó|y|||meció Habló con el viento, y el viento lo abrazó y lo meció. He spoke to the wind, and the wind embraced him and rocked him. Він говорив з вітром, і вітер його обіймав і колихав. L-a purtat până la pământ, uşor ca pe un puf de păpădie, şi l-a aşezat în picioare, gingaş ca dezmierdarea unei mame. ||carried|until|to|ground|lightly|like|on|a|fluff|of|dandelion|and|||placed|in|feet|gentle|like|caress|of a|mother ||носив|до|на|землю|легко|як|на|один|пух|з|кульбаби|і|||поставив|на|ноги|ніжно|як|пестощі|однієї|матері ||llevó|hasta|al|suelo|ligero|como|a|un|diente|de|diente de león|y|||puso|en|pie|delicado|como|el cariño|de una|madre Lo llevó hasta el suelo, ligero como un diente de león, y lo puso de pie, delicado como el cariño de una madre. He carried him to the ground, light as a dandelion fluff, and set him on his feet, delicate as a mother's caress. Він поніс його до землі, легкий як пух дуванчика, і поставив на ноги, ніжний як пестощі матері. Şi când a ajuns jos şi a dus mâna la coastă, unde îl înjunghiaseră, a simţit că de-abia dacă avea o zgârietură. |||||||||||||avevano accoltellato||||||||| and|when|he|arrived|down|and|he|brought|hand|to|side|where|him|they stabbed|he|felt|that|||if|he had|a|scratch і|коли|він|досягнув|вниз|і|він|поклав|руку|на|бок|де|його|вдарили ножем|він|відчув|що|||якщо|мав|одну|подряпину Y|cuando|(verbo auxiliar)|llegó|abajo|y|(verbo auxiliar)|llevó|mano|a|costado|donde|lo|apuñalaron|(verbo auxiliar)|sintió|que|||si|tenía|una|rasguño Y cuando llegó abajo y se llevó la mano a la costilla, donde lo habían apuñalado, sintió que apenas tenía un rasguño. And when he got down and touched his side, where he had been stabbed, he felt that he barely had a scratch. І коли він опустився вниз і доторкнувся до ребра, де його вкололи, відчув, що в нього ледве-ледве є подряпина. Acuma, poate că n-a fost decât un pic de noroc, zise Cob ducând mâna la nas cu înţeles, sau poate avea cumva de-a face cu talismanul pe care îl purta pe sub cămaşă. now|maybe|that|||was|only|a|bit|of|luck|he said|Cob|bringing|hand|to|nose|with|meaning|or|maybe|he had|somehow|||to do|with|the talisman|under|which|it|he wore|on|under|shirt тепер|можливо|що|||був|лише|один|трохи|з|удача|сказав|Коб|несучи|руку|до|носа|з|значенням|або|можливо|мав|якось|||мати|з|амулетом|під|який|його|носив|під||сорочка Ahora|tal vez|que|||sido|más que|un|poco|de|suerte|dijo|Cob|llevando|mano|al|nariz|con|significado|o|tal vez|tenía|de alguna manera|||hacer|con|el talismán|bajo|||||bajo|camisa Ahora, puede que solo haya sido un poco de suerte, dijo Cob llevándose la mano a la nariz con significado, o tal vez tuviera algo que ver con el talismán que llevaba debajo de la camisa. Now, maybe it was just a bit of luck, said Cob, bringing his hand to his nose meaningfully, or maybe it had something to do with the talisman he wore under his shirt. Тепер, можливо, це була лише трохи удачі, сказав Коб, проводячи рукою по носі з натяком, або, можливо, це якось було пов'язано з амулетом, який він носив під сорочкою.

Moş Cob se aşeză mai bine în scaun, bucuros că are prilejul să povestească mai cu de-amănuntul. old man|Cob|himself|he sat|more|well|in|chair|happy|that|he has|opportunity|to|he tells|more|with|| дід|Коб|собі|сів|ще|краще|на|стілець|радий|що|має|нагоду|щоб|розповісти|ще|з|| Abuelo|Cob|se|sentó|más|bien|en|silla|feliz|que|tiene|la oportunidad|de|contar|más|con|| El anciano Cob se acomodó mejor en la silla, contento de tener la oportunidad de contar con más detalle. Old Cob settled better in his chair, glad to have the opportunity to tell the story in more detail. Дідусь Коб зручно влаштувався в кріслі, радий, що має можливість розповісти детальніше.

— Cu câteva zile mai-nainte, lui Taborlin îi ieşise în cale un spoitor. with|a few|days|||to him|Taborlin|to him|it had come out|in|way|a|matchmaker з|кілька|днів|||йому|Таборліну|йому|зустрівся|на|шляху|одного|сват Hace|unos|días|||a|Taborlin|le|había salido|en|camino|un| — Unos días antes, a Taborlin se le cruzó un pintor. — A few days earlier, a painter had crossed Taborlin's path. — Кілька днів тому Табарліну на шляху зустрівся співач. Şi chiar dacă nici el n-avea mare lucru de mâncare, Taborlin şi-a împărţit merindele cu moşneagul. and|even|if|not even|he|||big|thing|to|eat|Taborlin|||he shared|provisions|with|the old man і|навіть|якщо|жоден|він|||великої|речі|з|їжі|Таборлін|||поділив|провізію|з|дідом Y|incluso|si|tampoco|él|||mucho|cosa|de|comida|Taborlin|||compartió|provisiones|con|el anciano Y aunque él tampoco tenía mucho que comer, Taborlin compartió sus provisiones con el anciano. And even though he didn't have much to eat either, Taborlin shared his provisions with the old man. І навіть якщо у нього самого не було багато їжі, Табарлін поділився своїми запасами з дідусем.

— Chiar aşa se şi cade, îi zise Graham încet băiatului. just|like that|reflexive pronoun|and|it falls|to him|he said|Graham|quietly|to the boy справді|так|це|і|падає|йому|сказав|Грем|тихо|хлопцеві Just|like this|himself|also|falls|to him|said|Graham|quietly|to the boy — Así es como se hace, le dijo Graham al chico en voz baja. "That's how it is," Graham said quietly to the boy. — Так і треба, тихо сказав Грем хлопцеві. Doar ştie toată lumea: „De miluieşti un spoitor, te răsplăteşte mai cu spor“. just|he knows|all|the world|if|you help|a|painter|yourself|he rewards|more|with|speed адже|знає|вся|світ|якщо|пожалієш|одного|спонсора|тебе|винагородить|більше|з|успіхом Solo|sabe|toda|la gente|Si|ayudas|un||te|recompensa|más|con|esfuerzo Todo el mundo lo sabe: "Si ayudas a un pintor, te recompensará con más generosidad". Everyone knows: "If you help a painter, he rewards you more generously." Адже всі знають: «Якщо допоможеш спонсору, він віддячить тобі більше».

— Nu, nu, mormăi Jake. no|not|I mumbled|Jake ні||пробурчав|Джейк No|no|murmuró|Jake — No, no, murmuró Jake. "No, no," Jake mumbled. — Ні, ні, пробурчав Джейк. Zi-o aşa cum trebuie: „La nevoie de-i dai ajutor, ai răsplată-ndoită de la spoitor“. ||like that|how|it is necessary|at|need|from||||||||at|painter ||так|як|потрібно|на|потребу|від||||||||спонсора| ||así|como|debe|En|necesidad|de||||||||el| Dilo como debe ser: "En caso de que le des ayuda, recibirás una recompensa doble del pintor". Say it the right way: "In times of need, if you give help, you receive double reward from the painter." Скажи це так, як треба: «Коли в потребі допоможеш, отримаєш подвійну винагороду від спонсора».

— De fapt, vă lipseşte mai mult de jumătate, zise el, stând în picioare în spatele tejghelei: of|fact|you|it is missing|more|much|than|half|he said|he|standing|in|feet|behind|the back|the counter на|справді|вам|не вистачає|більше|сильно|ніж|половина|він сказав|він|стоячи|за|ногами|за|спиною|прилавком De|hecho|les|falta|más|de||mitad|dijo|él|estando|en|pie|en|detrás de|mostrador — De hecho, les falta más de la mitad, dijo él, de pie detrás del mostrador: — In fact, you are missing more than half, he said, standing behind the counter: — Насправді, вам не вистачає більше ніж половини, сказав він, стоячи за прилавком:

Spoitorul mereu datoria-şi plăteşte: the one who pays|always|||he pays пивовар|завжди|||він платить El deudor|siempre|||paga El que sirve siempre paga su deuda: The one who spoils always pays his debt: Спойтор завжди свою борг сплачує:

Îndoită plată, celui ce-l miluieşte, double|payment|to the one|||helps подвоєна|плата|тому|||милує Doblada|paga|al que|||beneficia Pago doble, para quien da limosna, Double payment for the one who shows mercy, Подвійна плата тому, хто милує,

Întreită plată, pentru cine-l jigneşte. triple|payment|for|||insults потроєна|плата|для|||ображає triplicada|pago|para|||ofende Pago triple, para quien lo ofende. Triple payment for the one who insults. Потрійна плата для того, хто ображає.

Muşteriii mai că se mirară să-l vadă pe Kote acolo. the customers|even|that|themselves|they were surprised|to||see|on|Kote|there клієнти|вже|що|себе|здивували|щоб||побачити|на|Коте|там Los clientes|apenas|que|se|sorprendieron|||ver|a|Kote|allí Los clientes casi se sorprendieron al ver a Kote allí. The customers were almost surprised to see Kote there. Клієнти майже здивувалися, побачивши Коте там. Veneau la han doboriş de doboriş de luni de zile, iar Kote nu deschisese niciodată gura să zică ceva de la el. they were coming|to|inn|after a long time|for||of||from||||||||||||to|him приходили|до|заїзд|падіння|з||з||про||||||||||||від себе| Venían|al|hán|de|de||de||de||||||||||||él| Venían a la posada durante meses y Kote nunca había abierto la boca para decir algo por su cuenta. They had been coming to the inn for months on end, and Kote had never opened his mouth to say anything of his own. Вони приходили до заїзду, знищені знищенням протягом місяців, а Коте ніколи не відкривав рота, щоб щось сказати. Nici că te puteai aştepta la altceva, de bună seamă. not even|that|you|could|expect|to|anything else|of|good|certainly навіть не|що|тобі|міг|чекати|на|інше|з|доброю|напевно Ni|que|te|podías|esperar|a|otra cosa|de|buena|certeza Ni siquiera podías esperar otra cosa, por supuesto. You couldn't have expected anything else, surely. Навіть не можна було очікувати нічого іншого, безумовно. Venise în târg abia de un an şi ceva. he had come|in|town|barely|for|a|year|and|something він прийшов|в|місто|лише|з|один|рік|і|трохи Venía|en|mercado|apenas|desde|un|año|y|algo Había llegado al pueblo apenas hace un año y algo. He had only been in the town for a little over a year. Він приїхав у місто лише рік тому. Era încă străin. he was|still|foreigner він був|ще|чужий Era|todavía|extraño Todavía era un extraño. He was still a stranger. Він все ще був чужим. Ucenicul fierarului trăise aici de la unsprezece ani şi tot i se zicea „băiatul ăla din Rannish“, de parcă Rannish ar fi fost vreo ţară străină, nu un târg la mai puţin de nouăsprezece kilometri depărtare. the apprentice|of the blacksmith|he had lived|here|for|at|eleven|years|and|still|to him|himself|he was called|the boy|that|from|Rannish|as|if|Rannish|would|be|been|any|country|foreign|not|a|town|at|less|than|of|nineteen|kilometers|distance учень|коваль|він жив|тут|з|на|одинадцять|років|і|все ще|йому|йому|називали|хлопець|той|з|Ранніш|з|ніби|Ранніш|він би|був|була|якась|країна|чужа|не|одне|місто|на|менше|менше|ніж|дев’ятнадцять|кілометрів|відстань El aprendiz|del herrero|había vivido|aquí|desde|los|once|años|y|aún|le|se|decía|el niño|ese|de|Rannish|de|como si|Rannish|hubiera|sido||algún|país|extranjera|no|un|pueblo|a|menos||de|diecinueve|kilómetros|distancia El aprendiz del herrero había vivido aquí desde hacía once años y aún le decían "ese chico de Rannish", como si Rannish fuera un país extranjero, no un pueblo a menos de diecinueve kilómetros de distancia. The blacksmith's apprentice had lived here for eleven years and was still called "that boy from Rannish," as if Rannish were some foreign country, not a town less than nineteen kilometers away. Учень коваля жив тут одинадцять років, і його все ще називали «тим хлопцем з Ранніша», ніби Ранніш був якоюсь чужою країною, а не містом за менше ніж дев’ятнадцять кілометрів.

— Ei, şi talismanul ăsta făcea o baniţă întreagă de coroane de aur, da' pentru că Taborlin se milostivise de el spoitorul i l-a vândut pe un ban de fier, un ban de aramă şi un ban de argint. well|and|the talisman|this|it made|a|small coin|whole|of|crowns|of|gold|but|for|that|Taborlin|himself|he had been merciful|for|him|the painter|to him||||for|a|coin|of|iron|a|coin|of|copper|and|a|coin|of|silver ну|і|амулет|цей|робив|одну|монету|цілу|з|корон|з|золота|але|через|що|Таборлін|він|змилосердився|над|ним|маляр|йому|||продав|за|один|гроші|з|заліза|один|гроші|з|міді|і|один|гроші|з|срібла Ey|y|el talismán|este|hacía|una|moneda|entera|de|coronas|de|oro|pero|porque|que|Taborlin|se|compadeció|de|él||y|||vendió|por|un|moneda|de|hierro|un|moneda|de|bronce|y|un|moneda|de|plata — Bueno, y este talismán valía una fortuna en coronas de oro, pero como Taborlin se había apiadado de él, el pintor se lo vendió por un centavo de hierro, un centavo de bronce y un centavo de plata. — Well, and this talisman was worth a whole pile of gold crowns, but because Taborlin had shown him mercy, the painter sold it to him for a piece of iron, a piece of copper, and a piece of silver. — Ось, і цей талісман коштував цілу купу золотих корон, але оскільки Таборлін змилосердився над ним, маляр продав його за один залізний гроші, один мідний гроші і один срібний гроші. Era negru ca miezul nopţii şi rece ca gheaţa, da' câtă vreme îl avea la gât, Taborlin avea să fie ferit de toate lucrurile rele. it was|black|as|the core|of the night|and|cold|as|ice|but|as long as|time|him|he had|at|neck|Taborlin|he had|to|be|protected|from|all|things|bad був|чорний|як|середина|ночі|і|холодний|як|лід|але|скільки|час|його|мав|на|шиї|Таборлін|мав|частка|бути|захищений|від|всі|речі|погані Era|negro|como|medianoche|de la noche|y|frío|como|hielo|pero|cuanta|tiempo|lo|tenía|al|cuello|Taborlin|tenía|a|ser|protegido|de|todas|las cosas|malas Era negro como la medianoche y frío como el hielo, pero mientras lo tuviera colgado del cuello, Taborlin estaría protegido de todas las cosas malas. It was as black as midnight and as cold as ice, but as long as he wore it around his neck, Taborlin would be protected from all evil things. Він був чорний, як північ, і холодний, як лід, але поки Таборлін носив його на шиї, він мав бути захищений від усіх поганих речей. Duhuri şi de-astea. spirits|and|| духи|і|| Espíritus|y|| Espíritus y cosas así. Spirits and things like that. Духи і такі.

— Ce-aş mai da şi io să am aşa ceva în ziua de azi, zise Shep întunecat. ||more|give|and|I|to|have|such|something|in|day|of|today|he said|Shep|dark ||ще|дав|і|я|щоб|мав|таке|щось|в|день|на|сьогодні|сказав|Шеп|похмуро ||más|tuviera|también|yo|para|tener|así|algo|en|día|de|hoy|dijo|Shep|sombrío — Lo que daría yo por tener algo así hoy en día, dijo Shep sombríamente. — What I would give to have something like that these days, said Shep darkly. — Що б я дав, щоб мати таке в наші дні, сказав Шеп похмуро.

Toată seara, Shep băuse cel mai mult şi vorbise cel mai puţin dintre toţi. all|evening|Shep|he drank|the|most|much|and|he spoke|the|least|little|among|all весь|вечір|Шеп|пив|найбільше|ще|багато|і|говорив|найменше|ще|мало|з-поміж|усіх Toda|la noche|Shep|bebió|el|más|mucho|y|habló|el|menos|poco|de entre|todos Toda la noche, Shep había bebido más que nadie y había hablado menos que todos. All evening, Shep had drunk the most and spoken the least of all. Увесь вечір Шеп пив найбільше і говорив найменше з усіх. Toată lumea ştia că se petrecuse ceva rău la el la fermă aprinzişul trecut, dar, cum îi erau prieteni buni, ceilalţi ştiau că nu trebuie să-l bată la cap să le dea mai multe amănunte. all|world|she knew|that|reflexive marker|it had happened|something|bad|at|him|at|farm|last|summer|but|as|to him|they were|friends|good|the others|they knew|that|not|must|to||||||to them|he gives|more|many|details вся|світ|знала|що|відбувалося|сталося|щось|погане|на|його|на|ферма|минулого|року|але|оскільки|їм|були|друзі|хороші|інші|знали|що|не|потрібно|щоб||||||їм|дав|ще|більше|деталі Toda|la gente|sabía|que|(pronombre reflexivo)|había ocurrido|algo|malo|en|él|la|granja|otoño|pasado|pero|como|(pronombre de objeto indirecto)|eran|amigos|buenos|los demás|sabían|que|no|deben|(partícula de subjuntivo)||molesten|(preposición)|cabeza|(partícula de subjuntivo)|(pronombre de objeto indirecto)|diera|más|muchos|detalles Todo el mundo sabía que había pasado algo malo en su granja el verano pasado, pero, como eran buenos amigos, los demás sabían que no debían presionarlo para que diera más detalles. Everyone knew that something bad had happened at his farm last summer, but since they were good friends, the others knew not to press him for more details. Усі знали, що з ним на фермі сталося щось погане минулого літа, але, оскільки вони були його добрими друзями, інші знали, що не потрібно його мучити, щоб він розповів більше деталей. Cel puţin nu cât încă era aşa devreme, nu cât încă erau cu toţii atât de treji. at least|not|not|as long as|still|was|so|early|not|as long as|still|were|with|all|so|very|awake хоча б|трохи|не|скільки|ще|було|так|рано|не|скільки|ще|були|з|усі|так|дуже|тверезі Al|menos|no|tan|todavía|era|tan|temprano|no|tan|todavía|estaban|con||tan|de|despiertos Al menos no mientras todavía era tan temprano, no mientras todos estaban tan despiertos. At least not while it was still so early, not while they were all still so awake. Принаймні не так рано, не поки всі ще були такими пильними.

— Păi, nici nu-s duhuri rele, zise Jake cu hotărâre. well|not even|||spirits|evil|he said|Jake|with|determination ну|навіть не|||духи|злі|сказав|Джейк|з|рішучістю Pues|ni|||espíritus|malignos|dijo|Jake|con|determinación — Pues, ni siquiera son espíritus malignos, dijo Jake con determinación. — Well, there are no evil spirits, Jake said firmly. — Ну, я ж не злі духи, — сказав Джейк рішуче. Sunt primii şase oameni care n-or vrut să aleagă calea lui Tehlu, şi El i-o blestemat să pribegească prin cele patru colţuri... they are|the first|six|people|who|||wanted|to|choose|the way|of|Tehlu|and|He|||cursed|to|wander|through|the|four|corners є|перші|шість|людей|які|||хотіли|щоб|обрали|шлях|його|Техлу|і|Він|||прокляв|щоб|блукали|через|чотири|чотири|кути Son|primeros|seis|hombres|que|||querido|a|elegir|camino|de|Tehlu|y|Él|||maldecido|a|vagar|por|los|cuatro|rincones Son los primeros seis hombres que no quisieron elegir el camino de Tehlu, y Él los maldijo a vagar por los cuatro rincones... They are the first six people who did not want to choose Tehlu's path, and He cursed them to wander through the four corners... Це перші шість людей, які не захотіли обрати шлях Техлу, і Він прокляв їх блукати по чотирьох кутах...

— Cine spune povestea asta, eu sau tu, Jacob Walker? who|says|the story|this|I|or|you|Jacob|Walker хто|говорить|історію|цю|я|або|ти|Джейк|Уокер Quién|cuenta|la historia|esto|yo|o|tú|Jacob|Walker — ¿Quién cuenta esta historia, yo o tú, Jacob Walker? — Who is telling this story, me or you, Jacob Walker? — Хто розповідає цю історію, я чи ти, Джейкоб Уокер? spuse Cob cu asprime. he said|Cob|with|harshness сказав|Коб|з|суворістю dijo|Cob|con|aspereza dijo Cob con severidad. Cob said harshly. сказав Коб суворо. Dacă o zici tu, eu unul te las să-i dai-nainte. if|it|you say|you|I|one|you|I let|||| якщо|це|ти кажеш|ти|я|один|тебе|я дозволяю|щоб||ти даєш| Si|la|dices|tú|yo|uno|te|dejo|||| Si tú lo dices, yo te dejo que sigas adelante. If you say so, I for one will let you go ahead. Якщо ти це скажеш, я один дозволю тобі йти далі.

Cei doi se uitară lung unul la altul, cu nişte căutături aprige. the|two|themselves|they looked|long|one|at|the other|with|some|looks|fierce ті|двоє|вони|вони подивилися|довго|один|на|іншого|з|деякими|поглядами|запеклими Los|dos|se|miraron|largo|uno|a|otro|con|unas|miradas|intensas Los dos se miraron fijamente el uno al otro, con miradas intensas. The two looked at each other for a long time, with fierce glances. Обидва довго дивилися один на одного з палкими поглядами. Până la urmă, Jake îşi plecă privirea, mormăind ceva ce ar fi putut însemna că-i pare rău. until|at|end|Jake|his|he lowered|gaze|mumbling|something|that|would|be|could|mean|||seems|bad до|в|кінця|Джейк|він|він опустив|погляд|бурмочучи|щось|що|він би|він міг|він зміг|означати|що|йому|здається|погано Hasta|la|final|Jake|su|bajó|mirada|murmurando|algo|que|podría|haber|podido|significar|||parece|mal Al final, Jake desvió la mirada, murmurando algo que podría haber significado que lo sentía. In the end, Jake lowered his gaze, mumbling something that could have meant he was sorry. Врешті-решт, Джейк опустив погляд, бурмочучи щось, що могло б означати, що йому шкода.

