Cartea de Aur - Alexandru Macedonski, Soare și grîu - Pe drum de poștă (2)

Soare și grîu - Pe drum de poștă (2)

Careta, în vremea asta, urma drumul, și fiindcă era ajun de tîrg, șiruri de care începeau să treacă prin lumina felinarelor. Ele ieșeau din noapte, și reintrau în întunerec, ca niște umbre ale unei lanterne magice. Strigătele țăranilor ce le abăteau, scîrțîitul roților, înjurăturile surugiilor, se îndeseau. Dar odată cu teama de hoți ce pierea, frica răsturnișurilor se ridica dintre dealuri, năpădea din prăpastia văilor.

Copilul deșteptase pe mama sa. Soldatul, care se detese jos de pe capră, și împiedicase roțile, umbla pe lîngă portiță. Surugiii o luară la pas. Careta, în bălăngănirile tărăgănate ale clopotelor, cobora, acum, către adîncimi necunoscute, către funduri înecate de întunerec...

Vărsatul zorilor apucă pe drumeți departe de Pitești cu două poște. Dar somnul ce doborîse pe băiat, rămăsese plin de aceași beznă. Ea, de pe cîmp, îl pătrundea în ochi pe sub pleoape, și alerga după trăsura fulgerată de aceleași licăriri ale felinarelor cu lumină galbenă și roșie. Copacii de pe culmi se prefăceau, în visul lui, în năuci negre, - în haiduci cu căciulele înfundate pe ochi, care se țineau după trasură, și care se apropiau uneori de portițele ei pînă a le atinge geamurile. Alte dăți, aceiași copaci, coborîți și ei de pe culmi, dau goană caretei, o ajungeau, o întreceau, rămîneau în urmă și iar o ajungeau, însă în loc ca să mai fie tot haiduci, erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai, se lungeau, creșteau-creșteau sau se pocea cum le venea mai cumplit. Vîntul le fîlfîia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cît coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă, și împrejurul trăsurei. În visul lui, îl mai ajungeau de pe muchia dealurilor, cît și din apropiere, spăimîntătoare hohotiri de rîsete și fioroase fîșîiri. Dar ceva era și mai grozav: brațele și degetele dracilor se subțiau; mîinile li se agățau de portiță, una o deschidea; iar doi dintre demoni săreau înăuntru. Într-o clipă, unul își înfigea ghearele în gîtlejul copilului, îi oprea strigătul, pe cînd altul i se așeza grecește pe piept, și rînjea, și sfîșîindu-i cărnurile, scotocind cu unghiile pe sub coaste... O!... și ce căuta el, erau plămînii, era inima...

Dar mama sa se deșteptase. Ea îi auzise răsuflarea scurtată și grea și lăsase geamurile. Aerul tomnatical unei dimineți răgușite de ceață îi răcori repede fruntea. Bătăile inimei i se liniștiră – visul se învălmășea, dracii șovăiau, și răsturnați, cădeau sub tăișul unei săbii de diamant... În același timp, o lumină venită fără să se știe de unde îl îmbrățișa. Se simțea ridicat în sus – zbura, plutea – și, înfășurat de o nemărginită strălucire, o putere tainică îl fulgera și mai sus încă – dincolo de văzduhurile ciocîrliei – de unde, apoi, graiul lui, ce întrecea în dulceață cîntecul privighetoarei, se răzlețea peste țară, trecea granița, înfășura omenirea, era Dumnezeu făcut cuvînt...

Dînsul dechise ochii tocmai pe cînd trăsura se afla la jumătatea unui deal. Soarele izbutise să spargă ceața. Cerul, săgetat de razele lui, se albăstrea. În stînga drumului, copacii, a căror frunzătură era încă deasă, deși în parte roșcată, urcau spre șosea, din fundul unei văi.

Și caii urcau mereu... s-ar fi crezut, acum, că ei se duc drept în cer, atît de înalt era dealul și atît de departe culmea...