— Chiar asta-i taina Chandrienilor, lămuri el. just|||the secret|of the Chandrians|he explained|he справді|це|є|таємниця|Чандрієнів|пояснив|він Just|||secret|of the Chandriens|clarified|he — Esa la verdadera esencia de los Chandrien. — That's exactly the secret of the Chandrians, he explained. — Ось у чому таємниця Чандрієнів, пояснив він. De unde vin? from|where|they come звідки|куди|приходять De|dónde|vengo ¿De dónde vienen? Where do they come from? Звідки вони приходять? Unde se duc după ce-şi isprăvesc faptele sângeroase? |себе|йдуть|після того|||закінчують|вчинки|криваві where|themselves|they go|after|||they finish|the deeds|bloody Dónde|(verbo reflexivo)|van|después de|||terminan|los hechos|sangrientos ¿A dónde van después de completar sus actos sangrientos? Where do they go after they finish their bloody deeds? Куди йдуть після того, як завершать свої криваві справи? Ce sunt, oameni care şi-au vândut sufletele? what|they are|people|who|||sold|the souls що|є|люди|які|||продали|душі Qué|son|personas|que|||vendido|almas ¿Qué son, personas que han vendido sus almas? What are they, people who have sold their souls? Хто вони, люди, які продали свої душі? Duhuri rele? spirits|evil духи|злі Espíritus|malignos ¿Demonios? Evil spirits? Злі духи? Stafii? ghosts привиди Fantasmas ¿Fantamas? Ghosts? Привиди? Nimeni nu ştie. no one|not|knows ніхто|не|знає Nadie|no|sabe Nadie lo sabe. No one knows. Ніхто не знає. Chiar dacă, zise Cob aruncându-i lui Jake o privire plină de dispreţ, orice neisprăvit pretinde că ştie... even|if|he said|Cob|||to him|Jake|a|glance|full|of|contempt|any|loser|he claims|that|he knows навіть|якщо|сказав|Коб|||йому|Джейку|один|погляд|повний|на|зневагу|будь-який|невдаха|стверджує|що|знає Aunque|si|dijo|Cob|||a|Jake|una|mirada|llena|de|desprecio|cualquier|fracasado|pretende|que|sabe Incluso si, dijo Cob lanzándole a Jake una mirada llena de desprecio, cualquier fracasado afirma que sabe... Even if, said Cob, throwing Jake a contemptuous glance, any loser claims to know... Навіть якщо, сказав Коб, кидаючи Джейку зневажливий погляд, будь-який невдаха стверджує, що знає...

De acolo, povestea lăsă locul ciondănelilor – despre adevărata fire a Chandrienilor, despre semnele care le însoţeau venirea şi dacă talismanul l-ar fi păzit pe Taborlin de tâlhari sau de câini turbaţi, sau de căzăturile de pe cal. from|there|the story|left|the place|of bickering|about|the true|nature|of|the Chandriens|about|the signs|that|them|accompanied|the coming|and|if|the talisman|||have|protected|on|Taborlin|from|thieves|or|from|dogs|rabid|or|from|falls|from|on|horse з|там|історія|залишила|місце|суперечок|про|справжню|сутність|-у|Чандрієнців|про|знаки|які|їм|супроводжували|прихід|і|якщо|талісман|||б|захистив|від|Таборліна|від|розбійників|або|від|собак|скажених|або|від|падіння|з|з|коня De|allí|la historia|dejó|el lugar|de las discusiones|sobre|verdadera|naturaleza|de|los Chandrians|sobre|las señales|que|les|acompañaban|llegada|y|si|el talismán|||hubiera|protegido|a|Taborlin|de|ladrones|o|de|perros|rabiosos|o|de|caídas|de|de|caballo Desde allí, la historia dejó lugar a las disputas - sobre la verdadera naturaleza de los Chandriens, sobre los signos que acompañaban su llegada y si el talismán habría protegido a Taborlin de los ladrones o de los perros rabiosos, o de las caídas del caballo. From there, the story left room for bickering – about the true nature of the Chandrians, about the signs that accompanied their coming, and whether the talisman would protect Taborlin from thieves or rabid dogs, or from falling off his horse. Звідти історія залишила місце для суперечок – про справжню природу Чандріанів, про знаки, які супроводжували їх прихід, і чи оберігав би талісман Таборліна від розбійників або скажених собак, або від падінь з коня. Discuţiile se aprinseseră bine de tot când uşa de la intrarea în han se deschise brusc şi cu zgomot. the discussions|themselves|had ignited|well|of|all|when|the door|from|at|the entrance|into|inn|it|opened|suddenly|and|with|noise обговорення|себе|розгорілися|добре|до|кінця|коли|двері|з|до|входу|в|заїзд|себе|відчинилася|раптово|і|з|шумом Las discusiones|se|habían encendido|bien|de|todo|cuando|la puerta|de|la|entrada|en|posada|se|abrió|de repente|y|con|ruido Las discusiones se habían encendido bien cuando la puerta de entrada a la posada se abrió de repente y con ruido. The discussions had heated up quite a bit when the door to the inn suddenly opened with a bang. Дискусії розгорілися, коли двері входу в заїзд різко і голосно відчинилися.

Jake se uită într-acolo. Jake|himself|looked|| Джейк|себе|подивився|| Jake|se|mira|| Jake miró en esa dirección. Jake looked over there. Джейк подивився туди.

— Era şi vremea să vii, Carter. it was|and|time|to|you come|Carter було|і|час|щоб|ти прийшов|Картер Era|y|hora|a|vinieras|Carter — Ya era hora de que vinieras, Carter. — It was about time you showed up, Carter. — І справді, час було прийти, Картер. Zi-i şi tu zevzecului ăstuia care-i deosebirea dintre un duh rău şi-un câine. ||and|you|to the fool|this|||the difference|between|a|spirit|evil|||dog ||і|ти|дурнику|цьому|||різниця|між|одним|духом|злим|||собакою ||y|tú|tonto|este|||la diferencia|entre|un|espíritu|maligno|||perro Dile y tú a este tonto cuál es la diferencia entre un espíritu maligno y un perro. Tell this silly guy what the difference is between an evil spirit and a dog. Скажи цьому дурнику, яка різниця між поганим духом і собакою. Toată lumea şt... all|the world|I know вся|світ|знає Toda|la gente|sabe Todo el mundo sabe... Everyone knows... Усі знають...

Jake îşi curmă vorba la jumătate şi se grăbi să ajungă la uşă. Jake|himself|cuts off|the speech|at|halfway|and|himself|hurried|to|reach|to|door Джейк|собі|перериває|слово|на|півдорозі|і|він|поспішив|щоб|дістатися|до|дверей Jake|su|detiene|palabra|a|mitad|y|se|apresuró|a|llegar|a|puerta Jake interrumpió su frase a la mitad y se apresuró a llegar a la puerta. Jake cut off his words halfway and hurried to reach the door. Джейк обірвав свою промову на півслові і поспішив до дверей.

— Doamne păzeşte, tu ce-ai păţit? Lord|protect|you|||experienced Господи|бережи|ти|||пережив Señor|protege|tú|||sufrido — Dios nos proteja, ¿qué te ha pasado? — God forbid, what happened to you? — Боже, що з тобою сталося?

Carter păşi în lumină, cu chipul palid şi mânjit de sânge. Carter|he stepped|into|light|with|face|pale|and|smeared|with|blood Картер|він ступив|у|світло|з|обличчям|блідий|і|забруднений|від|кров Carter|caminó|en|luz|con|rostro|pálido|y|manchado|de|sangre Carter dio un paso hacia la luz, con el rostro pálido y manchado de sangre. Carter stepped into the light, with a pale face smeared with blood. Картера ступив у світло, з блідим обличчям, забрудненим кров'ю. Ţinea la piept o pătură veche de cal. he was holding|to|chest|a|blanket|old|of|horse він тримав|при|грудях|одну|ковдру|стару|з|коня Sostenía|la|pecho|una|manta|vieja|de|caballo Sostenía en su pecho una manta vieja de caballo. He held an old horse blanket to his chest. Він тримав на грудях старий кінський покривало. Arăta straniu şi hidos, ca şi cum ar fi fost învelite în ea o grămadă de surcele puse alandala. he looked|strange|and|hideous|as|and|how|he would|be|been|wrapped|in|it|a|pile|of|twigs|placed|haphazardly він виглядав|дивно|і|потворно|як|і|коли|він би|був|був|загорнутими|у|неї|одну|купу|з|трісок|покладених|безладно Pare|extraño|y|horrible|como|y|cómo|hubiera|sido||envueltas|en|ella|un|montón|de|astillas|puestas|desordenadamente Se veía extraño y horrible, como si dentro de ella hubiera un montón de ramas puestas al azar. He looked strange and hideous, as if a pile of twigs had been wrapped up in it haphazardly. Виглядав дивно і потворно, ніби в ньому була загорнута купа гілок, покладених безладно.

— N-am nimic, le zise, înaintând încet prin sala mare a hanului. ||anything|to them|he said|advancing|slowly|through|the room|big|of the|inn ||нічого|їм|сказав|просуваючись|повільно|через|залу|велику|готелю|хана ||nada|le|dijo|avanzando|despacio|por|sala|grande|del|mesón — No tengo nada, les dijo, avanzando lentamente por la gran sala de la posada. — I have nothing, he said, slowly advancing through the large hall of the inn. — У мене нічого немає, — сказав він, повільно просуваючись через велику залу заїзду.

— N-am nimic. ||anything ||нічого ||nada — No tengo nada. — I have nothing. — У мене нічого немає. N-am nimic. ||anything ||нічого ||nada No tengo nada. I have nothing. У мене нічого немає.

Trânti pătura pe masa cea mai apropiată, iar bocceaua se lovi cu zgomot de lemn, ca şi cum ar fi fost plină de pietre. he threw|the blanket|on|the table|the|closest|nearby|and|the bag|itself|it hit|with|noise|of|wood|as|and|how|it would|be|been|full|of|stones він скинув|ковдру|на|стіл|найближчий|найближчий|близький|а|мішок|він|він вдарився|об|шум|об|дерево|як|і|як|він би|був|був|повний|з|каміння Tiró|la manta|sobre|la mesa|la|más|cercana|y|la maleta|se||con|ruido|de|madera|como|y|cómo|habría|sido|estaba|llena|de|piedras Arrojó la manta sobre la mesa más cercana, y la mochila golpeó ruidosamente contra la madera, como si estuviera llena de piedras. He threw the blanket on the nearest table, and the bag hit the wood with a noise, as if it were full of stones. Він кинув покривало на найближчий стіл, а валіза гучно вдарилася об дерево, ніби була повна каміння. Peste tot pe haine avea numai tăieturi lungi şi drepte. all over|all|on|clothes|he had|only|cuts|long|and|straight скрізь|все|на|одяг|він мав|тільки|порізи|довгі|і|прямі Por|todo|en|ropa|tenía|solo|cortes|largos|y|rectos Por todas partes en su ropa tenía solo cortes largos y rectos. All over his clothes, he had only long, straight cuts. По всьому одягу в нього були тільки довгі і прямі порізи. Cămaşa cenuşie, ferfeniţită, atârna pe el, mai puţin pe unde îi stătea lipită de trup, pătată cu un roşu-închis şi posac. the shirt|gray|torn|it hung|on|him|less|little|on|where|to him|it was|stuck|to|body|stained|with|a|||and|gloomy сорочка|сірий|порвана|вона висіла|на|ньому|менше|трохи|на|де|йому|вона сиділа|прилипла|до|тіло|забруднена|з|червоний|||і|похмурий La camisa|cenicienta|arrugada|colgaba|sobre|él|más|poco|sobre|donde|le|estaba|pegada|de|cuerpo|manchada|con|un|||y|triste La camisa gris, hecha jirones, colgaba de él, menos donde le quedaba pegada al cuerpo, manchada de un rojo oscuro y sombrío. The gray shirt, tattered, hung on him, except where it was stuck to his body, stained with a dark and sullen red. Сіра, порвана сорочка висіла на ньому, менше там, де прилипла до тіла, забруднена темно-червоним і похмурим.

Graham încercă să-l facă să se aşeze pe un scaun. Graham|he tried|to||||himself|to sit|on|a|chair Грем|він спробував|щоб||||він|він сів|на|стілець|стілець Graham|intentó|a||||se|sentara|en|una|silla Graham intentó hacer que se sentara en una silla. Graham tried to get him to sit on a chair. Грем намагався змусити його сісти на стілець.

— Doamne, Maica Domnului! Lord|Mother|of the Lord Господи|Мати|Господа Señor|Madre|del Señor — ¡Dios mío, Madre de Dios! — Lord, Mother of God! — Господи, Матір Божа! Şezi jos, Carter! sit|down|Carter сядь|вниз|Картер Siéntate|abajo|Carter ¡Siéntate, Carter! Sit down, Carter! Сідай, Картер! Ce-ai păţit? ||пережив ||pasado what|you have|experienced ¿Qué te ha pasado? What happened to you? Що з тобою? Şezi, şezi. sit|sit сядь|сядь Siéntate| Siéntate, siéntate. Sit, sit. Сідай, сідай.

— V-am zis, n-am nimic. ||I said|||anything ||сказав|||нічого ||dicho|||nada — Les dije, no tengo nada. — I told you, I have nothing. — Я ж казав, у мене нічого немає. Nu-s rănit aşa rău. ||hurt|so|bad ||поранений|так|погано ||herido|tan|mal No estoy herido tan mal. I'm not hurt that badly. Я не так вже й сильно поранений.

— Unul, răspunse Carter. one|he answered|Carter один|він відповів|Картер Uno|respondió|Carter — Uno, respondió Carter. — One, Carter replied. — Один, відповів Картер. Dar n-a fost ce credeţi voi... but|||was|what|you think|you але|||було|що|ви вважаєте|ви Pero|||sido|lo que|creen|ustedes Pero no fue lo que ustedes creen... But it wasn't what you think... Але це не те, що ви думаєте...

— Fir-ar să fie de treabă! ||to|be|of|work ||щоб|було|з|справа ||de|treabă|| — ¡Maldita sea la cosa! — Damn it! — Чорт забирай, яка справа! Ţi-am mai spus eu ţie, Carter, izbucni Moş Cob, cu felul acela de mânie înfricoşată pe care n-o simt decât rudele şi prietenii cei mai apropiaţi. ||more|said|I|to you|Carter|he burst out|old man|Cob|with|the way|that|of|anger|frightened|on|which|||I feel|only|the relatives|and|the friends|the|most|close ||ще|сказав|я|тобі|Картер|вибухнув|дід|Коб|з|способом|тим|на|гнів|страшний|на|який|||відчуваю|тільки|родичі|і|друзі|найближчі|найближчі|близькі ||más|dicho|yo|a ti|Carter|estalló|Abuelo|Cob|con|manera|esa|de|ira|aterrorizada|en|que|||siento|sino|los parientes|y|los amigos|los|más| Te lo he dicho antes, Carter, estalló el abuelo Cob, con ese tipo de ira aterradora que solo sienten los parientes y los amigos más cercanos. I told you before, Carter, burst Old Cob, with that kind of terrifying anger that only relatives and closest friends feel. Я ж тобі казав, Картер, вигукнув Дідусь Коб, з тим жахливим гнівом, який відчувають лише родичі та найближчі друзі. Ţi-am tot spus de luni de zile. ||still|said|for|months|for|days ||все|сказав|про|місяці|з|дні ||todo|dicho|desde|lunes|de|días Te lo he estado diciendo durante meses. I've been telling you for months. Я тобі про це кажу вже кілька місяців. Nu mai poţi să te duci singur. not|anymore|you can|to|yourself|you go|alone не|більше|можеш|щоб|себе|йдеш|сам No|más|puedes|a|te|vas|solo No puedes ir solo. You can no longer go alone. Ти більше не можеш ходити сам. Nici măcar până la Baeden. not even|at least|until|to|Baeden навіть|не|до|в|Бейден Ni|siquiera|hasta|el|Baeden Ni siquiera hasta Baeden. Not even to Baeden. Навіть до Баедена. E plin de primejdii. it is|full|of|dangers це|повний|небезпек|небезпеки Es|lleno|de|peligros Está lleno de peligros. It's full of dangers. Він сповнений небезпек.

Jake îi puse bătrânului o mână pe braţ, făcându-l să tacă. Jake|to him|he put|to the old man|a|hand|on|arm|||to|be quiet Джейк|йому|поклав|старому|одну|руку|на|руку|||щоб|замовкнути Jake|le|puso|al anciano|una|mano|sobre|brazo|||a|callar Jake le puso al anciano una mano en el brazo, haciéndolo callar. Jake placed a hand on the old man's arm, making him silent. Джейк поклав руку старцеві на руку, змусивши його замовкнути.

— Şezi numai, zise Graham, care încă se chinuia să-l îndrepte pe Carter spre scaun. sit|only|he said|Graham|who|still|himself|he was struggling|||he was directing|on|Carter|towards|chair сиди|тільки|сказав|Грем|який|ще|себе|мучився|||виправити|на|Картера|до|стільця Siéntate|solo|dijo|Graham|que|todavía|se|esforzaba|||dirigir|a|Carter|hacia|silla — Siéntate, dijo Graham, que aún luchaba por enderezar a Carter hacia la silla. — Just sit down, said Graham, who was still struggling to guide Carter to the chair. — Сиди тільки, сказав Грем, який все ще намагався випрямити Картера до стільця. Hai să dăm jos cămaşa asta de pe tine şi să te curăţăm. let's|to|we give|down|shirt|this|off|on|you|and|to|you|we clean давай|щоб|знімемо|вниз|сорочку|цю|з|з|тебе|і|щоб|тебе|очистимо Vamos|a|quitar|abajo|camisa|esta|de|sobre|ti|y|a|te|limpiemos Vamos a quitarte esta camisa y a limpiarte. Let's take this shirt off you and clean you up. Давай знімемо цю сорочку з тебе і очистимо тебе.

— N-am nimic. ||anything ||нічого ||nada — No tengo nada. — I have nothing. — У мене нічого немає. M-am ales cu niscaiva tăieturi, dar grosul sângelui nu-i al meu, e al lui Nelly. ||I chose|with|some|cuts|but|the bulk|of the blood|||of|mine|it is|of|his|Nelly ||вибрав|з|деякі|порізи|але|більшість|крові|||його|мій|це є|її|Неллі| ||elegido|con|algunas|cortaduras|pero|la mayor parte|de sangre|||de|mío|es|de|él|Nelly Me quedé con algunas cortaduras, pero la mayor parte de la sangre no es mía, es de Nelly. I ended up with a few cuts, but the bulk of the blood isn't mine, it's Nelly's. Я отримав кілька порізів, але основна частина крові не моя, а Неллі. Pe ea a sărit. her|she|she|jumped на|неї|вона|стрибнула A|ella|(verbo auxiliar)|saltado A ella la atacó. He jumped on her. Вона на неї накинулася. A omorât-o cam la trei kilometri de târg, dincolo de Podul Vechi. he|||about|at|three|kilometers|from|town|beyond|of|the bridge|Old він|||приблизно|на|три|кілометри|від|містечка|по той бік|від|мосту|Старого (verbo auxiliar)|||aproximadamente|a|tres|kilómetros|de|mercado|más allá|de|Puente|Viejo La mató a unos tres kilómetros del pueblo, más allá del Puente Viejo. He killed her about three kilometers from the town, beyond the Old Bridge. Він убив її приблизно за три кілометри від містечка, по той бік Старого мосту.

— Fir-ar! — ¡Maldita sea! — Damn it! — Чорт забирай! Asta-i rău. це|є|погано ||malo this|is|bad Esto es malo. This is bad. Це погано. Şi era aşa de blândă, ca un miel! and|she was|so|of|gentle|like|a|lamb і|вона була|так|дуже|лагідна|як|| Y|era|tan|de|dulce|como|un|cordero ¡Y era tan dócil, como un cordero! And she was so gentle, like a lamb! І вона була така ніжна, як ягня! Nu-ncerca niciodată să muşte sau să dea cu piciorul când o aduceai s-o potcovim. не||ніколи|щоб|вкусити|або|щоб|бити|ногою||коли|її|ти приносив|||підковувати ||nunca|a|morder|o||dar|con|la|cuando|la|traías|||herrar not||never|to|bite|or|to|I gave|with|foot|when|her|you brought|||we shoe Nunca intentes morder o patear cuando la traías para herrarla. Never try to bite or kick when you brought her to shoe. Ніколи не намагайтеся вкусити або вдарити ногою, коли ви приносили її підковувати. Cel mai bun cal din târg. the|most|good|horse|in|market най|найкращий|добрий|кінь|з|базар El|más|bueno|caballo|de|mercado El mejor caballo del mercado. The best horse in the market. Найкращий кінь на базарі. Fir-ar! ¡Maldita sea! Damn it! Чорт забирай! Îmi... to me мені Me Yo... I... Мені...

Nu-şi mai găsi cuvintele. ||anymore|to find|the words ||більше|знайти|слова ||más|encontró|las palabras No podía encontrar las palabras. He couldn't find his words anymore. Вона більше не могла знайти слів.

— Fir-ar! — ¡Maldita sea! — Damn it! — Чорт забирай! Nici nu ştiu ce să zic, isprăvi băiatul, uitându-se în stânga şi-n dreapta neputincios. not|not|I know|what|to|I say|he finished|the boy|||in|left|||right|helpless не|не|знаю|що|щоб|сказати|закінчив|хлопець|||в|ліво|і||право|безпорадно Ni|no|sé|qué|(verbo auxiliar)|diga|terminó|el niño|||a|izquierda|y||derecha|impotente Ni siquiera sé qué decir, terminó el chico, mirando a la izquierda y a la derecha impotente. I don't even know what to say, the boy finished, looking helplessly to the left and right. Я навіть не знаю, що сказати, закінчив хлопець, безпорадно озираючись ліворуч і праворуч.

— Ţi-am spus eu ţie, zise el din nou, dând din deget spre Carter în semn de mustrare. ||I said|I|you|he said|he|from|again|giving|from|finger|towards|Carter|in|sign|of|reproach ||сказав|я|тобі|сказав|він|з|новий|вказуючи|з|пальцем|на|Картер|в|знак|для|покарання ||dicho|yo|a ti|dijo|él|de|nuevo|señalando|con|dedo|hacia|Carter|en|señal|de|reproche — Te lo dije, dijo de nuevo, señalando a Carter con el dedo en señal de reproche. — I told you so, he said again, pointing his finger at Carter in a reprimanding manner. — Я ж тобі казав, — знову сказав він, вказуючи пальцем на Картера в знак осуду. Mai nou umblă tot felul de oameni, care-ar fi în stare să te omoare şi pentru câţiva bănuţi, darămite pentru un cal şi o căruţă. more|recently|he walks around|all|kinds|of|people|||be|in|state|to|you|they kill|and|for|a few|coins|let alone|for|a|horse|and|a|cart більше|новий|ходять|всі|різні|з|люди|||були|в|стані|щоб|тебе|вбити|і|за|кілька|грошей|не кажучи вже|за|одного|коня|і|один|віз Más|nuevo|andan|todo|tipo|de|personas|||estar|en|condición|de|te|mate|y|por|algunos|centavos|mucho menos|por|un|caballo|y|una|carreta Ahora andan todo tipo de personas que estarían dispuestas a matarte incluso por unos pocos centavos, y mucho más por un caballo y una carreta. Nowadays all sorts of people are around, who would be capable of killing you for just a few coins, let alone for a horse and a cart. Тепер ходять всякі люди, які здатні вбити тебе навіть за кілька копійок, не кажучи вже про коня і воза. Şi acum ce-ai de gând să faci? and|now|||to|thought|to|you do і|тепер|||щоб|думати|щоб|ти зробиш Y|ahora|||de|pensar|a|hacer ¿Y ahora qué piensas hacer? And now what are you planning to do? А тепер що ти збираєшся робити? Să tragi tu la căruţă? to|you pull|you|at|cart щоб|ти тягнеш|ти|до|воза (verbo auxiliar)|tires|tú|la|carreta ¿Vas a tirar tú del carro? Are you going to pull the cart? Ти будеш тягнути воза?