“Diseară, vrînd Dumnezeu, vom fi în București”, zicea mama. În urmă, scotea din bisacteaua de lemn de trandafir iconița Maicii Preciștii, pe care o purta totdeauna cu ea la drum, îi scutura cu batista coroana de raze dimprejurul fruntei, îi săruta argintul poleit, și n-o punea la loc pînă ce nu-i descurca șirele de mărgăritare ca boabele de meiu și salbă de rubiele, cu care o împodobise în ziua măritișului. Inima i re reumplea astfel de nădejde: “Nu; era cu neputință ca lui să-i fie rău de tot. Dacă ar fi fost asa ar fi vestit-o din vreme. Un om ca dînsul nu așteaptă ultimul moment pentru ca să-și ia adio de la tovarașa vieței și de la copii. Ce? Craiova era la o mie de poște?” Și, pe lîngă asta, putea să și-l închipuie altfel de cum îl cunoscuse – sănătos în orice clipă – depărtînd însuși gîndul că un om ca el ar putea sa se bolnăvească?... Și-l revedea tot cum îl știa: înconjurat de un stat-major strălucit, tobele bătînd, trîmbițele răsunînd, soldații prezentînd armele. El, crunt și aspru cu cei mari, ținîndu-i fără grai sub priviri, tremurători ca vrăbiile în ghiarele uliului, trecea pe dinaintea frontului. Prestigiul îl înfășura. Respectul zbura înaintea lui. Se îmbunea cu gradele de jos, întemeia pe ele nădejdea militărească a țărei...

Dacă – dacă însă va fi murit? Daca i-l vor fi omorît?

Dușmănii neîmpăcate, ingratitudini ascunse, așteptau oare altceva decît momentul priincios? Și ei i se va ierta oare frumusețea, pozițiunea socială, epoca de stăpînire și biruinți, disprețurile ei pentru aristocrația de naștere neînsoțită de cea sufletească, sîngele boieresc pămîntean ce-i curegea în vine, curățit de scrofurile prejudecăților?...

Da: va rămînea cu oarecare avere – zestre părintească – va lupta cîtva și, oricum s-ar fi întîmplat, își va crește copiii... Însă după aceasta, întunerec, noapte a viitorului nepătruns de ochi omenești. Cît despre sprijin domnesc, cu însemnări pe catastive, cum putea să prevadă ce avea sa fie acest sprijin? Ce știa, ce simțea era că, odată cu moartea lui – dacă ea va rămîne în țară – va intra într-un necunoscut prăpăstios. Și pentru ca, împrejurările să n-o apuce fără veste, vindea din gînd case, moșii, tot. Pleca în Franța, se așeza acolo, cu copiii, nu se mai întorcea niciodată. Dar – izbuti-va să ducă viață înstrăinată de țară pentru totdeauna? N-o lega cu tot ce e românesc un fir nevăzut – sufletul – și nu simtea ea, de cîte ori trecuse granița, spre a se duce la Paris sau la Viena, în Belgia sau în Italia – oriunde – că deși nu-i lipsea nimic – că deși o înconjurau curteniri și considerație – îi lipsea – ceva nedeslușit, dar ce înceta să-i mai lipsească de cum punea piciorul pe pămîntul românesc; de cum reauzea graiul cel plin de farmec al copilăriei, al întregei sale vieți?

Neapărat că așa era, și că, dacă aceasta se va întîmpla, avea să fie izbită de moarte chiar din acea clipa – însă putea ea să-și jertfească copiii nenorocirilor că i-ar fi așteptat și să nu nu se mai jertfească mai curînd pe dînsa? Hotărît: odată ce el n-ar mai fi, nu i-ar rămînea decît să plece, să se statornicească în Franța, singura țară pe care o iubea – după a ei. Își va cumpăra, prin urmare, o fermă, în Normandia, pe care o și închipuia între meri, aproape de coastele mărei, nu departe de Etretat sau Dieppe; - se înduioșa la gîndul că îi va fi dat să trăiască în liniște, să crească găini și gîște – curcani; se vedea cu șort albastru și cu bonetă albă pe cap – din cînd în cînd se ducea și la Paris – la Paris! Dar numele acestui oraș îi schimba planul, îi aducea aminte ca era datoare să se așeze acolo – ca să-și crească copiii – închiria un apartament pe rue de Rennes, băga pe cel mai mare în armat franceză; îl punea sub protecțiunea generalului marchiz de Galiffet, pe care îl cunoscuse – lăsa pe cel mijlociu să-și urmeze chemarea – să scrie versuri, nuvele, piese de teatru, romane – să se facă ziarist, ce va vrea; iar pe cel mic, pe zapistea, pe “Ba-be-bi-bo-bu” al mamei – A! de el nu se despărțea, îl ținea lîngă dînsa, și mai tîrziu – “văzînd și făcînd”.

Trăsura, ce se apropia de Pitești, găsise un drum mai bun. Ea nu mai era zdruncinată de hopuri și de făgașuri. Dar copilului i se făcuse foame. Coșul cu ouă răscoapte, cu un curcan fript și cu brînzeturi era ridicat pe genunchi. Mumă-sa scotea și întindea un șervet alb a laptele. Ouăle erau sparte și curățite de coji. Gușa și pieptul curcanului se făceau nevăzute. Vinul de Bordeaux scădea din sticlă.

Roșeti călduroase urcau pe amîndouă obrazurile și ochii bătuți de neodihnă se însuflețeau, iar viitorul apărea mai puțin norocos.

“Nu; nu se putea ca el să fi murit astfel!” – și copilul care începea să creadă și el că “nu se putea”, se adînceau în gînduri.

Fire ce cu greu ar fi fost deslușită, el, deși era încă mic prin ani, se dusese prin cugetare și prin simțire departe. Binele și răul îi vorbeau cu o deopotrivă putere. Nici muma, nici tatăl lui, nici frații și nici camarazii de o vîrstă cu dînsul, nu ghiceau ce aripi de soare are la suflet, și în ce tăvăliri de noroaie l-ar fi dus gîndul, dacă acestea l-ar fi părăsit. Ochii lui erau mai totdeauna coperiți de o ceață, așa că părea nepăsător pentru tot ce se petrecea împrejuru-i și că umbla dormind pe picioare. Dar el credea tot, simțea tot, se înduioșa de cea mai mică suferință, iubea cu patimă pe muma lui, deși ascundea cu îngrijire oricui simțirea și gîndul lui. Era slab, și cu toate acestea, mîinile îi erau cumplite. Pe fratele său mai mare, care-l lovise într-o zi, îl urmărise prin toată curtea cu un cuțit, și acesta, din puțin scăpase că să nu fie omorît. Era, în sfîrșit, de o mîndrie nesuferită, dar și de o bunătate ce nu cunoștea margini. Nu citise, la acea vîrstă, pe Lara, și s-ar fi putut zice că e fiul lui. Simțirea lui era atît de ascuțită sau de bolnăvicioasă, încît, dacă mintea nu i-ar fi fost puternică, această simțire l-ar fi dus la nebunie. Așa bunăoară, nimini nu știa pentru ce-și umplea el buzunarele cu pietre, cu hîrtii, cu bucățele de lemn, cu toate nimicurile ce le întîlnea în drum, cînd, în această privință, se supunea unui îndemn lăuntric mai mult decît copilăros dar nespus de duios. Ce-și zicea cînd ridica toate acele fleacuri de jos, mișcat, uneori pînă la lacrimi, era ca lucrurile acele n-au să mai fie întîlnite sau văzute de dînsul niciodată...

Tatăl său, care fusese pentru copiii săi o spămîie, lui, mai cu seamă, nu-i vorbise decît cu răsteală. Pe el, și pe frații săi, îi silea să vie în toate zilele să-i zică, la ore hotărîte: “Bonjour pa-pa, bonsoir pa-pa!” La masă, le poruncea să șadă pe scaune, drepți, să se uite în ochii lui, cînd le vorbea. Se speriau de cîte ori se supăra pe bucătar. I se părea că aude încă trîntirile scaunelor și țăndările farfuriilor ce se spărgeau.