Urmă o tăcere plină de stânjeneală. followed|a|silence|full|of|embarrassment настала|одна|тиша|повна|від|незручності Sigue|una|silencio|llena|de|vergüenza Siguió un silencio lleno de incomodidad. A silence full of awkwardness followed. Настала тиша, наповнена незручністю. Jake şi Cob îşi aruncau priviri urâte, pe când ceilalţi nu ştiau ce să mai spună şi ce să facă să-şi mai aline prietenul. Jake|and|Cob|their|they were throwing|glances|ugly|while|when|the others|not|they knew|what|to|anymore|they say|and|what|to|they do|||more|they soothe|friend Джейк|і|Коб|свої|вони кидали|погляди|огидні|на|коли|інші|не|вони знали|що|щоб|ще|вони сказали|і|що|щоб|вони зробили|||ще|вони заспокоїли|друга Jake|y|Cob|se|lanzaban|miradas|feas|mientras|cuando|los demás|no|sabían|qué|(partícula verbal)|más|dijeran|y|qué|(partícula verbal)|hicieran|||más|alivie|amigo Jake y Cob se lanzaban miradas feas, mientras los demás no sabían qué más decir ni qué hacer para consolar a su amigo. Jake and Cob were throwing ugly glances at each other, while the others didn't know what to say or do to comfort their friend. Джейк і Коб кидали один на одного недобрі погляди, тоді як інші не знали, що ще сказати і що зробити, щоб заспокоїти свого друга.

Hangiul se mişca în vremea asta cu grijă. the innkeeper|himself|was moving|in|time|this|with|care пивовар|він|рухався|в|час|цей|з|обережно Hangiul|se|mueve|en|tiempo|esto|con|cuidado El Hangiul se movía con cuidado en ese momento. The healer was moving carefully during this time. Хангіул у цей час рухався обережно. Cu tot felul de lucruri în braţe, îl ocoli sprinten pe Shep şi începu să le orânduiască pe una dintre mesele din apropiere: o strachină de apă clocotită, foarfeci, nişte fâşii de pânză curată, câteva sticluţe, ac şi aţă de felcer. with|all|kinds|of|things|in|arms|him|he avoided|quickly|on|Shep|and|he started|to|them|he arrange|on|one|of|tables|in|nearby|a|bowl|of|water|boiling|scissors|some|strips|of|cloth|clean|a few|small bottles|needle|and|thread|of|healer з|усіма|різними|з|речами|в|руках|його|обійшов|швидко|на|Шепа|і|почав||їх|розкладати|на|один|з|столів|з|близько|одну|миска|з|води|киплячої|ножиці|кілька|смужки|з|тканини|чистої|кілька|пляшечки|голка|і|нитка|з|лікаря Con|todo|tipo|de|cosas|en|brazos|lo||rápidamente|a|Shep|y|comenzó|a|les|organizar|en|una|de||de|cercanía|una|cuenco|de|agua|hirviendo|tijeras|unos|tiras|de|tela|limpia|unas|botellitas|aguja|y|hilo|de|curandero Con todo tipo de cosas en los brazos, esquivó ágilmente a Shep y comenzó a organizar todo en una de las mesas cercanas: un plato de agua hirviendo, tijeras, algunas tiras de tela limpia, un par de frascos, aguja e hilo de curandero. With all sorts of things in his arms, he nimbly went around Shep and began to arrange them on one of the nearby tables: a bowl of boiling water, scissors, some strips of clean cloth, a few small bottles, a needle, and thread. З усілякими речами в руках, він швидко обійшов Шепа і почав розкладати їх на одному з найближчих столів: миска з киплячою водою, ножиці, кілька шматочків чистої тканини, кілька пляшечок, голка та нитка.

— Nu s-ar fi întâmplat aşa ceva dacă m-ai fi ascultat tu pe mine, mormăi Moş Cob. not|||have|happened|such|something|if|||have|listened|you|to|me|he muttered|old man|Cob не|||було|сталося|таке|щось|якби|||було|послухав|ти|на|мене|пробурчав|дід|Коб No|||estado|ocurrido|así|algo|si|||hubieras|escuchado|tú|a|mí|murmuró|Abuelo|Cob — No habría pasado esto si me hubieras escuchado, murmuró el abuelo Cob. — This wouldn't have happened if you had listened to me, grumbled Old Cob. — Такого б не сталося, якби ти мене послухав, бурчав Дідусь Коб.

Jake încercă să-l facă să tacă, dar Cob nu se lăsă cu una, cu două. Jake|he tried|to||||be quiet|but|Cob|not|himself|he let|with|one|with|two Джейк|спробував|||||мовчати|але|Коб|не|він|здався|з|однією|з|двома Jake|intentó|lo||||callar|pero|Cob|no|se|dejó|con|una|con|dos Jake intentó hacerlo callar, pero Cob no se dejó con facilidad. Jake tried to make him stop talking, but Cob wouldn't be silenced easily. Джейк намагався змусити його замовкнути, але Коб не здавався.

— Nu fac decât s-o spun pe-a' dreaptă. not|I do|only|||I say|||straight не|роблю|лише|||кажу|||прямо No|hago|más que|||digo|||derecha — No hago más que decirlo directamente. — I’m just saying it straight. — Я лише скажу правду. E mai mare necazul cu Nelly, dar măcar acum ar face bine s-asculte, altfel o păţeşte şi el. it is|more|big|trouble|with|Nelly|but|at least|now|would|he would do|well|||otherwise|it|he will suffer|and|he є|більш|великий|неприємність|з|Неллі|але|принаймні|зараз|б|зробив би|добре|||інакше|її|зазнає|і|він Es|más|grande|problema|con|Nelly|pero|al menos|ahora|debería|hacer|bien|||de lo contrario|ella|le pasará|y|él El problema con Nelly es mayor, pero al menos ahora sería bueno que escuchara, de lo contrario, él también se las verá mal. The trouble with Nelly is bigger, but at least now he should listen, otherwise he’ll get it too. Проблема з Неллі більша, але принаймні зараз йому варто було б послухати, інакше йому теж не поздоровиться. N-ai cum să ai aşa noroc de două ori, cu oameni ca ăştia. |you have||||such|luck|of|two|times|with|people|like|these |мав||||таку|удачу|на|два|рази|з|людьми|як|ці |tener||||tal|suerte|de|dos|veces|con|personas|como|estos No puedes tener tanta suerte dos veces, con gente como esta. You can’t be that lucky twice, with people like these. Не може бути такого везіння двічі з такими людьми.

Carter strânse din buze, fără să zică nimic. Carter|he pressed|from|lips|without|to|he says|nothing Картер|стиснув|з|губ|без|щоб|сказав| Carter|apretó|de|labios|sin|que|dijera|nada Carter apretó los labios, sin decir nada. Carter pressed his lips together, without saying anything. Картера стиснув губи, нічого не сказавши. Se întinse şi trase de un colţ al păturii pline de sânge. himself|he stretched|and|he pulled|from|a|corner|of the|blanket|full|of|blood він|простягнув|і|потягнув|за|один|кут|пледу|ковдри|повної|від|крові Se|estiró|y|tiró|de|un|rincón|de|la manta|llena|de|sangre Se extendió y tiró de una esquina de la manta llena de sangre. He stretched out and pulled at a corner of the blood-soaked blanket. Він потягнув і смикнув за куток покривала, повного крові. Lucrul dinăuntru, orice ar fi fost, se rostogoli şi se încurcă în pătură. the thing|from inside|whatever|it would|be|been|it|it rolled|and|it|it got tangled|in|blanket річ|зсередини|що завгодно|б|бути|було|вона|скотилася|і|вона|заплуталася|в|ковдру La cosa|de adentro|cualquier|hubiera|sido||se||||enredó|en|la manta Lo que había dentro, fuera lo que fuera, rodó y se enredó en la manta. Whatever was inside rolled and tangled in the blanket. Те, що було всередині, що б це не було, закотилося і заплуталося в покривалі. Carter trase mai tare şi se auzi un zornăit ca de pietre plate de râu vărsate pe masă. Carter|he pulled|more|hard|and|himself|he heard|a|rattling|like|of|stones|flat|of|river|spilled|on|table Картер|потягнув|ще|сильніше|і|він|почувся|один|дзвін|як|від|каміння|плоскі|з|річки|скинуті|на|стіл Carter|tiró|más|fuerte|y|se|oyó|un|tintineo|como|de|piedras|planas|de|río|derramadas|sobre|mesa Carter tiró más fuerte y se oyó un tintineo como de piedras planas de río derramadas sobre la mesa. Carter pulled harder and a sound like flat river stones spilling onto a table was heard. Картера потягнув сильніше, і почувся дзвін, як від гладеньких каменів, скинутих на стіл.

Era un păianjen mare cât o roată de car şi negru ca tăciunele. it was|a|spider|big|as|a|wheel|of|cart|and|black|as|coal він був|один|павук|великий|як|одне|колесо|воза|віз|і|чорний|як|вугілля Era|una|araña|grande|como|una|rueda|de|carro|y|negro|como|el carbón Era una araña grande como una rueda de carro y negra como el carbón. It was a spider as big as a cart wheel and black as coal. Це був великий павук, розміром з колесо воза, і чорний, як вугілля.

Ucenicul fierarului sări în sus şi se lovi de masa din spatele lui, răsturnând-o, mai-mai să cadă şi el. the apprentice|of the blacksmith|he jumped|in|up|and|himself|he hit|against|the table|from|the back|of him|||||to|he falls|and|he учень|коваля|стрибнув|в|гору|і|себе|вдарив|в|стіл|з|зад|нього|||||щоб|впав|і|він El aprendiz|del herrero|saltó|hacia|arriba|y|se||contra|la mesa|de|la parte de atrás|de él|||||a|cayera|y|él El aprendiz del herrero saltó hacia arriba y chocó contra la mesa detrás de él, volcando la mesa, casi cayendo él también. The blacksmith's apprentice jumped up and hit the table behind him, knocking it over, almost falling himself. Учень коваля стрибнув вгору і вдарився об стіл позаду себе, перевернувши його, майже впавши сам. Lui Cob îi pică faţa. to him|Cob|to him|it falls|the face йому|Коб|йому|впала|обличчя A él|Cob|le|cae|cara A Cob se le cayó la cara. Cob's face fell. У Коба обличчя поблідло. Graham, Shep şi Jake scoaseră nişte sunete neînţelese de uluire şi se dădură la o parte, ducându-şi mâinile la gură. Graham|Shep|and|Jake|they made|some|sounds|unintelligible|of|astonishment|and|themselves|they moved|to|a|side|||hands|to|mouth Грем|Шеп|і|Джейк|вони видали|якісь|звуки|незрозумілі|від|подиву|і|себе|вони відсунули|до|||||руки|до|рота Graham|Shep|y|Jake|hicieron|unos|sonidos|incomprensibles|de|asombro|y|se|apartaron|a|una|parte|||las manos|a|boca Graham, Shep y Jake emitieron unos sonidos incomprensibles de asombro y se apartaron, llevándose las manos a la boca. Graham, Shep, and Jake made some unintelligible sounds of astonishment and stepped aside, bringing their hands to their mouths. Грем, Шеп і Джейк видали якісь незрозумілі звуки подиву і відсунулися, прикривши роти руками. Carter făcu şi el un pas înapoi, aproape smucindu-se fără să vrea. Carter|he took|and|he|a|step||almost|||without|to|he wants Картер|він зробив|і|він|один|крок||майже|||без|щоб|хотіти Carter|dio|y|él|un|paso|atrás|casi|||sin|(partícula verbal)|querer Carter también dio un paso atrás, casi tropezando sin querer. Carter also took a step back, almost stumbling unintentionally. Картера також зробив крок назад, майже спіткнувшись ненароком. Odaia fu cuprinsă de o tăcere rea ca o sudoare rece. the room|was|engulfed|by|a|silence|bad|like|a|sweat|cold кімната|була|охоплена|від|одна|тиша|погана|як|одна|піт|холодний La habitación|fue|abrumada|por|una|silencio|mala|como|un|sudor|frío La habitación fue envuelta en un silencio malo como un sudor frío. The room was engulfed in a silence as bad as a cold sweat. Кімната була охоплена поганою тишею, як холодний піт.

Dacă n-ar fi fost tăcerea, nu l-ar fi auzit nimeni. if||would|be|||||||heard|no one якщо|||бути|було|тиша|не|||бути|почутий|ніхто Si|||hubiera|estado|el silencio|no|||hubiera|oído|nadie Si no hubiera sido por el silencio, nadie lo habría oído. If it hadn't been for the silence, no one would have heard him. Якби не тиша, ніхто б його не почув. Dar îl auziseră. but|him|they heard але|його|почули Pero|lo|oyeron Pero lo habían oído. But they had heard him. Але вони його почули. Îşi dezlipiră privirile de la lucrul de pe masă, ca să se holbeze muţi la bărbatul cu părul roşu. their|they peeled|their eyes|from|at|the work|on|the|table|so|to|themselves|they stared|mute|at|the man|with|the hair|red свої|відвернули|погляди|від|на|роботу|з|на|столі|щоб||себе|витріщався|німі|на|чоловіка|з|волоссям|червоним Su|despegaron|las miradas|de|del|trabajo|de|sobre|mesa|para|(partícula verbal)|(pronombre reflexivo)|mirar fijamente|mudos|al|hombre|con|cabello|rojo Desprendieron sus miradas del trabajo en la mesa, para quedarse boquiabiertos mirando al hombre de cabello rojo. They peeled their eyes away from the work on the table to stare mutely at the man with red hair. Вони відвели погляди від роботи на столі, щоб безмовно витріщитися на чоловіка з червоним волоссям.

— Ştii ce-i ăsta? you know|what||this ти знаєш|що||це Sabes|||esto — ¿Sabes qué es esto? — Do you know what this is? — Ти знаєш, що це таке?

— Ce? what що ¿Qué — ¿Qué? — What? — Що? făcu hangiul cu părul roşu, uitându-se împrejur aspru, ca şi când şi-ar fi adus dintr-odată aminte unde se află. he made|the innkeeper|with|hair|red||himself|||||||||||||||he finds він зробив|господар|з|волоссям|червоним||він|||||||||||||||знаходиться hizo|el tabernero|con|cabello|rojo||se||||||||||||||se|encontraba hizo el tabernero de pelo rojo, mirando a su alrededor con dureza, como si de repente se hubiera acordado de dónde se encontraba. The innkeeper with red hair looked around harshly, as if he suddenly remembered where he was. постоялець з червоним волоссям, суворо оглядаючи навколо, ніби раптом згадав, де він знаходиться. A, nu. Ah| а| Ah|no Ah, no. Ah, no. А, ні. Nu, fireşte că nu. no|of course|that|not ні|звичайно|що|ні No|por supuesto|que|no No, por supuesto que no. No, of course not. Ні, звісно, що ні.

Încuviinţară cu toţii din cap. they nodded|with|all|from|head вони кивнули|з|всі|з|голову Asintieron|con|todos|de|cabeza Todos asintieron con la cabeza. They all nodded in agreement. Всі кивнули головами.

— Nemernicul a-ncercat să-mi ceară douăj' de bani pe o juma' de oca de sare, zise Cob imediat, spunând pesemne acelaşi lucru pentru a suta oară. the scoundrel|to|||||||||time|||||||||||||||| негідник|сотий|||||||||раз||||||||||||||сказав|| El tonto|la|||||||||una|||||||||||||||| — El sinvergüenza intentó pedirme veinte monedas por un cuarto de sal, dijo Cob de inmediato, repitiendo aparentemente lo mismo por centésima vez. — The scoundrel tried to ask me for twenty coins for half a measure of salt, Cob said immediately, seemingly repeating the same thing for the hundredth time. — Невдаха намагався вимагати в мене двадцять грошей за півфунта солі, сказав Коб одразу, повторюючи, напевно, те саме вже сотий раз.

— Mai bine-aş fi cumpărat un pic, mormăi Jake. more|||I have|bought|a|little|I mumbled|Jake краще|добре|я б|я б|купив|трохи|піску|він пробурчав|Джейк Más|||estado|comprado|un|poco|murmuró|Jake — Más valdría que hubiera comprado un poco, murmuró Jake. — I would have been better off buying a little, Jake mumbled. — Краще б я купив трохи, пробурчав Джейк.

— Era un ticălos împuţit, zise Cob printre dinţi, parcă ar fi găsit alinare în vorbele pe care le mai spusese de multe ori. he was|a|scoundrel|rotten|he said|Cob|among|teeth|as if|he would|he has|found|solace|in|words|that|which|them|more|he had said|for|many|times він був|один|негідник|смердючий|він сказав|Коб|між|зубами|ніби|він би|він би|знайшов|полегшення|у|словах|які|які|їх|ще|він сказав|з|багато|разів Era|un|sinvergüenza|podrido|dijo|Cob|entre|dientes|quizás|(verbo auxiliar condicional)|fuera|encontrado|consuelo|en|las palabras|que|las que|le|más|había dicho|de|muchas|veces — Era un miserable apestoso, dijo Cob entre dientes, como si encontrara consuelo en las palabras que ya había dicho muchas veces. — He was a filthy scoundrel, Cob said through his teeth, as if he found solace in the words he had said many times before. — Це був брудний негідник, сказав Коб крізь зуби, ніби знаходячи полегшення у словах, які вже багато разів говорив. Aş plăti şi patru dacă-s vremurile grele, dar douăzeci e jaf curat. I would|pay|and|four|||times|hard|but|twenty|it is|robbery|pure я б|заплатив би|і|чотири|||часи|важкі|але|двадцять|це|грабіж|чистий Yo|pagaría|y|cuatro|||los tiempos|difíciles|pero|veinte|es|robo|limpio Yo pagaría incluso cuatro si los tiempos son difíciles, pero veinte es un robo puro. I would pay even four if times are tough, but twenty is pure robbery. Я б заплатив і чотири, якщо часи важкі, але двадцять — це чистий грабіж.

— Nu şi dacă mai sunt multe ca ăsta pe drum, zise Shep sumbru. not|and|if|more|are|many|like|this|on|road|he said|Shep|grim не|і|якщо|ще|є|багато|як|цей|на|дорога|сказав|Шеп|похмуро No|y|si|más|hay|muchos|como|este|en|camino|dijo|Shep|sombrío — No, y si hay muchos como este en el camino, dijo Shep sombríamente. — Not if there are many more like this on the road, said Shep gloomily. — Ні, якщо таких, як цей, ще багато на дорозі, — сказав похмуро Шеп.

Toate privirile se întoarseră spre lucrul de pe masă. all|gazes|themselves|turned|towards|thing|on||table всі|погляди|вони|повернули|до|річ|на|на|стіл Todas|las miradas|se|volvieron|hacia|el trabajo|de|sobre|la mesa Todas las miradas se volvieron hacia el objeto sobre la mesa. All eyes turned to the thing on the table. Усі погляди повернулися до речі на столі.

— Ei, neguţătorul ăla mi-a spus că a auzit de ei prin părţile Melcombului, zise Kote repede, uitându-se la chipurile celorlalţi pe când ei cercetau din ochi arătarea. well|the merchant|that one||he||||heard|about|them|through|areas|of Melcomb|he said|Kote|quickly|||at|faces|of the others|while|when|they|were examining|with|eyes|the sight ну|торговець|той||він||||почув|про|них|в|околицях|Мелкомба|сказав|Коте|швидко|||на|обличчя|інших|коли|як|вони|досліджували|з|очі|видіння Ellos|el comerciante|ese|me|ha|dicho|que|ha|oído|de|ellos|por|las partes|de Melcomb|dijo|Kote|rápidamente|||a|las caras|de los demás|mientras|||examinaban|con|ojos| — Bueno, ese comerciante me dijo que había oído de ellos por la zona de Melcomb, dijo Kote rápidamente, mirando las caras de los demás mientras ellos examinaban con la vista la aparición. — Well, that merchant told me he heard about them around Melcomb, Kote said quickly, looking at the faces of the others as they examined the sight. — Ей, той торговець сказав мені, що чув про них у тих краях, — швидко сказав Коте, дивлячись на обличчя інших, поки вони розглядали видовище. Am crezut că înşira baliverne numai ca să poată cere mai mult pe ce vindea. I|believed|that|he was listing|nonsense|only|so|to|he could|to ask|more|much|for|what|he was selling я|повірив|що|він перераховував|нісенітниці|тільки|щоб|частка|він міг|просити|більше|багато|за|що|він продавав He|creído|que|enumeraba|tonterías|solo|para|poder|pueda|pedir|más|mucho|por|lo que|vendía Creí que solo decía tonterías para poder pedir más por lo que vendía. I thought he was just rambling nonsense to be able to ask for more for what he was selling. Я думав, що він говорить нісенітниці лише для того, щоб вимагати більше за те, що продає.

— Şi ce-a mai zis? And|||else|said і|||ще|сказав Y|||más|dicho — ¿Y qué más dijo? — And what else did he say? — І що ще він сказав? întrebă Carter. he asked|Carter запитав| preguntó|Carter preguntó Carter. Carter asked. спитав Картер.

— N-am prins toată povestea. ||caught|all|story ||спіймав|всю|історію ||entendido|toda|historia — No he captado toda la historia. — I didn't catch the whole story. — Я не зрозумів усю історію. A stat în târg numai vreo două ceasuri. He|stayed|in|town|only|about|two|hours він|залишився|в|містечку|тільки|близько|дві|години Él|estuvo|en|mercado|solo|alrededor de|dos|horas Estuvo en el pueblo solo unas dos horas. He stayed in the town for only about two hours. Він пробув у містечку лише близько двох годин.