Cu toate aceste, dînsul l-ar fi plîns și mai mult ca oricare din frații săi, dacă în acele momente nu i s-ar fi petrecut în conștiință o luptă ciudată. Se simțea cuprins de beția goanei pe care o dau caii cari intraseră în șosea, și o nemărginită dorință de neatîrnare și de libertate pătrundea în el. Fiorii prematuri ai plăcerilor sexuale îi destindeau mușchii cu lungirea brațelor și a picioarelor și-l cutremurau. Ce era bun în el se zvîrcolea sub ce era rău. Pe tatăl său ar fi voit să-l plînga cu hohot, pentru a-și dovedi lui ca l-a iubit în adevăr.

Soare și grîu - Pe drum de poștă (2) sun|and|wheat|on|road|of|mail Sole e grano - Sulla strada per l'ufficio postale (2) Sun and Wheat - On the Post Road (2) Güneş ve buğday - Postane yolunda (2) Sun and wheat - On the postal road (2)

În jos, la o adîncime de peste treizeci de metri, se desfășurau ogoare vălurate ca o mare, dintre cutele cărora răsăreau clopotnițe si coperișuri de biserici, aceste singure limanuri de scăpare în mijlocul furtunilor vieței. down|down|at|a|depth|of|over|thirty|of||were|unfurled||striped||||from||||bell towers|||of|churches|||harbors|of|escape|in|middle|storms|life Down below, at a depth of over thirty meters, fields unfolded like a sea, from the folds of which bell towers and church roofs emerged, these being the only havens of escape amidst the storms of life.

Și caii urcau mereu... s-ar fi crezut, acum, că ei se duc drept în cer, atît de înalt era dealul și atît de departe culmea... and|the horses|they were climbing|always||would|would be|believed|now|that|they|reflexive pronoun|they go|straight|into|sky|so|that|high|was|hill|and|so|that|far|peak And the horses kept climbing... one would have thought, now, that they were going straight to heaven, so high was the hill and so far was the peak...

“Diseară, vrînd Dumnezeu, vom fi în București”, zicea mama. this evening|wanting|God|we will|be|in|Bucharest|she was saying|mother "Tonight, God willing, we will be in Bucharest," said mother. În urmă, scotea din bisacteaua de lemn de trandafir iconița Maicii Preciștii, pe care o purta totdeauna cu ea la drum, îi scutura cu batista coroana de raze dimprejurul fruntei, îi săruta argintul poleit, și n-o punea la loc pînă ce nu-i descurca șirele de mărgăritare ca boabele de meiu și salbă de rubiele, cu care o împodobise în ziua măritișului. in|back|he was taking out|from|the small box|made of|wood|of|rosewood|the small icon|of the Mother|of the Precious|which|that|her|he was carrying|always|with|her|on|journey|to her|he was shaking|with|the handkerchief|the crown|of|rays|around|forehead|to her|he was kissing|the silver|gilded|and||her|||place||what|not|||the little ribbons|of|||the beans||meiu||necklace||the rubies|||it|he had adorned|in|the day|of the wedding In the back, she took out from the rosewood box the icon of the Most Holy Mother, which she always carried with her on her travels, she shook the crown of rays around its forehead with her handkerchief, kissed the gilded silver, and did not put it back until she untangled the strings of pearls like grains of millet and the necklace of rubies with which she had adorned it on the day of her wedding. Inima i re reumplea astfel de nădejde: “Nu; era cu neputință ca lui să-i fie rău de tot. the heart|to her|again|he was filling|thus|with|hope|no|it was|with|impossible|that|to him||to him|it is|bad|of|all Her heart was thus filled with hope: "No; it was impossible for him to be completely unwell. Dacă ar fi fost asa ar fi vestit-o din vreme. if|would|be|been|so|would|be|informed||from|time If it had been so, he would have announced it in time. Un om ca dînsul nu așteaptă ultimul moment pentru ca să-și ia adio de la tovarașa vieței și de la copii. a|man|like|him|not|he waits|last|moment|to|that||and|take|farewell|from|the|the companion|||from||children A man like him does not wait until the last moment to say goodbye to his life partner and children. Ce? what What? Craiova era la o mie de poște?” Și, pe lîngă asta, putea să și-l închipuie altfel de cum îl cunoscuse – sănătos în orice clipă – depărtînd însuși gîndul că un om ca el ar putea sa se bolnăvească?... |was||||||||||||||imagine|||||had known|healthy||any||driving away|||||||he||could||get|get sick "Craiova was a thousand posts away?" And besides that, he could imagine it differently than he had known it – healthy at any moment – dismissing the very thought that a man like him could get sick?... Și-l revedea tot cum îl știa: înconjurat de un stat-major strălucit, tobele bătînd, trîmbițele răsunînd, soldații prezentînd armele. |it||||him|knew|||a|staff||brilliant|||the trumpets|sounding|the soldiers|presenting| And he saw him again just as he knew him: surrounded by a brilliant staff, drums beating, trumpets sounding, soldiers presenting arms. El, crunt și aspru cu cei mari, ținîndu-i fără grai sub priviri, tremurători ca vrăbiile în ghiarele uliului, trecea pe dinaintea frontului. He||||with|||holding|them||speech||gaze|trembling|like|||||||in front of|the front He, harsh and stern with the great ones, holding them speechless under his gaze, trembling like sparrows in the claws of the hawk, passed in front of the front. Prestigiul îl înfășura. prestige|him|wrapped Prestige wrapped around him. Respectul zbura înaintea lui. respect|flew|ahead of|him Respect flew ahead of him. Se îmbunea cu gradele de jos, întemeia pe ele nădejdea militărească a țărei... himself|he was getting along|with|ranks|of|low|he was establishing|on|them|hope|military|of|country He mingled with the lower ranks, establishing on them the military hope of the country...