— Nu-mi plac păianjenii, zise ucenicul fierarului, care rămăsese în spatele altei mese, la vreo cincisprezece palme depărtare. ||they please|spiders|he said|apprentice|blacksmith's|who|he had remained|in|behind|another|table|at|about|fifteen|palms|distance ||подобаються|павуки|сказав|учень|коваль|який|залишився|за|спиною|іншого|столу|на|близько|п'ятнадцять|долонь|відстань ||gustan|las arañas|dijo|el aprendiz|del herrero|que|había permanecido|en|la parte de atrás||mesa|a||quince|palmas|de distancia — No me gustan las arañas, dijo el aprendiz del herrero, que se había quedado detrás de otra mesa, a unas quince palmas de distancia. — I don't like spiders, said the blacksmith's apprentice, who was left behind another table, about fifteen palms away. — Мені не подобаються павуки, сказав учень коваля, який залишився за іншим столом, на відстані приблизно п'ятнадцяти долонь. Acoperă-l. cover it| Cúbrelo. Cover it. Накрий його.

— Nu-i păianjen, spuse Jake. ||spider|he said|Jake ||павук|сказав|Джейк No|es|araña|dijo|Jake — No es una araña, dijo Jake. — It's not a spider, Jake said. — Це не павук, сказав Джейк. N-are ochi. ||eyes ||очей ||ojos No tiene ojos. It doesn't have eyes. У нього немає очей.

— Şi nici gură n-are, mai zise şi Carter. and|not either|mouth|||more|he said|and|Carter і|жоден|рота|||ще|сказав|і|Картер Y|ni|boca|||más|dijo|y|Carter — Y tampoco tiene boca, dijo también Carter. — And it doesn't have a mouth either, Carter added. — І рота в нього немає, додав Картер. Pe unde mănâncă? on|where|he eats через|де|їсть Por|dónde|come ¿Por dónde come? How does it eat? Де ж він їсть?

Hangiul se tot uita cu interes la arătare. the innkeeper|himself|continuously|he was looking|with|interest|at|the creature трактирник|себе|все ще|дивився|з|інтересом|на|істота Hangiul|se|siempre|mira|con|interés|a|espectáculo El tabernero seguía mirando con interés a la figura. The innkeeper kept looking at the creature with interest. Трактирник з цікавістю дивився на створіння. Se aplecă mai aproape, întinzând o mână spre ea. himself|he leaned|more|closer|stretching|a|hand|towards|her себе|нахилився|ще|ближче|простягаючи|одну|руку|до|неї Se|inclinó|más|cerca|extendiendo|una|mano|hacia|ella Se inclinó más cerca, extendiendo una mano hacia ella. He leaned closer, reaching a hand towards it. Він нахилився ближче, простягнувши до неї руку. Toată lumea se îndepărtă şi mai mult de masă. all|world|reflexive pronoun|distance|and|more|far|from|table вся|світ|себе|віддаляється|і|ще|більше|від|столу Toda|la gente|se||y|aún|más|de|mesa Todo el mundo se aleja cada vez más de la mesa. Everyone is moving further away from the table. Усі все більше віддаляються від столу.

— Mai degrabă ca un brici, spuse Kote, trecând uşor cu degetele sale lungi peste trupul negru, fără trăsături, al scraelului. more|rather|like|a|razor|he said|Kote|passing|lightly|with|the fingers|his|long|over|the body|black|without|features|of the|skeleton більш|швидше|як|бритва||сказав|Коте|проходячи|легко|з|пальцями|своїми|довгі|по|тілу|чорному|без|рис|скралу| Más|bien|como|un|navaja|dijo|Kote|pasando||con|dedos||largos|sobre|el cuerpo|negro|sin|rasgos|del|scrael — Más bien como una navaja, dijo Kote, pasando suavemente sus dedos largos sobre el cuerpo negro, sin rasgos, del escarabeo. — More like a razor, said Kote, lightly running his long fingers over the black, featureless body of the creature. — Скоріше, як бритва, сказав Коте, легенько проводячи своїми довгими пальцями по чорному, безликому тілу скралу. E neted şi dur, ca de lut ars. it is|smooth|and|hard|like|of|clay|burned він є|гладкий|і|твердий|як|з|глина|випалена Es|liso|y|duro|como|de|arcilla|cocido Es liso y duro, como arcilla cocida. It is smooth and hard, like fired clay. Він гладкий і твердий, як обпалена глина.

— Vezi, nu-l hârâi, zise ucenicul fierarului. see|||scratch|he said|the apprentice|of the blacksmith бачиш|||теребиш|сказав|учень|коваль Ve|||molestes|dijo|el aprendiz|del herrero — Mira, no lo rasques, dijo el aprendiz del herrero. — See, don't scratch it, said the blacksmith's apprentice. — Дивись, не тряси його, сказав учень коваля.

Cu mare grijă, hangiul luă un picior lung şi neted şi încercă să-l frângă, cu amândouă mâinile, ca pe o surcea. with|great|care|the innkeeper|he took|a|leg|long|and|smooth||he tried|||break|with|both|hands|like|on|a|stick з|великою|обережністю|трактирник|взяв|один|шматок|довгий|і|гладкий|і|спробував|||зламати|з|обома|руками|як|на|одну|дошку Con|gran|cuidado|el tabernero|tomó|una|pierna|larga|y|lisa||trató|||romper|con|ambas|manos|como|una||vara Con mucho cuidado, el posadero tomó una pierna larga y lisa e intentó romperla, con ambas manos, como si fuera una caña. With great care, the innkeeper took a long, smooth leg and tried to break it, with both hands, like a twig. З великою обережністю, трактирник взяв довгу і гладку ногу і спробував зламати її обома руками, як гілку.

— Ba nu-i ca lutul ars, se îndreptă el. no|||like|the clay|burned|he|he corrected|he ні|||як|глина|випалена|він|виправив|він No|||como|la arcilla|quemada|se|endereza|él — No, no es como la arcilla cocida, se corrigió. — No, it's not like fired clay, he corrected himself. — Ні, це не як обпалена глина, виправив він.

— Cum s-a ales cu toate crăpăturile astea? how|||chosen|with|all|the cracks|these як|||обрав|з|всіми|тріщинами|цими Cómo|||quedó|con|todas|las grietas|estas — ¿Cómo se quedó con todas estas grietas? — How did it get all these cracks? — Як це сталося, що в тебе стільки тріщин? întrebă el, arătând spre liniile subţiri care străbăteau întinderea neagră şi netedă a trupului. he asked|he|showing|towards|the lines|thin|that|they crossed|the expanse|black|and|smooth|the|body запитав|він|показуючи|на|лінії|тонкі|які|проходили через|простір|чорний|і|гладкий|тіло| preguntó|él|señalando|hacia|las líneas|delgadas|que|atravesaban|la extensión|negra|y|lisa|del|cuerpo preguntó él, señalando las líneas delgadas que atravesaban la extensión negra y lisa del cuerpo. he asked, pointing to the thin lines that traversed the black and smooth expanse of the body. — запитав він, вказуючи на тонкі лінії, які проходили по чорній і гладкій поверхні тіла.

— A căzut Nelly pe el, zise Carter. she|fallen|Nelly|on|it|he said|Carter вона|впала|Неллі|на|нього|сказав|Картер (verbo auxiliar)|cayó|Nelly|sobre|él|dijo|Carter — Nelly se cayó sobre él, dijo Carter. — Nelly fell on it, Carter said. — Неллі впала на нього, — сказав Картер. A sărit jos dintr-un copac şi a- nceput să se caţăre pe ea, tăind-o peste tot cu picioarele alea. she|jumped|down|||tree|and|she||to|herself|climb|on|her|||across|everywhere|with|the legs|those вона|стрибнула|вниз|||дерева|і|вона||інфінітивна частка|себе|лізти|на|неї|||по|всьому|з|ногами|тими (verbo auxiliar)|saltó|abajo|||árbol|y||comenzó|(verbo reflexivo)|(verbo reflexivo)|trepar|sobre|ella|||por|todo|con|pies|esas Saltó de un árbol y comenzó a treparse sobre ella, cortándola por todas partes con esas piernas. She jumped down from a tree and started climbing on her, cutting her all over with those legs. Вона стрибнула з дерева і почала лізти на нього, ріжучи його всюди своїми ногами. Se mişca aşa de iute! it|moves|so|very|fast він|рухався|так|дуже|швидко Se|mueve|tan|de|rápido ¡Se movía tan rápido! It was moving so fast! Вона рухалася так швидко! Nici nu mi-am dat seama ce se petrece, lămuri Carter, lăsându-se în sfârşit pe scaun, la îndemnul lui Graham. not|not|||given|realization|what|it|happens|he explained|Carter|||in|finally|on|chair|at|urging|him|Graham навіть не|не|||дав|зрозумів|що|воно|відбувається|пояснив|Картер|||на|нарешті|на|стілець|за|порадою|його|Грем Ni|no|||di|cuenta|qué|se|sucede|aclaró|Carter|||en|finalmente|en|silla|a|sugerencia|de él|Graham Ni siquiera me di cuenta de lo que estaba pasando, aclaró Carter, dejándose finalmente caer en la silla, a instancias de Graham. I didn't even realize what was happening, Carter clarified, finally sitting down at Graham's urging. Я навіть не зрозумів, що відбувається, пояснив Картер, нарешті сівши на стілець за вказівкою Грема. S-a încurcat în hăţuri şi a căzut pe arătarea asta, şi i-a rupt câteva din picioare. |he||||and|||||||||broke|a few|of|legs |він||||і|||||||||зламав|кілька|з|ніг |(verbo auxiliar)||||y|||||||||rompió|algunas|de|patas Se enredó en las riendas y cayó sobre esta criatura, rompiéndole algunas de las patas. It got tangled in the reins and fell on this creature, breaking a few of its legs. Вона заплуталася в повідцях і впала на цю істоту, і зламала їй кілька ніг. Apoi arătarea asta s-a luat după mine, m-a ajuns, se târa peste tot pe mine... then|creature|this|||took|after|me|||caught up|it|crawled|over|all|on|me потім|тварина|ця|||взяла|за|мною|||наздогнала|вона|повзла|на|все|на|мені Luego|aparición|esto|||llevado|detrás de|mí|||alcanzado|se||sobre|todo|por|mí Luego esta criatura me siguió, me alcanzó, se arrastraba por todas partes sobre mí... Then this creature came after me, caught up with me, crawling all over me... Потім ця істота почала переслідувати мене, наздогнала, повзла по мені...

— Am izbutit să-l dau jos de pe mine şi l-am izbit cât de tare am putut. I have|managed|||I give|down|off|on|me|and||I||||||I could я|вдався|||я скину|вниз|з|на|себе|і||я|||||| Yo|logré|||quitar|abajo|de|sobre|mí|y||yo||||||pude — Logré quitarlo de encima y lo golpeé tan fuerte como pude. — I managed to get him off me and I hit him as hard as I could. — Мені вдалося скинути його з себе і вдарити так сильно, як тільки міг. Pe urmă iar a sărit pe mine... on|after|again|he|he jumped|on|me на|потім|знову|він|стрибнув|на|себе Luego||de nuevo|ha|saltado|sobre|mí Luego volvió a saltar sobre mí... Then he jumped on me again... Потім він знову стрибнув на мене...

— N-are sânge. ||blood ||крові ||sangre — No tiene sangre. — It has no blood. — Не має крові. Nici măruntaie. neither|entrails жодні|нутрощі Ni|menudencias Ni vísceras. No entrails either. Ні нутрощів. E doar cenuşie pe dinăuntru, spuse el, lovind-o uşor cu degetul. she is|only|gray|on|inside|he said|he|||lightly|with|finger є|лише|сіра|на|зсередини|сказав|він|||легенько|| Es|solo|gris|por|dentro|dijo|él||||con|el dedo Solo es gris por dentro, dijo él, golpeándola suavemente con el dedo. It's just gray on the inside, he said, lightly tapping it with his finger. Вона лише сіренька зсередини, сказав він, легенько торкаючись її пальцем. Ca o ciupercă. like|a|mushroom як|одна|гриб Como|una|seta Como un hongo. Like a mushroom. Як гриб.

— Tehlu milostiv, las-o în pace odată! Tehlu|merciful|||in|peace|once Техлу|милостивий|||в|спокій|раз Tehlu|misericordioso|||en|paz|una vez — Tehlu misericordioso, ¡déjala en paz de una vez! — Merciful Tehlu, leave it in peace already! — Техлу милостивий, залиш її в спокої раз і назавжди! se milogi ucenicul fierarului de hangiu. himself|he begged|the apprentice|of the blacksmith|from|the innkeeper себе|благав|учень|коваля|у|трактирщик se|humilla|el aprendiz|del herrero|del|tabernero suplicó el aprendiz del herrero al tabernero. the blacksmith's apprentice begged the innkeeper. молив учень коваля у трактирника. Păianjenii se mai smucesc câteodată după ce-i omori. the spiders|themselves|still|they twitch|sometimes|after|||you kill павуки|себе|ще|смикаються|іноді|після|||вбиваєш Las arañas|se|a veces|sacuden|a veces|después de|||matas Las arañas a veces se retuercen después de que las matas. Spiders sometimes twitch a bit after you kill them. Павуки іноді ще смикаються після того, як ти їх уб'єш.

— Ascultaţi la voi, izbucni Cob usturător. listen|to|you|I burst out|Cob|stinging слухайте|на|себе|вибухнув|Коб|болісно Escuchen|a|ustedes|estalló|Cob|doloroso — Escuchen ustedes, estalló Cob dolorosamente. "Listen to yourselves," Cob burst out painfully. — Слухайте на себе, вибухнув Коб болісно. Păianjenii nu se fac mari cât porcii. spiders|not|themselves|they become|big|as|pigs павуки|не|себе|роблять|великими|як|свині Las arañas|no|se|hacen|grandes|tanto|cerdos Las arañas no crecen tanto como los cerdos. Spiders do not grow as big as pigs. Павуки не стають великими, як свині. Ştiţi prea bine ce-i ăsta. you know|too|well|||this знаєте|занадто|добре|||це Sabes|demasiado|bien|||esto Saben muy bien qué es esto. You know very well what this is. Ви дуже добре знаєте, що це таке.

Se uită împrejur, prinzându-le privirile fiecăruia în parte. themselves|they look|around|||the gazes|each one|in|part себе|дивиться|навколо|||погляди|кожного|в|окремо Se|mira|alrededor|||miradas|de cada uno|en|parte Mira a su alrededor, capturando las miradas de cada uno por separado. He looked around, catching each person's gaze individually. Він озирається навколо, ловлячи погляди кожного окремо.

— Ei, hai, spuse Jake, mai mult din obişnuinţa de a nu fi de acord. well|come on|he said|Jake|more|much|from|the habit|of|to|not|to be|of|agreement вони|давай|сказав|Джейк|більше|з|з|звичка|не|бути|не||з|згоден Hey|come on|said|Jake|more|much|from|habit|of|to|not|be|in|agreement — Vamos, dijo Jake, más por costumbre de no estar de acuerdo. — Come on, said Jake, more out of habit of disagreeing. — Ну, давай, сказав Джейк, більше з звички не погоджуватися. Nu e ca şi cum... not|it is|as|and|how не|це|як|і|як No|es|como|y|cómo No es como si... It's not like... Це не так, як...

Toţi ştiau la ce se gândeşte. everyone|they knew|at|what|reflexive pronoun|he thinks всі|знали|на|що|це|він думає Todos|sabían|a|qué|se|piensa Todos sabían en qué estaba pensando. Everyone knew what he was thinking. Всі знали, про що він думає. Fireşte că erau duhuri rele pe lume. of course|that|they were|spirits|evil|in|world звичайно|що|були|духи|злі|на|світі Por supuesto|que|eran|espíritus|malignos|en|mundo Por supuesto que había espíritus malignos en el mundo. Of course there were evil spirits in the world. Звичайно, на світі були злі духи. Dar erau ca îngerii lui Tehlu. but|they were|like|the angels|of|Tehlu але|вони були|як|ангели|його|Техлу Pero|eran|como|los ángeles|de|Tehlu Pero eran como los ángeles de Tehlu. But they were like the angels of Tehlu. Але вони були як ангели Техлу. Ca vitejii şi regii. like|the brave|and|the kings як|герої|і|королі Como|los valientes|y|los reyes Como los valientes y los reyes. Like the brave and the kings. Як герої та королі. Îşi aveau locul în poveşti. their|they had|place|in|stories свої|вони мали|місце|в|казках Su|tenían|lugar|en|historias Tenían su lugar en las historias. They had their place in stories. Вони мали своє місце в казках. Undeva, în lumea largă. somewhere|in|the world|wide десь|в|світі|широкому En algún lugar|en|mundo|amplio En algún lugar, en el gran mundo. Somewhere, in the wide world. Десь у великому світі. Taborlin cel Mare chema foc şi trăsnete ca să nimicească duhurile rele. Taborlin|the|Great|he called|fire|and|lightning|in order|to|he destroy|the spirits|evil Табарлін|той|Великий|він кликав|вогонь|і|блискавки|щоб|(частка для інфінітива)|знищити|духи|злі Taborlin|el|Grande|llamaba|fuego|y|rayos|para|(partícula de subjuntivo)|destruir|los espíritus|malignos Taborlin el Grande llamaba fuego y truenos para destruir a los espíritus malignos. The Great Taborlin called fire and lightning to destroy the evil spirits. Таборлін Великий кликав вогонь і грім, щоб знищити злі духи. Tehlu le frângea în mâinile Sale şi le trimitea să urle în hăul cel fără de nume. Tehlu|them|he broke|in|hands|His|and|them|he sent|to|they scream|in|abyss|the|without|of|name Теглу|їх|він ламав|в|руках|своїх|і|їх|він відправляв|(частка для інфінітива)|кричати|в|безодню|той|без|(частка для підсилення)|імені Tehlu|les|rompía|en|manos|Suya|y|les|enviaba|a|gritar|en|abismo|el|sin|de| Tehlu los rompía en sus manos y los enviaba a gritar en el abismo sin nombre. He would crush them in His hands and send them to scream in the nameless abyss. Техлу ламав у своїх руках і відправляв їх кричати в безіменну прірву. Prietenul tău din copilărie nu călca unul în picioare pe drumul spre Baedn-Bryt. the friend|your|from|childhood|not|he stepped|one|in|feet|on|the road|towards|| друг|твій|з|дитинства|не|він наступав|один|на|ноги|по|дорозі|до|| El amigo|tu|de|infancia|no|pisoteaba|a alguien|en|pies|por|camino|hacia|| Tu amigo de la infancia no pisaba a nadie en el camino hacia Baedn-Bryt. Your childhood friend did not trample anyone on the way to Baedn-Bryt. Твій друг з дитинства не топтав нікого на шляху до Баедн-Брит. Era de- a dreptul caraghios. he was|||downright|ridiculous він був||справді|справжнім|смішним Era||a|derecho|ridículo Era realmente ridículo. It was downright ridiculous. Це було справді кумедно.

— Şi numele Domnului, mai spuse Graham. and|the name|of the Lord|more|he said|Graham і|ім'я|Господа|ще|сказав|Грем Y|el nombre|del Señor|más|dijo|Graham — Y el nombre del Señor, dijo Graham. — And the name of the Lord, Graham said. — І ім'я Господа, ще сказав Грем. Duhurile rele se tem de trei lucruri: de fierul rece, de focul curat şi de sfântul nume al Domnului. the spirits|evil|themselves|they fear|of|three|things|of|the iron|cold|of|the fire|pure|and|of|the holy|name|of the|Lord духи|злі|вони|бояться|від|трьох|речей|від|залізо|холодне|від|вогонь|чистий|і|від|святе|ім'я|| Los espíritus|malignos|se|temen|de|tres|cosas|de|el hierro|frío|de|el fuego|puro|y|de|santo|nombre|del|Señor Los espíritus malignos temen tres cosas: el hierro frío, el fuego puro y el santo nombre del Señor. Evil spirits fear three things: cold iron, pure fire, and the holy name of the Lord. Злі духи бояться трьох речей: холодного заліза, чистого вогню та святого імені Господа.

Gura hangiului făcu o linie subţire, aproape, dar nu chiar, încruntându-se. the mouth|of the innkeeper|it made|a|line|thin|almost|but|not|exactly|| рот|шинкаря|зробив|одну|лінію|тонку|майже|але|не|зовсім|| La boca|del hange|hizo|una|línea|delgada|casi|pero|no|realmente|| La boca del tabernero hizo una línea delgada, casi, pero no del todo, frunciendo el ceño. The innkeeper's mouth made a thin line, almost, but not quite, frowning. Рот повії зробив тонку лінію, майже, але не зовсім, насупившись.

— Fireşte, zise el, în vreme ce-şi golea punga pe masă şi scotocea prin monedele amestecate: talanţi grei de argint şi firfirei subţiri de argint, parale de aramă, bani ciobiţi şi sfanţi de fier. of course|he said|he|in|time|while|and|||||and|||||||of|silver|and|||of||||||||||iron звичайно|сказав|він|під час|часу|коли|і|||||і|||||||з|срібло|і|||з||||||||||залізо Por supuesto|dijo|él|en|tiempo|que|y|||||y|||||||de|plata|y|||de||||||||||hierro — Por supuesto, dijo él, mientras vaciaba su bolsa sobre la mesa y rebuscaba entre las monedas mezcladas: pesados talentos de plata y delgadas piezas de plata, monedas de cobre, dinero roto y santos de hierro. — Of course, he said, as he emptied his pouch onto the table and rummaged through the mixed coins: heavy silver talents and thin silver pieces, copper coins, chipped money, and iron saints. — Звісно, сказав він, поки вивантажував мішок на стіл і рився в змішаних монетах: важкі таланти срібла та тонкі срібні монетки, мідні паралели, поламані гроші та залізні святі. Are careva un gologan? are|any|a|penny має|якийсь|один|грошик Hay|alguien|un|gologan ¿Alguien tiene un gologan? Does anyone have a coin? У когось є грош?

— Nu-mi trebuie fier bun, spuse hangiul. ||it is needed|iron|good|he said|the innkeeper ||потрібно|залізо|хороше|сказав|трактирник No|me|necesita|hierro|bueno|dijo|el tabernero — No necesito buen hierro, dijo el tabernero. — I don't need good iron, said the innkeeper. — Мені не потрібно хороше залізо, сказав трактирник. Un sfanţ are prea mult carbon în el. a|saint|has|too|much|carbon|in|it один|свинець|має|занадто|багато|вуглецю|в|ньому Un|santo|tiene|demasiado|mucho|carbono|en|él Un santo tiene demasiado carbono en él. A saint has too much carbon in it. Святий має занадто багато вуглецю в собі. E aproape oţel. it is|almost|steel є|майже|сталь Es|casi|acero Es casi acero. It's almost steel. Це майже сталь.