Și la această cugetare, un trecut de ieri, de alaltăieri îi năvălea în minte, împreună cu marșul militar comandat de el pentru a deda pe soldat cu oboseala, pe o simpla distanță de șapte kilometri... Ura coloneilor pentru șeful lor se folosea însă de împrejurare; ei se făceau de tot blajini cu soldații care, simțindu-i, se întîrziau prin porumbi, de unde, în urmă, erau ridicați cu ambulanța sub cuvînt că au căzut... Organele de publicitate ale opozițiunei semănînd, apoi umplînd cîmpurile, văile, dealurile și coloanele lor cu morți și cu răniți. and|to|this|thought|a|past|of|yesterday|of|the day before yesterday|to him|it rushed|in|mind|together|with|march|military|commanded|by|him|to|to|to surrender|to|soldier|with|fatigue|a|a|simple|distance|of|seven|kilometers|hatred|of the colonels|for|chief|their|reflexive pronoun|it used|but|by|circumstance|they|reflexive pronoun|they made|of|all|gentle|with|soldiers|who|feeling||reflexive pronoun|they delayed|through|cornfields|from|where|in|afterwards|they were|lifted|with|ambulance|under|word|that|they have|fallen|organs|of|publicity|of the|opposition|sowing|then|filling|fields|valleys|hills|and|columns|their|with|dead|and|with|wounded And at this thought, a past from yesterday, the day before yesterday rushed into his mind, along with the military march commanded by him to wear the soldiers down with fatigue, over a simple distance of seven kilometers... The hatred of the colonels for their chief, however, took advantage of the situation; they became completely gentle with the soldiers who, feeling them, lingered in the cornfields, from where they were later picked up by ambulance under the pretext that they had fallen... The advertising organs of the opposition sowed, then filled the fields, valleys, hills, and their columns with the dead and the wounded.