— Ah, iată. Ah|here Ах|ось Ah|ya — Ah, aquí está. — Ah, here it is. — Ах, ось вона.

— Ce-o să facă? ||to|he/she/it will do ||буде|зробить ||a|hacer — ¿Qué va a hacer? — What is he going to do? — Що він зробить? întrebă Jake. he asked|Jake запитав|Джейк preguntó|Jake preguntó Jake. Jake asked. спитав Джейк.

— Fierul omoară duhurile rele, spuse Cob cu glas şovăitor, dar ăsta-i deja mort. the iron|it kills|the spirits|evil|he said|Cob|with|voice|hesitant|but|||already|dead залізо|вбиває|душі|злі|сказав|Коб|з|голос|невпевнений|але||||мертвий El hierro|mata|los espíritus|malignos|dijo|Cob|con|voz|titubeante|pero|||ya|muerto — El hierro mata a los espíritus malignos, dijo Cob con voz dudosa, pero este ya está muerto. — Iron kills evil spirits, Cob said hesitantly, but this one is already dead. — Залізо вбиває злих духів, сказав Коб з невпевненим голосом, але цей вже мертвий. S-ar putea să nu-i facă nimic. ||could|to|||he/she/it will do|nothing ||могти|буде|||зробить|нічого ||hacer|no|||haga|nada Podría no hacerle nada. It might not do anything to him. Можливо, це не зашкодить йому.

— Nu e decât o cale să aflăm. not|is|only|a|way|to|we find out не|є|лише|один|шлях|щоб|дізнатися No|es|más que|una|manera|de|averiguar — No hay más que un camino para averiguarlo. — There is only one way to find out. — Є лише один спосіб дізнатися.

Hangiul se uită pe rând în ochii fiecăruia, ca şi cum i-ar fi cântărit. the innkeeper|himself|looks|in|turn|into|the eyes|each one|as|and|how|||would be|weighed шинкар|себе|дивиться|на|по черзі|в|очі|кожного|як|і|як|||було|важив El Hangiul|se|mira|por|turno|en|los ojos|de cada uno|como|y|como|||hubiera|pesado El tabernero mira a los ojos de cada uno, como si los estuviera pesando. The innkeeper looked into each person's eyes in turn, as if weighing them. Трактирник по черзі дивиться в очі кожному, ніби зважуючи їх. Apoi se întoarse hotărât spre masă, iar ei se dădură şi mai în spate. then|himself|he turned|determined|towards|table|and|they|themselves|they moved|and|even|back|behind потім|себе|повернувся|рішуче|до|столу|а|вони|себе|відсунулись|і|ще|назад|назад Luego|se|volvió|decidido|hacia|mesa|y|ellos|se|dieron|y|más|en|atrás Luego se volvió decidido hacia la mesa, y ellos se retrocedieron aún más. Then he turned decisively towards the table, and they moved even further back. Потім він рішуче повернувся до столу, а вони відсунулися ще далі.

Kote apăsă sfanţul de fier pe spatele arătării şi urmă un pocnet scurt şi aspru, ca un butuc de pin trosnind într-un foc fierbinte. Kote|he pressed|the iron|on|back|on|the back|the creature|and|he followed|a|crack|short|and|harsh|as|a|log|of|pine|cracking|||fire|hot Коте|натиснув|кінець|на|залізо|на|спину|істоти|і|почувся|один|тріск|короткий|і|різкий|як|один|колода|з|сосна|тріскаючи|||вогонь|гарячий Kote|presionó|el martillo|de|hierro|en|la espalda|de la criatura|y|siguió|un|golpe|corto|y|áspero|como|un|tronco|de|pino|crujendo|||fuego|caliente Kote presionó el gancho de hierro contra la espalda de la figura y siguió un estallido corto y áspero, como un tronco de pino crujiente en un fuego ardiente. Kote pressed the iron rod against the back of the figure and followed with a short, harsh crack, like a pine log snapping in a hot fire. Коте натиснув залізним хрестом на спину істоти, і пролунав короткий і різкий тріск, як коли сосновий колода тріскає в гарячому вогні. Toţi tresăriră, apoi se liniştiră când văzură că lucrul cel negru rămâne nemişcat. all|they jumped|then|themselves|they calmed|when|they saw|that|the thing|the|black|it remains|motionless всі|вони здригнулися|потім|себе|вони заспокоїлися|коли|вони побачили|що|річ|той|чорний|залишається|нерухомим Todos|saltaron|luego|se|calmaron|cuando|vieron|que|cosa|el|negro|permanece|inmóvil Todos se sobresaltaron, luego se calmaron al ver que la cosa negra permanecía inmóvil. They all jumped, then calmed down when they saw that the black thing remained still. Всі здригнулися, а потім заспокоїлися, коли побачили, що чорна річ залишилася нерухомою. Cob şi ceilalţi îşi aruncară zâmbete tremurate, ca nişte băieţei băgaţi în sperieţi de o poveste cu stafii. Cob|and|the others|themselves|they threw|smiles|trembling|like|some|little boys|put|in|fright|by|a|story|with|ghosts Коб|і|інші|свої|вони кинули|усмішки|тремтячі|як|якісь|хлопчики|заштовхані|в|страх|від|одну|історія|з|привиди Cob|y|los demás|se|lanzaron|sonrisas|temblorosas|como|unos|niñitos|metidos|en|asustados|por|una|historia|de|fantasmas Cob y los demás se lanzaron sonrisas temblorosas, como unos niños asustados por una historia de fantasmas. Cob and the others exchanged trembling smiles, like little boys scared by a ghost story. Коб і інші кинули один одному тремтячі усмішки, як маленькі хлопчики, налякані історією про привидів. Zâmbetele li se pleoştiră însă când odaia se umplu cu un miros dulce şi usturător, de flori putrezite şi păr ars. the smiles|to them|themselves|they faded|but|when|the room|it|it filled|with|a|smell|sweet|and|stinging|of|flowers|rotten|and|hair|burnt усмішки|їм|себе|вони потьмяніли|але|коли|кімната|вона|наповнилася|з|один|запах|солодкий|і|пекучий|від|квіти|гнилі|і|волосся|палене Las sonrisas|les|reflexivo|se desvanecieron|pero|cuando|la habitación|reflexivo|se llenó|con|un|olor|dulce|y|penetrante|de|flores|podridas|y|cabello|quemado Sin embargo, las sonrisas se desvanecieron cuando la habitación se llenó con un olor dulce y punzante, de flores podridas y cabello quemado. However, their smiles faded when the room filled with a sweet and acrid smell of rotting flowers and burnt hair. Але їх усмішки зникли, коли кімната наповнилася солодким і пекучим запахом гниліх квітів і паленого волосся.

— Ei bine, zise el, frecându-şi mâinile de şorţ, cu asta bănuiesc că ne-am lămurit. вони|добре|сказав|він|||руки|від|фартуха|з|це|підозрюю|що|||розібралися ||dijo|él|||las manos|de|delantal|con|esto|supongo|que|||aclarado well|good|he said|he|||hands|on|apron|with|this|I suspect|that|||clarified — Bueno, dijo él, frotándose las manos con el delantal, con esto supongo que hemos aclarado. — Well, he said, rubbing his hands on his apron, I guess we have clarified that. — Ну що ж, сказав він, потираючи руки об фартух, з цим, я гадаю, ми розібралися. Şi acum ce facem? and|now|what|we do і|тепер|що|робимо Y|ahora|qué|hacemos ¿Y ahora qué hacemos? And now what do we do? А тепер що робимо?

*** * * *

Câteva ceasuri mai târziu, hangiul stătea în pragul Pietrei de Hotar, lăsându-şi ochii să se obişnuiască cu întunericul. a few|hours|more|later|the innkeeper|he was standing|in|the doorway|of the Stone|of|Boundary|||eyes|to|themselves|get used|to|the darkness кілька|годин|ще|пізніше|трактирник|стояв|на|порозі|Каменя|від|Межі|||очі|щоб|себе|звикли|до|темряви Unos|horas|más|tarde|el posadero|estaba|en|el umbral|de la Piedra|de|Límite|||los ojos|a|se|acostumbren|con|la oscuridad Unas horas más tarde, el posadero estaba en el umbral de la Piedra de Límite, dejando que sus ojos se acostumbraran a la oscuridad. A few hours later, the innkeeper was standing in the doorway of the Milestone, allowing his eyes to adjust to the darkness. Кілька годин потому, трактирник стояв на порозі Каменя Межі, дозволяючи своїм очам звикнути до темряви. Urme de lumină de la ferestrele hanului se întindeau de-a latul uliţei, până la uşa fierăriei de peste drum. traces|of|light|from|at|the windows|of the inn|reflexive pronoun|they stretched|across|||||||||over|street сліди|від|світла|з|з|вікон|заїзду|вони|простягалися|через|||||||||через|дорогу Huellas|de|luz|de|las|ventanas|posada|se|extendían|de|||||||||al otro lado de|camino Las huellas de luz de las ventanas de la posada se extendían a lo largo de la calle, hasta la puerta de la herrería de enfrente. The traces of light from the inn's windows stretched across the street, reaching the blacksmith's door across the road. Сліди світла від вікон заїзду простягалися через вулицю до дверей кузні навпроти. Nu era un drum prea larg şi nici bătut de mulţi călători. not|it was|a|road|too|wide|and|nor|beaten|by|many|travelers не|було|один|шлях|занадто|широкий|і|ні|протоптаний|від|багатьма|мандрівниками No|era|un|camino|demasiado|ancho|y|ni|pisado|por|muchos|viajeros No era un camino muy ancho ni frecuentado por muchos viajeros. It was not a very wide road and not many travelers had trodden it. Це не була дуже широка дорога і не часто нею проходили мандрівники. Nu părea să ducă undeva, cum par alte drumuri. not|it seemed|to|lead|somewhere|as|they seem|other|roads не|здавалося|що|веде|кудись|як|здаються|інші|дороги No|parecía|a|llevara|a ningún lado|como|parecen|otros|caminos No parecía llevar a ninguna parte, como parecen otros caminos. It did not seem to lead anywhere, as other roads do. Вона не здавалася такою, що кудись веде, як інші дороги. Hangiul trase în piept aerul de toamnă şi se uită neliniştit împrejur, ca şi cum ar fi aşteptat să se întâmple ceva. the innkeeper|he inhaled|in|chest|the air|of|autumn|and|reflexive pronoun|he looked|anxiously|around|as|and|as|he would|be|he waited|to|reflexive pronoun|happen|something заїздар|він вдихнув|в|груди|повітря|з|осені|і|він|подивився|неспокійно|навколо|як|і|як|б|був|чекав|щоб|воно|сталося|щось El hombre|inhaló|en|pecho|el aire|de|otoño|y|se|mira|inquieto|alrededor|como|y|como|hubiera|estado|esperado|que|se|suceda|algo El posadero inhaló el aire de otoño y miró inquieto a su alrededor, como si estuviera esperando que sucediera algo. The innkeeper took a deep breath of autumn air and looked around anxiously, as if he were waiting for something to happen. Заїздар вдихнув осіннє повітря і тривожно озирнувся навколо, ніби чекаючи, що щось станеться.

Îşi spunea Kote. himself|he was saying|Kote він собі|казав|Коте Se|decía|Kote Se decía Kote. He called himself Kote. Він називав себе Коте. Îşi alesese cu mare grijă numele, când venise în locul ăsta. himself|he had chosen|with|great|care|the name|when|he had come|to|the place|this він собі|обрав|з|великою|увагою|ім'я|коли|прийшов|в|місце|це Se|había elegido|con|gran|cuidado|nombre|cuando|vino|a|lugar|este Había elegido su nombre con mucho cuidado, cuando llegó a este lugar. He had chosen his name very carefully when he came to this place. Він дуже ретельно обрав ім'я, коли прийшов у це місце. Îşi luase un nume nou din toate pricinile obişnuite şi pentru câteva mai puţin obişnuite, dintre care una era că numele aveau mare însemnătate pentru el. himself|he had taken|a|name|new|for|all|reasons|usual|and|for|a few|less|unusual|usual|among|which|one|it was|that|names|they had|great|significance|for|him він собі|взяв|нове|ім'я||з|усіх|причин|звичайних|і|для|кількох|менш|незвичайних||з|яких|одна|було|що|імена|мали|велике|значення|для|нього Se|había tomado|un|nombre|nuevo|por|todas|las razones|habituales|y|por|algunas|más|poco|inusuales|entre|las que|una|era|que|los nombres|tenían|gran|importancia|para|él Se había puesto un nombre nuevo por todas las razones habituales y por algunas menos habituales, entre las cuales una era que los nombres tenían un gran significado para él. He had taken a new name for all the usual reasons and for a few less usual ones, one of which was that names had great significance for him. Він взяв нове ім'я з усіх звичайних причин і для кількох менш звичайних, одна з яких полягала в тому, що імена мали велике значення для нього.

Privind în sus, văzu o mie de stele licărind în catifeaua adâncă a unei nopţi fără lună. looking|up|up|he saw|a|thousand|of|stars|twinkling|in|the velvet|deep|of|a|night|without|moon дивлячись|в|гору|він побачив|тисячу|||зірок|що мерехтять|в|оксамит|глибокий|однієї|безмісячної|ночі|| Mirando|hacia|arriba|vio|mil|estrellas|||parpadeando|en|terciopelo|profunda|de|una|noche|sin|luna Mirando hacia arriba, vio mil estrellas brillando en el profundo terciopelo de una noche sin luna. Looking up, he saw a thousand stars twinkling in the deep velvet of a moonless night. Дивлячись вгору, він побачив тисячу зірок, що мерехтіли на глибокому оксамиті безмісячної ночі. Le ştia pe toate, le ştia povestea şi numele. them|he knew|the|all|them|he knew|the story|and|the names їх|знав|про|все|їх|знав|історію|і|імена Les|sabía|a|todas|les|sabía|historia|y|el nombre Las conocía todas, conocía su historia y sus nombres. He knew them all, he knew their story and their names. Він знав їх усіх, знав їхню історію та імена. Le ştia într-un fel apropiat, cum îşi ştia şi propriile mâini. them|he knew|||way|close|how|his|he knew|and|own|hands їх|знав|||спосіб|близький|як|свої|знав|і|власні|руки Le|conocía|||manera|cercana|como|se|conocía|y|propias|manos Las conocía de una manera cercana, como conocía sus propias manos. He knew them in a familiar way, just as he knew his own hands. Він знав їх якимось близьким чином, як знав і свої власні руки.

Privind în jos, Kote oftă fără să-şi dea seama şi se întoarse înăuntru. looking|down|down|Kote|he sighed|without||and||||himself|he turned|inside дивлячись|вниз||Коте|зітхнув|без||і||||повернув|назад|всередину Mirando|hacia|abajo|Kote|suspiró|sin||y||||se|volvió|adentro Mirando hacia abajo, Kote suspiró sin darse cuenta y se volvió hacia adentro. Looking down, Kote sighed without realizing it and turned back inside. Дивлячись вниз, Коте зітхнув, не усвідомлюючи цього, і повернувся всередину. Încuie uşa şi trase obloanele ferestrelor largi ale hanului, parcă pentru a se îndepărta cât mai mult de stele şi de toate feluritele lor nume. he locks|the door|and|he pulled|the shutters|of the windows|wide|of the|inn|as if|to|to|himself|he distanced|as|much|far|from|stars|and|from|all|various|their|names замкнув|двері|і|закрив|ставні|вікон|широких|готелю||ніби|щоб||віддалити|подалі|як|можливо|далеко|від|зірок|і|від|всі|різноманітні|їх|імена Cierra|la puerta|y|tiró|las persianas|de las ventanas|grandes|del|mesón|como si|para|(verbo auxiliar)|(pronombre reflexivo)|alejarse|tanto|más|lejos|de|las estrellas|y|de|todos|los diversos|sus|nombres Cerró la puerta y bajó las persianas de las amplias ventanas de la posada, como si quisiera alejarse lo más posible de las estrellas y de todos sus diversos nombres. He locked the door and pulled down the wide shutters of the inn's windows, as if to distance himself as much as possible from the stars and all their various names. Він замкнув двері і зашторив широкі вікна заїзду, ніби щоб якомога далі відійти від зірок і всіх їхніх різноманітних імен.

Mătură podelele cu migală, prinzând toate ungherele. he sweeps|the floors|with|care|catching|all|corners він підмітає|підлоги|з|старанно|ловлячи|всі|кути Barre|los pisos|con|cuidado|atrapando|todos|los rincones Barre el suelo con esmero, atrapando todos los rincones. She sweeps the floors meticulously, catching all the corners. Підмітайте підлоги ретельно, захоплюючи всі куточки. Şterse mesele şi tejgheaua, mişcându-se priceput şi cu răbdare. he wiped|the tables|and|the counter|||skillfully|and|with|patience він витер|столи|і|прилавок|||вміло|і|з|терпінням Limpió|las mesas|y|el mostrador|||hábil|y|con|paciencia Limpié las mesas y el mostrador, moviéndose hábilmente y con paciencia. She wiped the tables and the counter, moving skillfully and patiently. Протирайте столи та прилавок, рухаючись вправно і з терпінням. După un ceas de muncă, apa din găleată era încă destul de curată cât să se spele o domniţă pe mâini în ea. after|an|hour|of|work|the water|from|bucket|it was|still|enough|to|clean|as|to|herself|wash|a|young lady|on|hands|in|it після|однієї|години|роботи||вода|з|відра|була|ще|досить|щоб|чистою|щоб|щоб|себе|мити|одну|панночку|на|руки|в|ній Después de|una|hora|de|trabajo|el agua|de|balde|era|todavía|||limpia|tanto|para|(pronombre reflexivo)|lavarse|una|señorita|en|manos|en|ella Después de una hora de trabajo, el agua del balde aún estaba lo suficientemente limpia como para que una dama se lavara las manos en ella. After an hour of work, the water in the bucket was still clean enough for a lady to wash her hands in it. Після години роботи вода в відрі була ще досить чистою, щоб дівчина могла вмити руки в ній.

La sfârşit, trase un scaun înalt în spatele tejghelei şi începu să lustruiască toată mulţimea de sticle şi sticluţe cuibărite între cele două butoaie uriaşe. at|the end|he pulled|a|chair|high|behind|the back|counter|and|he started|to|polish|all|the multitude|of|bottles|and|small bottles|nestled|between|the|two|barrels|huge на|кінець|він потягнув|один|стілець||за|спиною|прилавка|і|він почав|щоб|полірувати|всю|безліч|з|пляшок|і|пляшечок|втиснуті|між|тими|двома|бочками|величезними Al|final|tiró|una|silla|alta|en|detrás de|mostrador|y|comenzó|a|pulir|toda|multitud|de|botellas|y|frascos|escondidas|entre|los|dos|barriles| Al final, arrastró una silla alta detrás del mostrador y comenzó a pulir toda la multitud de botellas y frascos anidados entre los dos enormes barriles. In the end, she pulled a tall chair behind the counter and began to polish all the multitude of bottles and small vials nestled between the two huge barrels. На кінець, він потягнув високий стілець за прилавком і почав полірувати всю безліч пляшок і пляшечок, що влаштувалися між двома величезними бочками. În îndeletnicirea aceasta nu puse nici pe departe atâta sprinteneală şi pricepere cât pentru celelalte, şi se dovedi iute că lustruitul nu era decât un prilej de a atinge şi a lua în mână lucruri. in|the activity|this|not|he put|neither|on||so much|speed|and|skill|as|for|the others|and|himself|he proved|quickly|that|polishing|not|it was|only|a|opportunity|to|to|to touch|and|to|to take|in|hand|things в|занятті|це|не|поклав|жодної|на||стільки|спритності|і|майстерності|скільки|для|інших|і|себе|довів|швидко|що|полірування|не|було|лише|один|привід|для|щоб|доторкнутися|і|щоб|взяти|в|руку|речі En|ocupación|esta|no|puso|ni|por|lejos|tanta|agilidad|y|habilidad|tanto|para||y|se|demostró|rápidamente|que|pulido|no|era|más que|un|oportunidad|de|para|alcanzar|y|para|tomar|en|mano|cosas En esta ocupación no puso ni de lejos tanta agilidad y destreza como en las otras, y pronto se demostró que el pulido no era más que una ocasión para tocar y tomar en mano cosas. In this activity, he did not put nearly as much agility and skill as for the others, and it quickly became clear that polishing was merely an opportunity to touch and handle things. У цій справі він не виявив ані близько такої спритності та вмілості, як у інших, і швидко стало зрозуміло, що полірування було лише приводом доторкнутися та взяти в руки речі. Începu chiar să îngâne ceva, chiar dacă nici nu băgă de seamă, şi s-ar fi oprit dacă ar fi ştiut. he began|even|to|to hum|something|even|if|not|not|he noticed|of|notice|and||he would|have|||||known почав|навіть|щоб|наспівувати|щось|навіть|якщо|жодного|не|звернув|на|увагу|і||б|би|||||знав Empezó|incluso|a|murmurar|algo|incluso|si|ni|no|prestó|de|cuenta|y||hubiera|hubiera|||||sabido Incluso comenzó a murmurar algo, aunque ni siquiera se dio cuenta, y se habría detenido si lo hubiera sabido. He even began to hum something, even if he didn't notice it, and would have stopped if he had known. Він навіть почав щось наспівувати, хоча й не звертав на це уваги, і зупинився б, якби знав.

Pe când întorcea sticlele în mâinile lui lungi şi graţioase, mişcarea cunoscută îi descreţi câteva din liniile obosite de pe chip, făcându-l să pară mai tânăr, fără îndoială mai tânăr de treizeci de ani. while|when|he was turning|the bottles|in|the hands|his|long|and|graceful|the movement|familiar|to him|it smoothed|a few|from|the lines|tired|from|on|face|||to|to seem|more|young|without|doubt|more|young|than|thirty|| коли|коли|повертав|пляшки|в|руках|своїх|довгих|і|граційних|рух|знайомий|йому|розгладив|кілька|з|ліній|втомлених|на|обличчі|обличчя|||щоб|здавалося|більш|молодим|без|сумніву|більш|молодим|ніж|тридцять|років| Al|cuando|giraba|las botellas|en|las manos|de él|largas|y|graciosas|el movimiento|conocido|le|suavizaba|algunas|de|las líneas|cansadas|de|en|rostro|||a|parecer|más|joven|sin|duda|más|joven|de|treinta||años Mientras giraba las botellas en sus manos largas y graciosas, el movimiento conocido le alisó algunas de las líneas cansadas de su rostro, haciéndolo parecer más joven, sin duda más joven de treinta años. As he turned the bottles in his long and graceful hands, the familiar movement smoothed out some of the tired lines on his face, making him appear younger, undoubtedly younger than thirty. Коли він перевертав пляшки в своїх довгих і граційних руках, знайомий рух розгладив кілька втомлених ліній на його обличчі, роблячи його, безсумнівно, молодшим, безумовно, молодшим на тридцять років. Cu mult mai tânăr de treizeci. with|much|more|young|than|thirty з|набагато|більш|молодим|ніж|тридцять Con|mucho|más|joven|de|treinta Mucho más joven de treinta. Much younger than thirty. На багато молодшим за тридцять. Tânăr pentru un hangiu. young|for|a|innkeeper молодий|для|одного|корчмаря Joven|para|un|tabernero Joven para un tabernero. Young for an innkeeper. Молодий для корчмаря. Tânăr pentru un bărbat pe chipul căruia mai rămâneau încă atât de multe linii obosite. young|for|a|man|on|face|whose|still|remained|still|so|many|many|lines|tired молодий|для|одного|чоловіка|на|обличчі|якого|ще|залишалися|ще|так|багато|багато|ліній|втомлених Joven|para|un|hombre|en|rostro|de él|aún|quedaban|todavía|tan|de|muchas|líneas|cansadas Joven para un hombre en cuyo rostro aún quedaban tantas líneas cansadas. Young for a man whose face still bore so many tired lines. Молодий для чоловіка, на обличчі якого ще залишалося так багато втомлених ліній.

*** * * *

Kote urcă până în capul scărilor şi deschise uşa. Kote|he climbs|up to|in|top|stairs|and|he opened|door Коте|піднявся|до|в|верхівку|сходів|і|відчинив|двері Kote|sube|hasta|en|la cima|de las escaleras|y|abrió|la puerta Kote subió hasta la cima de las escaleras y abrió la puerta. Kote climbed to the top of the stairs and opened the door. Коте піднявся до вершини сходів і відчинив двері. Odaia lui era simplă, aproape ca de pustnic. the room|his|was|simple|almost|like|of|hermit кімната|його|була|проста|майже|як|для|відлюдника La habitación|de él|era|simple|casi|como|de|ermitaño La habitación era simple, casi como la de un ermitaño. His room was simple, almost like that of a hermit. Кімната його була проста, майже як у відлюдника. În mijloc se afla un şemineu de piatră neagră, două scaune şi o masă mică de scris. in|middle|reflexive pronoun|was located|a|fireplace|of|stone|black|two|chairs|and|a|table|small|for|writing посередині|центр|там|знаходився|камін|камін|з|каменю|чорного|два|стільці|і|маленький|стіл|маленький|для|письма En|medio|(pronombre reflexivo)|encuentra|un|chimenea|de|piedra|negra|dos|sillas|y|una|mesa|pequeña|de|escritura En el centro había una chimenea de piedra negra, dos sillas y una pequeña mesa de escritura. In the middle was a black stone fireplace, two chairs, and a small writing table. Посередині стояв камін з чорного каменю, два стільці та маленький письмовий стіл. Alte mobile nu mai erau, în afară de un pat îngust şi un cufăr mare, închis la culoare, la picioarele patului. other|furniture|not|anymore|were|in|outside|of|a|bed|narrow|and|a|trunk|large|dark|at|||feet|of the bed інші|меблі|не|більше|були|в|окрім|з|ліжко|ліжка|вузьке|і|великий|скриня|велика|темного|біля|кольору|біля|ніг|ліжка Otros|muebles|no|más|estaban|en|fuera|de|una|cama|estrecha|y|un|baúl|grande|oscuro|a|color|a|pies|de la cama No había más muebles, aparte de una cama estrecha y un gran baúl, de color oscuro, al pie de la cama. There were no other pieces of furniture, except for a narrow bed and a large, dark chest at the foot of the bed. Більше меблів не було, окрім вузького ліжка та великого, темного скрині біля ніг ліжка. Nimic nu împodobea pereţii, nimic nu acoperea podeaua de lemn. nothing|not|decorated|walls|nothing|not|covered|floor|of|wood нічого|не|прикрашало|стіни|нічого|не|покривало|підлогу|з|дерева Nada|no|adornía|las paredes|nada|no|cubría|el suelo|de|madera Nada adornaba las paredes, nada cubría el suelo de madera. Nothing adorned the walls, nothing covered the wooden floor. Нічого не прикрашало стіни, нічого не покривало дерев'яну підлогу.

Se auziră paşi pe coridor şi un tânăr intră în odaie, aducând o strachină de tocană aburindă, care mirosea a piper. they|heard|steps|on|corridor|and|a|young man|entered|in|room|bringing|a|plate|of|stew|steaming|which|smelled|of|pepper їх|почули|кроки|по|коридору|і|один|молодий|увійшов|в|кімнату|приносячи|одну|тарілку|з|рагу|димляче|яка|пахло|на|перець Se|oyeron|pasos|por|corredor|y|un|joven|entró|en|habitación|trayendo|un|plato|de|estofado|humeante|que|olía|a|pimienta Se oyeron pasos en el pasillo y un joven entró en la habitación, trayendo un plato de guiso humeante, que olía a pimienta. Footsteps were heard in the corridor and a young man entered the room, bringing a steaming bowl of stew that smelled of pepper. Почулися кроки коридором, і в кімнату увійшов молодий чоловік, несучи тарілку з паруючим рагу, яке пахло перцем. Avea părul negru şi era plin de şarm, cu un zâmbet uşor şi ochi vicleni. he had|hair|black|and|he was|full|of|charm|with|a|smile|slight|and|eyes|sly мав|волосся|чорне|і|був|сповнений|з|шарму|з|усмішкою|легка|і||очі|хитрі Tenía|el cabello|negro|y|era|lleno|de|encanto|con|una|sonrisa|suave|y|ojos|astutos Tenía el cabello negro y estaba lleno de encanto, con una ligera sonrisa y ojos astutos. He had black hair and was full of charm, with a slight smile and sly eyes. У нього було чорне волосся, він був сповнений шарму, з легким усмішкою та хитрими очима.

— N-ai mai stat de mult atât de târziu, zise el, întinzându-i strachina. ||anymore|stayed|for|long|that|so|late|he said|he|||plate ||більше|залишався|з|довго|так|пізно||сказав|він|||тарілку ||más|quedado|de|mucho|tan|de|tarde|dijo|él|||el plato — No has estado tan tarde por aquí en mucho tiempo, dijo él, extendiéndole el plato. "You haven't stayed this late in a while," he said, extending the bowl to her. — Ти давно не затримувався так пізно, — сказав він, простягаючи їй тарілку. Pesemne c-au fost poveşti bune în seara asta, Reshi. apparently|||were|stories|good|in|evening|this|Reshi напевно|||були|історії|хороші|в|вечір|цей|Реші Quizás|||sido|historias|buenas|en|noche|esta|Reshi Seguramente han sido buenas historias esta noche, Reshi. There must have been some good stories tonight, Reshi. Напевно, сьогодні ввечері були хороші історії, Реші.

Reshi era altul dintre numele hangiului, aproape un nume de alint. Reshi|was|another|among|names|innkeeper|almost|a|name|of|endearment Reshi|він був|інше|з-поміж|імена|корчмаря|майже|одне|ім'я|для|пестливе Reshi|era|otro|de entre|el nombre|del posadero|casi|un|nombre|de|cariño Reshi era otro de los nombres del posadero, casi un nombre cariñoso. Reshi was another of the innkeeper's names, almost a term of endearment. Реші було ще одним із імен шинкаря, майже ім'я для ласки. Auzindu-l, un colţ al gurii i se curbă într-un zâmbet strâmb. ||a|corner|of the|mouth|to him|himself|curved|||smile|crooked ||один|кут|рота||йому|собі|зігнув|||усмішка|кривий ||un|rincón|de|boca|le|se|curvó|||sonrisa|torcida Al oírlo, una esquina de su boca se curvó en una sonrisa torcida. Hearing it, one corner of his mouth curved into a crooked smile. Почувши це, один куток його рота зігнувся в кривому усмішці. Se aşeză în scaunul adânc din faţa focului. himself|sat|in|the chair|deep|in front of|the face of|the fire собі|сів|в|крісло|глибоке|перед|обличчя|вогню Se|sentó|en|la silla|profunda|de|frente|del fuego Se sentó en la profunda silla frente al fuego. He sat down in the deep chair in front of the fire. Він сів у глибоке крісло перед вогнем.

— Ei, şi ce-ai învăţat astăzi, Bast? well|and|||learned|today|Bast ну|і|||вивчив|сьогодні|Баст Hey|and||||today|Bast — Bueno, ¿y qué has aprendido hoy, Bast? — So, what did you learn today, Bast? — Ну, і що ти сьогодні навчився, Баст?

Bast închise uşa şi se aşeză în al doilea scaun, întorcându-l în aşa fel încât să fie cu faţa spre foc şi spre învăţătorul său. Bast|he closed|door|and|himself|he sat|in|the|second|chair|||in|such|way|that|to|be|with|face|towards|fire|and|towards|teacher|his Баст|закрив|двері|і|він|сів|на|другий|стілець||||так|щоб|чином|щоб|з|був|з|обличчям|до|вогню|і|до|вчителя|свого Bast|cerró|puerta|y|se|sentó|en|el|segundo|silla|||en|tal|manera|para que|(partícula verbal)|estuviera|con|cara|hacia|fuego|y|hacia|el maestro|su Bast cerró la puerta y se sentó en la segunda silla, girándola de tal manera que estuviera de cara al fuego y a su maestro. Bast closed the door and sat in the second chair, turning it so that he faced the fire and his teacher. Баст закрив двері і сів на другий стілець, повернувши його так, щоб дивитися на вогонь і на свого вчителя. Avea în mişcări ceva neobişnuit de diafan şi de graţios, ca şi cum ar fi dansat aproape. she had|in|movements|something|unusual|of|diaphanous|and|of|graceful|as|and|how|she would|be|danced|almost вона мала|в|рухах|щось|незвичайне|з|прозоре|і|з|граційне|як|і|як|вона б|була|танцювала|майже Tenía|en|movimientos|algo|inusual|de|diáfano|y|de|gracioso|como|y|como|habría|estado|bailado|casi Tenía en sus movimientos algo inusualmente diáfano y grácil, como si estuviera casi bailando. She had something unusually diaphanous and graceful in her movements, as if she were almost dancing. У її рухах було щось незвичайно прозоре і граційне, ніби вона майже танцювала.

— Ei bine, Reshi, toate cărţile pline de învăţături stau înăuntru, unde e lumină proastă. ну|добре|Реші|всі|книги|повні|з|навчання|стоять|всередині|де|є|світло|погане ||Reshi|todos|los libros|llenas|de|enseñanzas|están|adentro|donde|hay|luz|mala well|good|Reshi|all|the books|full|of|teachings|they are|inside|where|it is|light|poor — Bueno, Reshi, todos los libros llenos de enseñanzas están adentro, donde hay mala luz. — Well, Reshi, all the books full of teachings are inside, where the light is poor. — Ну що ж, Реші, всі книги, повні навчань, лежать всередині, де погане світло. Dar fetele frumoase stau de cele mai multe ori în lumina soarelui şi de aceea e mult mai uşor să le cercetezi pe ele, fără să-ţi pui în primejdie văzul. but|the girls|beautiful|they stay|for|the|most|many|times|in|the light|of the sun|and|for|that|it is|much|more|easy|to|them|you examine|them|they|without|to||you put|in|danger|sight але|дівчата|красиві|стоять|з|найбільше|більш|часті|рази|в|світлі|сонця|і|з|тому|є|набагато|більш|легше|щоб|їх|досліджувати|їх|вони|без|||ставити|в|небезпеку|зір Pero|las chicas|hermosas|están|de|las|más|muchas|veces|en|luz|del sol|y|de|eso|es|mucho|más|fácil|a|les|examines|a|ellas|sin|||pones|en|peligro|la vista Pero las chicas hermosas suelen estar a la luz del sol y por eso es mucho más fácil examinarlas, sin poner en peligro tu vista. But beautiful girls most often stand in the sunlight, and that's why it's much easier to examine them without putting your sight at risk. Але красиві дівчата зазвичай стоять на сонці, і тому їх набагато легше досліджувати, не наражаючи на небезпеку зір.

— Dar un studios deosebit de isteţ ar putea să ia cu el o carte afară şi în felul acesta să-şi îmbunătăţească cunoştinţele fără teama de a-şi înrăutăţi mult iubitul simţ al văzului. but|a|student|particularly|of|clever|he would|he could|to|take|with|him|a|book|outside|and|in|way|this|||improve|knowledge|without|fear|of|||worsen|much|beloved|sense|of|sight але|один|студент|особливий|з|розумний|він би|міг би|частка|взяти|з|ним|одну|книгу|на вулицю|і|в|спосіб|цей|||покращив|знання|без|страх|з|||погіршив|дуже|улюблений|відчуття|з|зору Pero|un|estudioso|especialmente|de|inteligente|podría||||con|él|un|libro|afuera|y|de esta manera|manera||||mejorar|conocimientos|sin|miedo|de|||empeorar|mucho|querido|sentido|de|visión — Pero un estudiante especialmente inteligente podría llevarse un libro afuera y de esta manera mejorar sus conocimientos sin el temor de empeorar su amado sentido de la vista. — But a particularly clever student could take a book outside and in this way improve their knowledge without the fear of greatly worsening their beloved sense of sight. — Але особливо розумний студент міг би взяти з собою книгу на вулицю і таким чином покращити свої знання, не боячись погіршити свій улюблений зір.

— Aşa m-am gândit şi eu, Reshi. so|||thought|and|I|Reshi так|||подумав|і|я|Реші Así|||pensé|y|yo|Reshi — Así lo pensé yo también, Reshi. — That's what I thought too, Reshi. — Так я і думав, Реші. Fiind, de bună seamă, un studios deosebit de isteţ. being|of|good|certainly|a|student|particularly|of|clever будучи|з|доброю|звичайно|один|студент|особливий|з|розумний Siendo|de|buena|certeza|un|estudioso|especialmente|de|inteligente Siendo, por supuesto, un estudiante especialmente inteligente. Being, of course, a particularly clever student. Будучи, звичайно, особливо розумним студентом.

— Dar când am găsit un loc la soare unde să pot să citesc, pe dată s-a ivit o fată frumoasă şi nu m-a mai lăsat să mă ocup nicidecum cu cititul, isprăvi Bast pompos. but|when|I have|found|a|place|in the|sun|where|to|I can|to|I read|on|instant|||appeared|a|girl|beautiful|and|not|||anymore|let|to|myself|I occupy|not at all|with|reading|he finished|Bast|pompously але|коли|я|знайшов|одне|місце|на|сонці|де|щоб|я можу|щоб|я читаю|на|раз|||з'явилася|одна|дівчина|красива|і|не|||більше|дозволила|щоб|я|займаюся|ніяк|з|читанням|він закінчив|Баст|помпезно Pero|cuando|(verbo auxiliar pasado)|encontrado|un|lugar|al|sol|donde|(partícula de subjuntivo)|puedo|(partícula de subjuntivo)|leer|(preposición)|instante|||apare|una|chica|hermosa|y|no|||más|dejado|(partícula de subjuntivo)|(verbo reflexivo pasado)|ocupe|de ninguna manera|con|lectura|terminó|Bast|pomposo — Pero cuando encontré un lugar al sol donde podía leer, de inmediato apareció una chica hermosa y no me dejó ocuparme de la lectura, concluyó Bast pomposamente. — But when I found a sunny spot where I could read, a beautiful girl suddenly appeared and wouldn't let me focus on reading at all, Bast concluded pompously. — Але коли я знайшов місце на сонці, де міг би читати, відразу з'явилася гарна дівчина і більше не дала мені займатися читанням, закінчив помпезно Баст.

Kote suspină. Kote|he sighs Коте|зітхає Kote|suspira Kote suspira. Kote sighed. Коте зітхає.

— Oare am dreptate să presupun că n-ai izbutit să citeşti nimic din Celum Tinture azi? surely|I have|right|to|I suppose|that|||managed|to|you read|anything|from|Celum|Tinture|today чи|я|право|щоб|я припускаю|що|||встиг|щоб|ти читаєш|нічого|з|Целум|Тінтуре|сьогодні acaso|tengo|razón|a|suponga|que|||logrado|a|leer|nada|de|Celum|Tinture|hoy — ¿Acaso tengo razón al suponer que no has logrado leer nada de Celum Tinture hoy? — Do I have reason to assume that you didn't manage to read anything from Celum Tinture today? — Чи маю я право припускати, що ти не зміг прочитати нічого з Целум Тінтури сьогодні?

Uitându-se în foc, Kote încercă în zadar să-şi ia o căutătură aspră. ||in|fire|Kote|tried|in|vain|||take|a|look|harsh ||у|вогонь|Коте|він намагався|у|марно|||взяти|один|погляд|суворий ||en|fuego|Kote|intentó|en|vano|||tomara|una|mirada|dura Mirando al fuego, Kote intentó en vano adoptar una expresión dura. Looking into the fire, Kote tried in vain to take on a harsh look. Дивлячись у вогонь, Коте марно намагався взяти собі суворий вигляд.

Urmă o clipă de tăcere. follow|a|moment|of|silence слід|одну|мить|| Sigue|un|momento|de|silencio Guarda un momento de silencio. Follow a moment of silence. Постій хвилину тиші.

— Pe Carter l-a atacat un scrael în seara asta. on|Carter|||attacked|a|scrael|in|evening|this на|Картера|||атакував|один|скраел|в|вечір|цей A|Carter|||atacó|un|scrael|en|la noche|esta — Esta noche, un scrael atacó a Carter. — Carter was attacked by a scrael tonight. — На Картера напав скрел у цей вечір.

Lui Bast îi pieri zâmbetul cel uşor, desprinzându-i-se de pe chip ca o mască crăpată şi lăsându-l îngrozit şi palid. to him|Bast|to him|he lost|the smile|the|light||||from|on|face|like|a|mask|cracked|and|||terrified|and|pale йому|Басту|його|зникла|усмішка|та|легка||||з|з|обличчя|як|одна|маска|тріснута|і|||жахливим|і|блідим A él|Bast|le||la sonrisa|la|ligera||||de|de|rostro|como|una|máscara|agrietada|y|||horrorizado|y|pálido A Bast se le borró la ligera sonrisa, despegándose de su rostro como una máscara agrietada y dejándolo horrorizado y pálido. Bast's easy smile faded, peeling away from his face like a cracked mask, leaving him horrified and pale. У Баста зникла легка усмішка, зірвавшись з обличчя, як тріснута маска, залишивши його в жаху та блідим.

— Scraelii? the scraels скраели Los Scraelii — ¿Los scraeles? — The scraels? — Скреї? spuse el pierit, ridicându-se pe jumătate în picioare, gata să fugă pe uşă afară, apoi se încruntă, ruşinat, şi se chinui să se aşeze din nou pe scaun. he said|he|lost||himself|on|||||||||||||||||||||||chair він сказав|він|зникнув||себе|на|||||||||||||||||||||||стілець dijo|él|muerto||se|en|||||||||||||||||||||||silla dijo él, levantándose medio de pie, listo para salir corriendo por la puerta, luego frunció el ceño, avergonzado, y luchó por volver a sentarse en la silla. he said, lost, rising halfway to his feet, ready to run out the door, then he frowned, embarrassed, and struggled to sit back down on the chair. сказав він, піднімаючись наполовину на ноги, готовий втекти через двері, потім насупився, соромлячись, і намагався знову сісти на стілець. De unde ştii? from|where|you know з|де|ти знаєш De|dónde|sabes ¿De dónde lo sabes? How do you know? Звідки ти знаєш? Cine i-a găsit trupul? who|||found|body хто|||знайшов|тіло Quién|||encontró|cuerpo ¿Quién encontró su cuerpo? Who found his body? Хто знайшов його тіло?

— Trăieşte încă, Bast. he lives|still|Bast він живий|ще|Баст Vive|todavía|Bast — Aún vive, Bast. — He is still alive, Bast. — Він ще живий, Баст. El l-a adus înapoi. he|||brought|back він|||приніс|назад Él|||trajo|de vuelta Él lo trajo de vuelta. He brought him back. Він повернув його назад. N-a fost decât unul. ||was|only|one ||був|лише|один ||sido|más que|uno No fue más que uno. There was only one. Це був лише один.

— Şi l-a omorât? and|||killed і|||вбив Y|||mató — ¿Y lo mató? — And did he kill him? — І він його вбив? zise Bast. dijo Bast. said Bast. сказав Баст. Nu se poate să fi fost un scrael. not|reflexive pronoun|can|to|be|been|a|scrael не|себе|може|щоб|бути|був|один|скраель No|(verbo reflexivo)|puede|(partícula de subjuntivo)|haber|sido|un|escáner No puede ser que haya sido un escuerzo. It can't be that it was a scrael. Не може бути, щоб це був скрел. Poate că... maybe|that можливо|що Puede|que Quizás... Maybe... Можливо, що...

— Bast, un scrael a fost. Bast|a|scrael|has|been Баст|один|скраель|він був|був Bast|un|scrael|a|fue — Bast, fue un escuerzo. — Bast, it was a scrael. — Баст, це був скрел. L-am văzut, lămuri Kote, aruncându-i o privire gravă. ||seen|clarify|Kote|||a|glance|serious ||бачив|пояснив|Коте|||один|погляд|серйозний ||vi|aclaró|Kote|||una|mirada|seria Lo vi, aclaró Kote, lanzándole una mirada seria. I saw it, Kote clarified, giving him a serious look. Я його бачив, пояснив Коте, кинувши на нього серйозний погляд. A avut noroc, atâta tot. he|had|luck|that|all він мав|мав|удачу|стільки|все Ha|tenido|suerte|tanto|todo Tuvo suerte, nada más. He was lucky, that's all. Він просто пощастило. Chiar dacă a fost rănit rău de tot. even|if|he|was|injured|badly|by|all навіть|якщо|він був|був|поранений|погано|від|все Aunque|si|fue|herido|gravemente|mal|de|todo Incluso si estuvo gravemente herido. Even though he was badly injured. Навіть якщо його сильно поранили. Patruzeci şi opt de copci. forty|and|eight|of|stitches сорок|і|вісім|з|швів Cuarenta|y|ocho|de|clavos Cuarenta y ocho puntos. Forty-eight stitches. Сорок вісім швів. Aproape că mi-am folosit toată aţa de felcer. almost|that|||used|all|thread|by|medic майже|що|||використав|всю|нитку|від|фельдшера Casi|que|||usado|toda|hilo|de|curandero Casi usé todo el hilo del médico. I almost used up all my thread. Я майже використав всю нитку лікаря.

— Dacă întreabă cineva, spune-le că bunicul meu a fost strajă la convoiul unui neguţător şi m-a învăţat să curăţ şi să cos o rană. if|he asks|someone|||that|grandfather|my|he was|guard|at|at|the convoy|of a|merchant|and|||he taught|to|I clean|and|to|I sew|a|wound якщо|запитає|хтось|||що|дід|мій|він був|був|охоронець|при|конвої|одного|купця|і|||навчив|щоб|чистити|і|щоб|зашивати|одну|рану Si|pregunta|alguien|||que|abuelo|mío|fue||guardia|del|convoy||comerciante|y|||enseñó|a|limpiar|y|a|coser|una|herida — Si alguien pregunta, diles que mi abuelo fue guardia en el convoy de un comerciante y me enseñó a limpiar y coser una herida. — If anyone asks, tell them that my grandfather was a guard in a merchant's convoy and taught me how to clean and stitch a wound. — Якщо хтось запитає, скажи їм, що мій дідусь був охоронцем у конвої купця і навчив мене чистити та зашивати рану. În seara asta au fost prea uluiţi ca să întrebe, dar mâine s-ar putea să-i apuce curiozitatea pe unii. in|evening|this|they have|they were|too|astonished|to|to|they ask|but|tomorrow|||could|to||they catch|curiosity|on|some в|вечір|цей|вони були|були|занадто|вражені|щоб|щоб|запитати|але|завтра|||можуть|щоб||охопить|цікавість|на|деяких En|noche|esta|han|estado|demasiado|sorprendidos|para|(verbo auxiliar)|pregunte|pero|mañana|||podría|(verbo auxiliar)||alcance|curiosidad|a|algunos Esta noche estaban demasiado atónitos para preguntar, pero mañana algunos podrían sentir curiosidad. Tonight they were too stunned to ask, but tomorrow some of them might get curious. Сьогодні ввечері вони були занадто вражені, щоб запитати, але завтра деяких може охопити цікавість. Nu vreau asta. not|I want|this не|хочу|це No|quiero|esto No quiero eso. I don't want that. Я цього не хочу.

— Ce-ai făcut cu trupul scraelului? ||done|with|body|the scrawny one ||зробив|з|тілом|покійника ||hecho|con|el cuerpo|del escuálido — ¿Qué hiciste con el cuerpo del escuálido? — What did you do with the body of the scoundrel? — Що ти зробив з тілом скраелу?

— Eu unul n-am făcut nimic cu el, zise Kote tăios. I|one|||done|nothing|with|it|he said|Kote|sharp я|один|||зробив|нічого|з|ним|сказав|Коте|різко Yo|uno|||hecho|nada|con|él|dijo|Kote|cortante — Yo no hice nada con él, dijo Kote de manera cortante. — I personally did nothing with it, Kote said sharply. — Я нічого з ним не робив, сказав Коте різко. Eu unul nu-s decât hangiu. I|one|||only|innkeeper я|один|||лише|трактирник Yo|uno|||más que|tabernero Yo no soy más que un tabernero. I am just an innkeeper. Я лише шинкар. Lucrurile de felul ăsta mă depăşesc cu totul. things|of|kind|this|me|overwhelm|with|everything речі|з|типу|цього|мене|перевищують|з|зовсім Las cosas|de|este|este|me|superan|con|todo Las cosas como estas me superan por completo. Things like this completely overwhelm me. Такі речі повністю перевищують мої можливості.

— Reshi, nu poţi să-i laşi să bâjbâie prin aşa ceva de unii singuri. Reshi|not|you can|to||||they fumble|through|such|something|of|alone|alone Резі|не|можеш|щоб||||блукали|через|таке|щось|з|самі|по собі Reshi|no|puedes|a||||tanteen|por|así|algo|de|solos|solos — Reshi, no puedes dejarlos que se las arreglen solos con algo así. — Reshi, you can't just let them fumble through something like this on their own. — Реші, ти не можеш залишити їх самих блукати в такому.

Kote suspină. Kote|he sighs Коте|зітхає Kote|suspira Kote suspira. Kote sighs. Коте зітхає.

— L-au dus la preot. ||took|to|priest ||відвели|до|священника ||llevaron|al|sacerdote — Lo llevaron al sacerdote. — They took him to the priest. — Його відвели до священика. A făcut bine tot ce trebuia, din pricini care mai de care mai greşite. he|did|well|all|that|he had to|from|reasons|which|more|of|which|more|wrong він|зробив|добре|все|що|потрібно було|з|причин|які|більш|з|яких|більш|неправильних (verbo auxiliar)|hecho|bien|todo|lo que|debía|de|razones|que|más|de|cada|más|equivocadas Hizo bien todo lo que debía, por razones que eran más que erróneas. He did everything he had to do, for reasons that were more wrong than others. Він зробив усе, що потрібно, з причин, які були більш ніж помилковими.

— Da, am avut grijă ca groapa să fie destul de adâncă. yes|I have|had|care|that|the pit|to|be|enough|to|deep так|я маю|мав|турботу|щоб|яма|щоб|була|достатньо|глибокою| Sí|he tenido|cuidado|cuidado|de|la zanja|para|sea|suficientemente|de|profunda — Sí, me aseguré de que la fosa fuera lo suficientemente profunda. — Yes, I made sure the pit was deep enough. — Так, я подбав про те, щоб яма була достатньо глибокою. Da, am avut grijă să pună şi lemn de scoruş pe foc. yes|I have|had|care|to|he puts|and|wood|of|rowan|on|fire так|я маю|мав|турботу|щоб|він поклав|і|дерево|з|горобини|на|вогонь Sí|he|tenido|cuidado|de|ponga|y|madera|de|espino|en|fuego Sí, me aseguré de poner también madera de serbal en el fuego. Yes, I made sure to put some hawthorn wood on the fire. Так, я подбав про те, щоб на вогні було також деревце горобини. Da, am avut grijă să ardă mult şi bine până să arunce scraelul în foc. Sí, me aseguré de que ardiera mucho y bien antes de arrojar el esqueleto al fuego. Yes, I made sure it burned a lot and well before throwing the scrap into the fire. Так, я подбав, щоб він горів довго і добре, перш ніж кинути сміття у вогонь. Şi da, am avut grijă să nu păstreze nimeni vreo bucată din el ca amintire. Y sí, me aseguré de que nadie guardara un trozo de él como recuerdo. And yes, I made sure no one kept any piece of it as a memento. І так, я подбав, щоб ніхто не зберіг жодного шматка з нього на пам'ять.

Se încruntă, aducându-şi sprâncenele laolaltă. Frunció el ceño, juntando sus cejas. He frowned, bringing his eyebrows together. Він насупився, зібравши брови разом.

— Nu sunt tâmpit, să ştii. — No soy un idiota, que lo sepas. — I'm not stupid, you know. — Я не дурень, щоб ти знав.

Bast se linişti vădit, lăsându-se pe spate în scaun. Bast|himself|calmed|visibly|||on|back|in|chair Баст|себе|заспокоївся|явно|||на|спину|в|крісло Bast|se|tranquilizó|evident|||sobre|espalda|en|silla Bast se calmó visiblemente, dejándose caer hacia atrás en la silla. Bast visibly calmed down, leaning back in his chair. Баст явно заспокоївся, відкинувшись назад у крісло.

— Ştiu că nu eşti tâmpit, Reshi. I know|that|not|you are|stupid|Reshi я знаю|що|не|ти є|дурний|Реші Sé|que|no|eres|tonto|Reshi — Sé que no eres tonto, Reshi. — I know you’re not stupid, Reshi. — Я знаю, що ти не дурний, Реші. Dar în mai bine de jumătate din oamenii ăştia n-am încredere nici să-şi facă nevoile în partea în care bate vântul. but|in|more|better|than|half|of|people|these|||trust|not even|||they do|needs|in|side|in|which|blows|wind але|в|більше|добре|ніж|половина|з|людей|цих|||довіри|навіть|||робили|потреби|в|сторону|в|якій|дме|вітер Pero|en|más|bien|de|mitad|de|la gente|estos|||confianza|ni siquiera|||hagan|necesidades|en|parte|en|que|sopla|el viento Pero en más de la mitad de estas personas no confío ni para que hagan sus necesidades en la dirección en la que sopla el viento. But I don’t trust more than half of these people to even take care of their needs in the direction the wind blows. Але більше ніж у половині з цих людей я не маю довіри навіть, щоб вони справили свої потреби в сторону, звідки дме вітер.

Păru afundat în gânduri pentru o clipă. his hair|sunk|in|thoughts|for|a|moment він виглядав|зануреним|в|думки|на|одну|мить El cabello|hundido|en|pensamientos|por|un|momento Páru sumido en pensamientos por un momento. He seemed lost in thought for a moment. Він на мить заглибився в думки.

— Nu pot să-mi închipui cum de a fost doar unul. not|I can|to|to me|I imagine|how|that|he has|been|only|one не|можу|||уявити|як|що|було|бути|лише|один No|puedo|||imaginar|cómo|de|haber|sido|solo| — No puedo imaginar cómo fue que solo hubo uno. — I can't imagine how there was only one. — Не можу уявити, як це було лише один.

— Poate a fost furtuna de acum două zile, mai zise Kote. maybe|it|was|storm|of|now|two|days|more|he said|Kote можливо|він|був|буря|з|тепер|два|дні|ще|сказав|Коте Quizás|(verbo auxiliar)|fue|tormenta|de|hace|dos|días|más|dijo|Kote — Quizás fue la tormenta de hace dos días, dijo Kote. — Maybe it was the storm from two days ago, Kote said. — Можливо, це була буря два дні тому, сказав Коте. O furtună din aia care răstoarnă şi căruţele, cum spuneam noi în trupă. a|storm|from|that|which|overturns|and|carts|how|we said|we|in|band одна|буря|з|та|яка|перевертає|і|вози|як|ми казали|ми|в|група Una|tormenta|de|esas|que|voltea|y|carretas|como|decíamos|nosotros|en|grupo Una tormenta de esas que vuelca hasta las carretas, como decíamos nosotros en el grupo. A storm like that which overturns carts, as we used to say in the troupe. Буря така, що перевертає навіть вози, як ми говорили в нашій групі. Cu tot vântul şi ploaia, se poate ca unul să se fi rătăcit de turmă. with|all|wind|and|rain|oneself|it is possible|that|one|to|oneself|to be|lost|from|herd з|весь|вітер|і|дощ|може|можливо|що|один|щоб|він|був|заблукав|від|стадо Con|todo|viento|y|lluvia|(pronombre reflexivo)|puede|que|uno|(partícula de subjuntivo)|(pronombre reflexivo)|haya|perdido|de|rebaño Con todo el viento y la lluvia, es posible que uno se haya perdido del rebaño. With all the wind and rain, it's possible that one got lost from the herd. З усім вітром і дощем, можливо, хтось відстав від стада.

— Îmi place mai mult ce-ai zis prima dată, Reshi, zise Bast, stânjenit. to me|it pleases|more|much|what|you have|said|first|time|Reshi|he said|Bast|embarrassed мені|подобається|більше|дуже|||сказав|перший|раз|Реші|сказав|Баст|збентежений Me|gusta|más|mucho|||dicho|primera|vez|Reshi|dijo|Bast|avergonzado — Me gusta más lo que dijiste la primera vez, Reshi, dijo Bast, avergonzado. — I prefer what you said the first time, Reshi, Bast said, embarrassed. — Мені більше подобається те, що ти сказав перший раз, Реші, сказав Баст, збентежений. Trei sau patru scraeli ar trece prin târguşorul ăsta ca... ca... three|or|four|scraeli|would|pass|through|the small town|this|like|like три|або|чотири|скралі|б б|пройде|через|містечко|це|як| Tres|o|cuatro|gritos|(verbo auxiliar condicional)|pasar|por|el pueblito|este|como|como Tres o cuatro cuchillos pasarían por este pueblito como... como... Three or four scoundrels would pass through this little town like... like... Три або чотири ножі пройшли б через це містечко як... як...

— Mai degrabă ca mai multe cuţite fierbinţi prin câteva zeci de ţărani, zise Bast sec. more|rather|like|more|many|knives|hot|through|a few|dozens|of|peasants|said|Bast|dry більше|швидше|як|більше|багато|ножі|гарячі|через|кілька|десятків|з|селян|сказав|Баст|сухо Más|bien|como|más|muchos|cuchillos|calientes|entre|unos|decenas|de|campesinos|dijo|Bast|seco — Más bien como varios cuchillos calientes a través de unos cuantos campesinos, dijo Bast secamente. — More like several hot knives through a few dozen peasants, Bast said dryly. — Скоріше як кілька гарячих ножів через кілька десятків селян, сказав Бас сухо. Oamenii ăştia habar n-au să se apere. the people|these|clue|||to|themselves|defend люди|ці|поняття|||щоб|себе|захистити La gente|estos|idea|||a|se|defienda Esta gente no tiene idea de cómo defenderse. These people have no idea how to defend themselves. Ці люди не знають, як захищатися. Pun rămăşag că nu sunt nici şase săbii în tot târgul. I bet|wager|that|not|I am|not even|six|swords|in|all|market я ставлю|парі|що|не|є|жодні|шість|мечів|в|усьому|базарі Pongo|apuesta|que|no|hay|ni siquiera|seis|espadas|en|todo|el pueblo Apuesto a que no hay ni seis espadas en todo el pueblo. I bet there aren't even six swords in the whole town. Ставлю на кон, що в усьому містечку немає навіть шести мечів. Nu că săbiile ar fi de mare folos în faţa scraelilor. not|that|the swords|would|be|of|great|use|in|front of|the scoundrels не|що|мечі|вони б|були|на|великою|користю|в|обличчя|скраєлів No|que|las espadas|(verbo auxiliar condicional)|fueran|de|gran|utilidad|en|frente|de los scrael No es que las espadas sean de gran ayuda frente a los escuderos. Not that the swords would be of much use against the scrawny ones. Не те щоб мечі були великою користю перед скралями.

— Vreo veste? any|news якась|новина Alguna|noticia — ¿Alguna noticia? — Any news? — Якась новина?

— N-au ajuns să vorbească şi despre veşti în seara asta. ||they reached|to|they talk|and|about|news|in|evening|this ||дійшли|щоб|говорити|і|про|новини|в|вечір|цей ||llegado|a|hablen|y|sobre|noticias|en|la noche|esta — No han llegado a hablar de noticias esta noche. — They haven't even started talking about news tonight. — Вони ще не почали говорити про новини цього вечора. Carter a dat totul peste cap pe când încă mai spuneau poveşti. Carter|he has|he gave|everything|over|head|when|when|still|more|they were telling|stories Картер|він|дав|все|на|голову|коли|ще|ще|більше|вони говорили|історії Carter|(verbo auxiliar)|dio|todo|de|cabeza|cuando|aún|todavía|más|decían|historias Carter lo arruinó todo mientras aún contaban historias. Carter turned everything upside down while they were still telling stories. Картера все перевернув, поки вони ще розповідали історії. Asta e ceva, mă gândesc. this|is|something|myself|I think це|є|щось|мені|думаю Esto|es|algo|me|pienso Esto es algo, estoy pensando. This is something, I think. Це щось, я думаю. Or să vină înapoi mâine-seară. they|to|come|back|| вони|частка|прийдуть|назад|| O|(verbo auxiliar)|venga|de vuelta|| Volverán mañana por la noche. They will come back tomorrow evening. Вони повернуться завтра ввечері. În felul ăsta o să am şi eu ceva de făcut. in|way|this|her|to|I have|also|I|something|to|do у|спосіб|цей|її|частка|матиму|також|я|щось|для|зробити En|manera|este|yo|a|tendré|también|yo|algo|de|hacer De esta manera tendré algo que hacer. This way I will have something to do too. Таким чином, я теж матиму чим зайнятися.

— Ar fi trebuit să cumpăr scraelul de la Carter, gândi el cu glas tare. he would|have|should|to|buy|the shovel|from|at|Carter|he thought|he|with|voice|loud би|мав|потрібно було|щоб|купити|скотар|від|у|Картера|подумав|він|з|голос|голосно (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|deberías|(partícula de subjuntivo)|comprar|rastrillo|de|la|Carter|pensó|él|con|voz|alta — Debería haber comprado el rastrillo de Carter, pensó en voz alta. — I should have bought the scraper from Carter, he thought aloud. — Мені слід було купити скребок у Картера, подумав він вголос. Ar fi putut să-şi cumpere alt cal cu banii ăia. he would|have|could|||buy|another|horse|with|the money|those би|мав|міг|||купити|інший|кінь|за|гроші|ті (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|podido|||comprar|otro|caballo|con|el dinero|esos Podría haberse comprado otro caballo con ese dinero. He could have bought another horse with that money. Він міг би купити іншу коня за ці гроші. Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă. they would|have|come|people|from|all|sides|||see би|мав|прийшли|люди|з|усіх|сторін|||побачити (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|venido|gente|de|todas|partes|||vea Habría venido gente de todas partes para verlo. People would have come from all over to see him. Люди прийшли б з усіх боків, щоб його побачити. Am fi avut şi noi, în sfârşit, niscaiva treabă. we have|have|had|also|we|in|finally|some|work ми би|мали|мали|і|ми|в|нарешті|трохи|справи (verbo auxiliar condicional)|(verbo auxiliar condicional)|tenido|también|nosotros|en|finalmente|algo de|trabajo Finalmente, también tendríamos algo de trabajo. We would finally have had some work to do. Ми б нарешті мали якусь справу.

Zâmbi slab. he smiled|weak він усміхнувся|слабко Sonrió|débil Sonrió débilmente. He smiled weakly. Він слабко усміхнувся.

— Şi totuşi, ar fi fost drăguţ. and|yet|it would|be|been|nice і|все ж||||мило Y|sin embargo|habría|sido||lindo — Y aun así, habría sido bonito. "And yet, it would have been nice." — І все ж, це було б мило.

— Nu, Reshi, fără nici cea mai mică îndoială că nu ar fi fost drăguţ, zise Bast apăsat. no|Reshi|without|not even|the|most|small|doubt|that|not|would|be|been|nice|said|Bast|emphatically не|Реші|без|жодної|найменшої|більше|маленької|сумніву|що|не|б|бути|був|милий|сказав|Баст|наполегливо No|Reshi|sin|ni|la|más|pequeña|duda|de que|no|habría|sido|||dijo|Bast|pesadamente — No, Reshi, sin la más mínima duda que no habría sido bonito, dijo Bast con pesadez. — No, Reshi, without the slightest doubt that it wouldn't have been nice, Bast said heavily. — Ні, Реші, без жодного сумніву, що це не було б мило, сказав Баст важко. „Ar fi venit oameni din toate părţile să-l vadă“, zise şi el, a bătaie de joc. would|be|come|people|from|all|sides|||see|said|and|he|a|beating|of|joke б|бути|прийшли|люди|з|усіх|сторін|||побачили|сказав|і|він|з|знущання|з|гра (verbo auxiliar condicional)|habría|venido|gente|de|todas|partes|||viera|dijo|y|él|(verbo auxiliar)|burla|de|juego "Habrían venido personas de todas partes para verlo", dijo también él, en tono de burla. "People would have come from all over to see it," he said mockingly. «Люди прийшли б з усіх боків, щоб його побачити», — сказав він також, з насмішкою. Zău aşa! really|so справді|так de verdad|así ¡De verdad! Really! Справді!

— Treaba ar fi fost drăguţă, lămuri Kote. the matter|would|be||nice|clarified|Kote справа|б|бути|була|милою|пояснив|Коте El trabajo|habría|sido||agradable|aclaró|Kote — La cosa habría sido bonita, aclaró Kote. — The matter would have been nice, Kote clarified. — Справа була б милою, пояснив Коте. Orice treabă ar fi drăguţă. any|job|it would|be|nice будь-яка|справа|вона була|бути|приємною Cualquier|trabajo|verbo auxiliar condicional|sea|agradable Cualquier cosa sería bonita. Any job would be nice. Будь-яка справа була б милою.

— Cred că e groaznic aici pentru tine, Bast, zise el până la urmă. I believe|that|it is|terrible|here|for|you|Bast|he said|he|until|to|end я вірю|що|є|жахливо|тут|для|тебе|Баст|він сказав|він|до|в|кінець Creo|que|es|horrible|aquí|para|ti|Bast|dijo|él|al final|la|última — Creo que aquí es horrible para ti, Bast, dijo al final. — I think it's terrible here for you, Bast, he finally said. — Гадаю, тут для тебе жахливо, Баст, сказав він, нарешті. Cred că ţi-e urât de nu mai poţi. I believe|that|||ugly|from|not|anymore|you can я вірю|що|||неприємно|через|не|більше|можеш Creo|que|||feo|de|no|más|puedes Creo que te desagrada tanto que no puedes más. I think you hate it so much that you can't take it anymore. Гадаю, тобі так огидно, що ти більше не можеш.

— Îmi găsesc eu singur de lucru. to me|I find|I|alone|to|work я собі|знаходжу|я|сам|з|роботою Me|encuentro|yo|solo|de|trabajo — Yo mismo me buscaré trabajo. — I'll find something to do on my own. — Я сам знайду собі роботу.

— Asta-i bine, Bast. ||good|Bast це|є|добре|Баст ||bien|Bast — Esto está bien, Bast. — That's good, Bast. — Це добре, Баст.

— Ştii, au crezut că-i un duh rău. you know|they have|believed|||a|spirit|evil ти знаєш|вони|повірили|що|є|один|дух|злий Sabes|han|creído|||un|espíritu|malo — Sabes, pensaron que era un espíritu maligno. — You know, they thought it was an evil spirit. — Знаєш, вони думали, що це злий дух.

— S-ar putea să şi fie, Reshi. ||could|to|also|it is|Reshi ||могти|щоб|також|бути|Реші ||ser|que|también|esté|Reshi — Podría ser, Reshi. — It might be, Reshi. — Можливо, це так і є, Реші. Iar pentru ei pesemne că-i cel mai bine să creadă asta. and|for|them|probably|||the|most|well|to|they believe|this а|для|них|напевно|||най|більше|добре|щоб|вірили|це Y|para|ellos|seguramente|||el|más|bien|a|crean|esto Y para ellos, sin duda, es lo mejor que pueden creer. And for them, it is probably best to believe that. А для них, напевно, найкраще вірити в це.

— Ştiu. I know я знаю Sé — Lo sé. — I know. — Я знаю. De fapt, chiar i-am aţâţat. in|fact|even|||provoked на|справді|навіть|||роздратував De|hecho|incluso|||incitado De hecho, realmente los incité. In fact, I really provoked him. Насправді, я їх справді роздратував. Dar ştii şi tu ce-nseamnă asta, zise el, uitându-se în ochii lui Bast. but|you know|and|you|what||this|he said|he|||in|eyes|his|Bast але|ти знаєш|і|ти|що||це|сказав|він|||в|очі|його|Баст Pero|sabes|y|tú|||esto|dijo|él|||en|los ojos|de él|Bast Pero tú también sabes lo que eso significa, dijo él, mirándolo a los ojos a Bast. But you know what that means, he said, looking into Bast's eyes. Але ти ж знаєш, що це означає, сказав він, дивлячись у очі Басту. Fierarul o să facă bani buni în zilele care vin. the blacksmith|it|to|he will make|money|good|in|days|that|come коваль|його|щоб|заробив|гроші|хороші|в|дні|які|приходять El herrero|(verbo auxiliar)|(verbo auxiliar futuro)|hará|dinero|buenos|en|los días|que|vienen El herrero va a ganar buen dinero en los días que vienen. The blacksmith is going to make good money in the days to come. Коваль заробить хороші гроші в найближчі дні.

— Aha. Aha ага Aha — Aha. — Aha. — Ага.

— N-am să-ţi găsesc nicio vină dac-ai să vrei să pleci, Bast. ||to|||||||to|||you leave|Bast ||щоб|||||||щоб|||пішов|Баст ||a|||||||a|||irte|Bast — No te encontraré ninguna culpa si decides irte, Bast. — I won't hold it against you if you want to leave, Bast. — Я не знайду тобі жодної провини, якщо ти захочеш піти, Баст. Ai locuri mai bune decât ăsta unde-ai putea să fii. you have|places|more|better|than|this|||to be able|to|you are ти маєш|місця|більш|кращі|ніж|це|||міг би|щоб|бути Tienes|lugares|más|buenos|que|este|||poder|a|estar Tienes lugares mejores que este donde podrías estar. You have better places than this where you could be. У тебе є кращі місця, ніж це, де ти міг би бути.

— N-aş putea să plec, Reshi. ||be able|to|I leave|Reshi ||могти|частка|піти|Реші ||ir|a|ir|Reshi — No podría irme, Reshi. — I couldn't leave, Reshi. — Я не можу піти, Реші.

— Cine m-ar mai învăţa pe mine? who|||more|he would teach|on|me хто|||ще|навчив би|на|мене Quién|||más|enseñaría|a|mí — ¿Quién más me enseñaría a mí? — Who would teach me anymore? — Хто б ще міг мене навчити?

Kote rânji şi, pentru o clipă, chipul său arătă cât de tânăr era de fapt. Kote|he grinned|and|for|a|moment|face|his|he showed|how|very|young|he was|of|fact Коте|він усміхнувся|і|для|одну|мить|обличчя|його|воно виглядало|наскільки|дуже|молодим|він був|насправді| Kote|sonrió|y|por|un|momento|rostro|su||cuán|de|joven|era|de|hecho Kote sonrió y, por un momento, su rostro mostró cuán joven era en realidad. Kote smiled and, for a moment, his face showed how young he actually was. Коте посміхнувся, і на мить його обличчя показало, яким молодим він насправді був. În spatele liniilor obosite şi a privirii blajine de hangiu, nu arăta deloc mai bătrân decât tovarăşul său cu părul negru. In|behind|lines|tired|and|the|gaze|gentle|of|innkeeper|not|he looked|at all|more|old|than|comrade|his|with|hair|black за|спиною|ліній|втомлених|і|поглядом||лагідним|на|трактирником|не|він виглядав|зовсім|більш|старим|ніж|товариш|його|з|волоссям|чорним En|detrás de|líneas|cansadas|y|la|mirada|inocente|de|tabernero|no|parecía|en absoluto|más|viejo|que|compañero|suyo|con|cabello|negro Detrás de las líneas cansadas y de la mirada tranquila de tabernero, no parecía en absoluto más viejo que su compañero de cabello negro. Behind the tired lines and the gentle gaze of the innkeeper, he did not look any older than his companion with black hair. За втомленими рисами і лагідним поглядом трактирника він зовсім не виглядав старшим за свого товариша з чорним волоссям.

— Chiar aşa, cine? really|so|who справді|так|хто De verdad|así|quién — ¿De verdad, quién? — Really, who? — Справді, хто? răspunse Kote, arătând spre uşă cu lingura. he replied|Kote|showing|towards|door|with|spoon він відповів|Коте|вказуючи|на|двері|з|ложкою respondió|Kote|señalando|hacia|puerta|con|la cuchara respondió Kote, señalando hacia la puerta con la cuchara. Kote replied, pointing towards the door with the spoon. відповів Коте, вказуючи на двері ложкою. Hai, treci la citit atunci sau du-te şi hârjoneşte vreo fată. come on|go|to|reading|then|or|||and|flirt with|any|girl давай|переходь|до|читання|тоді|або|||і|грай|якусь|дівчину Vamos|pasa|a|leer|entonces|o|||y|coquetea||chica Vamos, pasa a leer entonces o ve y coquetea con alguna chica. Come on, start reading then or go and mess around with some girl. Давай, переходь до читання або йди і пограйся з якоюсь дівчиною. Ştiu bine că ai şi lucruri mai bune de făcut decât să te uiţi la mine cum mănânc. I know|well|that|you have|and|things|more|better|to|do|than|to|yourself|you look|at|me|how|I eat я знаю|добре|що|ти маєш|і|справи|більш|кращі|щоб|робити|ніж|щоб|себе|ти дивишся|на|мене|як|я їм Sé|bien|que|tienes|y|cosas|más|buenas|de|hacer|que|a|te|miras|a|mí|como|como Sé bien que tienes cosas mejores que hacer que mirarme comer. I know well that you have better things to do than watch me eat. Я добре знаю, що в тебе є й інші справи, ніж дивитися, як я їм.

— De fapt... of|fact на|справді De|hecho — De hecho... — Actually... — Насправді...

— Piei, duh rău! get lost|spirit|bad йди геть|дух|злий ¡Pídele|¡duh|malo — ¡Vete, espíritu maligno! — Get lost, evil spirit! — Іди геть, злий дух! zise Kote, apoi, la jumătatea îmbucăturii de tocană, trecu la o temică rostită destul de prost: Tehus antausa eha! he said|Kote|then|at|halfway|bite|of|stew|he switched|to|a|phrase|spoken|quite|poorly||Tehus|I don't understand|that сказав|Коте|потім|на|половині|шматка|з|рагу|перейшов|на|одну|тему|сказану|досить|дуже|погано|Техус|антауса|еха dijo|Kote|luego|la|mitad|bocado|de|estofado|pasó|a|una|frase|pronunciada|bastante|de|mal|Tehus|antausa|eha dijo Kote, luego, a la mitad de la cucharada de estofado, pasó a un tema pronunciado bastante mal: ¡Tehus antausa eha! said Kote, then, halfway through the bite of stew, switched to a phrase spoken quite poorly: Tehus antausa eha! сказав Коте, потім, на півдорозі до шматка рагу, перейшов до теми, висловленої досить погано: Техус антаса еха!

Bast izbucni într-un râs uimit şi arătă ceva neruşinat cu mâna. Bast|he burst|into|a|laugh|surprised|and|he pointed|something|shameless|with|hand Баст|вибухнув|у|сміх||здивований|і|показав|щось|безсоромно|рукою| Bast|estalló|||risa|sorprendido|y||algo|desvergonzado|con|la mano Bast estalló en una risa sorprendida y señaló algo descaradamente con la mano. Bast burst into surprised laughter and pointed something shamelessly with his hand. Баст вибухнув здивованим сміхом і показав щось непристойне рукою.

— Aroi te dennaleyan! I don't understand|you|I don't understand Арой|ти|запитую Aroi|te|dennaleyan — ¡Aroi te dennaleyan! — Aroi te dennaleyan! — Арої те денналеян!

— Ei, hai, zise Bast dojenitor, pierzându-şi zâmbetul. well|come on|he said|Bast|reproacher|||smile вони|давай|сказав|Баст|докоряючий|||усмішку Ey|ven|dijo|Bast|regañador|||sonrisa — Eh, vamos, dijo Bast regañador, perdiendo su sonrisa. — Come on, said Bast reproachfully, losing his smile. — Ей, давай, сказав Баст, втрачаючи усмішку. Asta-i doar jignire. ||just|insult ||лише|образа ||solo|insulto Eso es solo un insulto. That's just an insult. Це просто образа.

— Du-te şi pune-o la înmuiat. ||and|||to|soaking ||і|||в|замочування ||y|||a|remojar — Ve y ponlo a remojar. — Go and soak it. — Іди і замочи його. Dacă lucrurile iau o întorsătură cu totul deznădăjduită, te sfătuiesc să profiţi de foloasele numeroaselor poţiuni de curăţat care se găsesc în Celum Tinture. if|things|they take|a|turn|with|all|hopeless|you|I advise|to|you take advantage|of|the benefits|numerous|potions|for|cleaning|that|themselves|they are found|in|Celum|Tinture якщо|справи|беруть|одну|поворот|з|зовсім|безнадійний|тебе|я раджу|щоб|ти скористався|з|перевагами|численних|зілля|для|очищення|які|вони|знаходяться|в|Целум|Тінтури Si|las cosas|toman|un|giro|con|todo|desesperada|te|aconsejo|a|aproveches|de|los beneficios|numerosos|pociones|de|limpieza|que|se|encuentran|en|Celum|Tinture Si las cosas toman un giro completamente desesperado, te aconsejo que aproveches los beneficios de las numerosas pociones de limpieza que se encuentran en Celum Tinture. If things take a completely desperate turn, I advise you to take advantage of the numerous cleaning potions found in Celum Tinture. Якщо справи приймуть зовсім безнадійний поворот, раджу скористатися перевагами численних очищувальних зілля, які можна знайти в Celum Tinture. Capitolul treisprezece, pare-mi-se. chapter|thirteen||| глава|тринадцять|||вона Capítulo|trece||| Capítulo trece, me parece. Chapter thirteen, it seems to me. Розділ тринадцять, мені здається.

— Bine, zise Bast, ridicându-se şi mergând până la uşă, cu obişnuitul lui farmec ciudat. well|he said|Bast|||and|walking|until|to|door|with|the usual|his|charm|strange добре|сказав|Баст|||і|йдучи|до|до|дверей|з|звичним|його|чарівністю|дивною Bien|dijo|Bast|||y|caminando|hasta|la|puerta|con|habitual|su|encanto|extraño — Bien, dijo Bast, levantándose y yendo hasta la puerta, con su habitual encanto extraño. — Alright, said Bast, getting up and walking to the door with his usual strange charm. — Добре, сказав Баст, піднімаючись і йдучи до дверей, зі своїм звичним дивним шармом. Cheamă-mă dacă ai nevoie de ceva. ||if|you have|need|of|something ||якщо|ти маєш|потребу|в|щось ||si|tienes|necesidad|de|algo Llámame si necesitas algo. Call me if you need anything. Покликай мене, якщо тобі щось потрібно.

Kote mâncă încet, ştergând ultimele urme de tocană cu o bucată de pâine. Kote|he ate|slowly|wiping|the last|traces|of|stew|with|a|piece|of|bread Коте|їв|повільно|витираючи|останні|сліди|з|рагу|з|шматком|хліба|| Kote|come|despacio|limpiando|las últimas|huellas|de|estofado|con|un|pedazo|de|pan Kote comió despacio, limpiando los últimos restos de guiso con un trozo de pan. Kote ate slowly, wiping the last traces of stew with a piece of bread. Коте повільно їв, витираючи останні сліди рагу шматком хліба. Se uita pe fereastră în timp ce mânca, sau cel puţin încerca să se uite, căci lumina lămpii făcea sticla să fie ca o oglindă, ascunzând întunericul din spatele ei. he|looked|out|window|in|time|that|he was eating|or|the|little|he was trying|to|himself|look|for|the light|of the lamp|made|the glass|to|be|like|a|mirror|hiding|the darkness|from|behind|it він|дивився|через|вікно|в|час|коли|їв|або|той|трохи|намагався|щоб|собі|дивитися|бо|світло|лампи|робило|скло|щоб|було|як|дзеркало|дзеркало|приховуючи|темряву|з|за|ним Se|mira|por|ventana|en|tiempo|que|comía|o|el|poco|intentaba|a|se|mirara|porque|luz|de la lámpara|hacía|el vidrio|a|ser|como|un|espejo|escondiendo|la oscuridad|de|detrás|de ella Miraba por la ventana mientras comía, o al menos intentaba mirar, ya que la luz de la lámpara hacía que el cristal fuera como un espejo, ocultando la oscuridad detrás de él. He looked out the window while eating, or at least tried to look, as the light from the lamp made the glass act like a mirror, hiding the darkness behind it. Він дивився у вікно, поки їв, або, принаймні, намагався дивитися, адже світло лампи робило скло схожим на дзеркало, приховуючи темряву за ним.

Ochii i se plimbau neliniştiţi prin odaie. Sus ojos se movían inquietos por la habitación. His eyes wandered restlessly around the room. Його очі неспокійно блукали по кімнаті. Vatra era făcută din aceeaşi piatră neagră ca şi cea de jos. La chimenea estaba hecha de la misma piedra negra que la de abajo. The hearth was made of the same black stone as the one below. Вогнище було зроблене з того ж чорного каменю, що й той, що внизу. Stătea chiar în mijlocul încăperii, o mică ispravă pe care Kote era foarte mândru că o meşterise. Estaba justo en el medio de la habitación, una pequeña hazaña de la que Kote estaba muy orgulloso de haberla hecho. It stood right in the middle of the room, a small achievement that Kote was very proud to have crafted. Воно стояло прямо посеред кімнати, маленьке досягнення, яким Коте був дуже гордий, що його виготовив. Patul era mic şi umil, iar dacă îl atingeai îţi dădeai seama că salteaua aproape că nici nu exista, atât era de subţire. the bed|was|small|and|humble|and|if|it|you touched|to you|you gave|realization|that|the mattress|almost|that|not even|not|existed|so|it was|of|thin ліжко|було|маленьким|і|скромним|а|якщо|його|торкався|тобі|давало|усвідомлення|що|матрац|майже|що|навіть|не|існував|так|було|що|тонким La cama|era|pequeña|y|humilde|y|si|lo|tocabas|te|dabas|cuenta|que|el colchón|casi|que|ni|no|existía|tanto|era|de|delgada La cama era pequeña y humilde, y si la tocabas te dabas cuenta de que el colchón casi no existía, tan delgado era. The bed was small and humble, and if you touched it, you would realize that the mattress almost didn't exist, it was so thin. Ліжко було маленьким і скромним, а якщо його торкнутися, то можна було зрозуміти, що матраца майже не існує, настільки він був тонким.

Kote încercă să se liniştească, nu izbuti, nu-şi găsi astâmpărul, suspină, se foi în scaun şi, fără să vrea, privirea îi căzu asupra cufărului de la picioarele patului. Kote|he tried|to|himself|calm down|not|he succeeded|not|and|||||||||without|to|he wanted|the gaze|to him|it fell|on|the chest|from|at|the feet|of the bed Коте|намагався|щоб|себе|заспокоїти|не|зміг|не|і|||||||||без|щоб|хотів|погляд|йому|впав|на|скриню|з|під|ногами|ліжка Kote|intentó|a|reflexivo|tranquilice|no|tuvo éxito||y|||||||||sin|a|querer|mirada|le|cayó|sobre|baúl|de|los|pies|cama Kote intentó calmarse, no lo logró, no encontró su tranquilidad, suspiró, se movió en la silla y, sin querer, su mirada cayó sobre el baúl a los pies de la cama. Kote tried to calm himself, but he couldn't, he couldn't find peace, he sighed, fidgeted in his chair, and, unintentionally, his gaze fell upon the trunk at the foot of the bed. Коте намагався заспокоїтися, але не зміг, не знайшов спокою, зітхнув, ворочався на стільці і, не бажаючи того, його погляд впав на скриню біля ніг ліжка.

Când căzură asupra cufărului, privirile lui Kote nu săriră iute în lături. when|they fell|upon|the trunk|the gazes|his|Kote|not|they jumped|quickly|in|aside коли|впали|на|скриню|погляди|його|Коте|не|стрибнули|швидко|в|сторони Cuando|cayeron|sobre|el baúl|las miradas|de él|Kote|no|saltaron|rápidamente|hacia|los lados Cuando cayeron sobre el cofre, las miradas de Kote no se apartaron rápidamente. When they fell upon the chest, Kote's gaze did not quickly dart away. Коли погляди Коте впали на скриню, вони не відвернулися швидко. Nu alunecară cu viclenie într-o parte, ca şi cum s-ar fi prefăcut că nici nu e acolo. not|they slipped|with|cunning|||side|as|and|how|||have|pretended|that|not|not|he is|there не|зсунулись|з|хитрістю|||сторону|як|і|як|||мали|вдаватися|що|навіть|не|є|там No|se deslizó|con|astucia|||lado|como|y|como||||hecho|que|ni|no|está|allí No se deslizaron astutamente a un lado, como si fingieran que no estaban allí. It did not slyly slide to the side, as if pretending it wasn't there. Вони не зсувалися хитро вбік, ніби намагаючись вдавати, що їх там немає. Dar, într-o singură clipă de uitat, pe chip îi reveniră toate liniile pe care plăcerile simple ale zilei le descreţiseră încetul cu încetul. but|||single|moment|of|forgetting|on|face|to him|returned|all|lines|on|which|pleasures|simple|of the|day|them|they furrowed|slowly|with|slowly але|||єдиній|миті|з|забуття|на|обличчі|йому|повернулися|всі|лінії|на|які|задоволення|прості|днів|дня|їх|розгладили|повільно|з|часом Pero|||sola|instante|de|olvido|en|rostro|le|regresaron|todas|líneas|en|que|placeres|simples|de|día|les|arrugaran|lentamente|con|lentamente Pero, en un solo instante de olvido, todas las líneas que las simples placeres del día habían suavizado lentamente regresaron a su rostro. But, in a single moment of forgetfulness, all the lines that the simple pleasures of the day had gradually smoothed out returned to his face. Але в одну мить забуття на обличчі йому знову з'явилися всі лінії, які прості радощі дня поволі розгладили. Alinarea pe care i-o dădeau sticlele şi cărţile se şterse cât ai clipi din gene, lăsând în urmă doar nimicnicie şi durere. the relief|on|which|||they gave|the bottles|and|the books|reflexive pronoun|it wiped|as|you|you blinked|from|lashes|leaving|in|behind|only|nothingness|and|pain полегшення|на|яке|||давали|пляшки|і|книги|воно|стерло|як|ти|мигнув|з|вій|залишаючи|в|слід|лише|нікчемність|і|біль La tranquilidad|que|le|||daban|las botellas|y|los libros|se|borró|tan|un|parpadeo|de|pestañas|dejando|en|el rastro|solo|insignificancia|y|dolor El alivio que le daban las botellas y los libros se borró en un abrir y cerrar de ojos, dejando solo vacío y dolor. The relief that the bottles and books gave him vanished in the blink of an eye, leaving behind only emptiness and pain. Полегшення, яке йому давали пляшки та книги, зникло в одну мить, залишивши по собі лише нікчемність і біль. Pentru o clipă, pe chipul lui se războiră un dor sălbatic şi părerea de rău. for|a|moment|on|face|his|reflexive pronoun|they battled|a|longing|wild|and|feeling|of|regret на|одну|мить|на|обличчі|його|воно|розгорілося|одне|бажання|дике|і|почуття|про|шкоду Por|un|momento|en|su rostro|él|se|enfrentaron|un|deseo|salvaje|y|sentimiento|de|culpa Por un momento, en su rostro lucharon un deseo salvaje y el remordimiento. For a moment, a wild longing and regret battled on his face. На мить на його обличчі зійшлися дикий жаль і каяття.

Apoi se făcură nevăzute şi locul lor îl luă chipul trudit al unui hangiu, un om care-şi zicea Kote. then|reflexive pronoun|they became|invisible|and|the place|their|it|he took|face|weary|of a|an|innkeeper|a|man|||he called himself|Kote потім|воно|стало|невидимими|і|місце|їх|його|зайняло|обличчя|втомлене|одного||корчмаря|один|чоловік|||називав себе|Коте Luego|(pronombre reflexivo)|hicieron|invisibles|y|lugar|de ellos|(pronombre de objeto)|tomó|apariencia|cansada|de|un|tabernero|un|hombre|||decía|Kote Luego se hicieron invisibles y su lugar fue ocupado por el rostro cansado de un tabernero, un hombre que se hacía llamar Kote. Then they became invisible, and their place was taken by the weary face of an innkeeper, a man who called himself Kote. Потім вони стали невидимими, а їхнє місце зайняло втомлене обличчя шинкаря, чоловіка, якого звали Коте. Oftă din nou fără să ştie şi se ridică cu greu în picioare. he sighed|again|new|without|to|he knows|and|himself|he got up|with|hard|in|feet він зітхнув|з|новий|без|щоб|він знав|і|себе|він піднявся|з|важко|на|ноги Suspira|de|nuevo|sin|(partícula verbal)|sabe|y|(pronombre reflexivo)|se levanta|con|dificultad|en|pies Suspiró de nuevo sin saber y se levantó con dificultad. He sighed again without knowing and struggled to get to his feet. Він знову зітхнув, не знаючи чому, і важко піднявся на ноги.

Îi luă multă vreme până să treacă de cufăr şi să se bage în pat. to him|it took|a lot of|time|until|to|he passes|from|trunk|and|to|himself|he gets in|in|bed йому|він взяв|багато|часу|поки|щоб|він пройшов|через|скриню|і|щоб|себе|він заліз|в|ліжко Le|tomó||tiempo|hasta|(partícula verbal)|pase|de|baúl|y|(partícula verbal)|(pronombre reflexivo)|meta|en|cama Le tomó mucho tiempo pasar del baúl y meterse en la cama. It took him a long time to get past the trunk and get into bed. Йому знадобилося багато часу, щоб пройти повз скриню і залізти в ліжко. Şi, odată băgat în pat, îi luă multă vreme până să adoarmă. and|once|having been put|in|bed|to him|it took|a lot of|time|until|to|he falls asleep і|одного разу|залізши|в|ліжко|йому|він взяв|багато|часу|поки|щоб|він заснув Y|una vez|metido|en|cama|le|tomó||tiempo|hasta|(partícula subjuntiva)|se duerma Y, una vez metido en la cama, le tomó mucho tiempo quedarse dormido. And, once in bed, it took him a long time to fall asleep. І, опинившись у ліжку, йому знадобилося багато часу, щоб заснути.

*** * * *

SENT_CWT:AFkKFwvL=5.79 PAR_TRANS:gpt-4o-mini=4.37 PAR_TRANS:gpt-4o-mini=2.83 PAR_CWT:AvJ9dfk5=6.93 PAR_TRANS:gpt-4o-mini=5.62 PAR_CWT:B7ebVoGS=15.36 1 openai.2025-02-07 ai_request(all=278 err=0.36%) translation(all=555 err=0.00%) cwt(all=6000 err=12.95%) es:AFkKFwvL en:AvJ9dfk5 uk:B7ebVoGS