Dușmănii neîmpăcate, ingratitudini ascunse, așteptau oare altceva decît momentul priincios? enmities|unpacified|ingratitudes|hidden|they were waiting|perhaps|anything else|than|moment|opportune Unresolved enmities, hidden ingratitudes, were they waiting for anything other than the opportune moment? Și ei i se va ierta oare frumusețea, pozițiunea socială, epoca de stăpînire și biruinți, disprețurile ei pentru aristocrația de naștere neînsoțită de cea sufletească, sîngele boieresc pămîntean ce-i curegea în vine, curățit de scrofurile prejudecăților?... and|they|to her|reflexive pronoun|will|forgive|perhaps|beauty|social position|social|era|of|rule|and|victories|despises|her|for|aristocracy|of|birth|unaccompanied|by|the|spiritual|blood|noble|earthly||it|it flowed|in|veins|cleansed|from|the swine|prejudices And will they forgive her beauty, her social position, the era of domination and victories, her disdain for the aristocracy of birth unaccompanied by that of the soul, the earthly noble blood that flowed in her veins, cleansed of the filth of prejudices?...

Da: va rămînea cu oarecare avere – zestre părintească – va lupta cîtva și, oricum s-ar fi întîmplat, își va crește copiii... Însă după aceasta, întunerec, noapte a viitorului nepătruns de ochi omenești. yes|he will|he would remain|with|some|wealth|dowry|parental|he will|he will fight|some|and|anyway||situation|be|happened|his|he will|he will raise|children|but|after|this|darkness|night|of|future|unfathomable|by|eyes|human Yes: he would remain with some wealth – parental dowry – he would struggle a bit and, however things turned out, he would raise his children... But after that, darkness, a night of the future unfathomable to human eyes. Cît despre sprijin domnesc, cu însemnări pe catastive, cum putea să prevadă ce avea sa fie acest sprijin? as much|about|support|princely|with|notes|on|ledgers|how|he could|to|foresee|what|he had|to|be|this|support As for princely support, with entries in the registers, how could he foresee what this support would be? Ce știa, ce simțea era că, odată cu moartea lui – dacă ea va rămîne în țară – va intra într-un necunoscut prăpăstios. what|he knew|what|he felt|it was|that|once|with|death|his|if|it|it will|remain|in|country|it will|enter|into|an|unknown|abyssal What he knew, what he felt was that, with his death – if she remained in the country – she would enter an unknown abyss. Și pentru ca, împrejurările să n-o apuce fără veste, vindea din gînd case, moșii, tot. and|for|to|circumstances|to||it|catch|without|warning|he was selling|from|thought|houses|estates|everything And so that circumstances would not catch her off guard, he sold in thought houses, estates, everything. Pleca în Franța, se așeza acolo, cu copiii, nu se mai întorcea niciodată. he/she left|to|France|himself/herself|he/she settled|there|with|the children|not|himself/herself|anymore|he/she returned|never She left for France, settled there with the children, and never returned. Dar – izbuti-va să ducă viață înstrăinată de țară pentru totdeauna? but|succeed||to|he/she would carry|life|estranged|from|country|for|forever But – would she manage to lead a life estranged from her country forever? N-o lega cu tot ce e românesc un fir nevăzut – sufletul – și nu simtea ea, de cîte ori trecuse granița, spre a se duce la Paris sau la Viena, în Belgia sau în Italia – oriunde – că deși nu-i lipsea nimic – că deși o înconjurau curteniri și considerație – îi lipsea – ceva nedeslușit, dar ce înceta să-i mai lipsească de cum punea piciorul pe pămîntul românesc; de cum reauzea graiul cel plin de farmec al copilăriei, al întregei sale vieți? |her||||that||Romanian||thread|invisible||||||from|||had crossed|||||||Paris||||||or|||anywhere|||||was missing|nothing|||||curteniri||consideration|to her|||indistinct|||to stop||||was missing|of||putting||by||Romanian|||the thread|the language|it|||charm|of|childhood|of|entire|her|life Was she not tied with an invisible thread to everything Romanian – her soul – and did she not feel, every time she crossed the border to go to Paris or Vienna, to Belgium or Italy – anywhere – that although she lacked nothing – although she was surrounded by courtiers and consideration – she was missing – something indistinct, but which ceased to be missing as soon as she set foot on Romanian soil; as soon as she heard again the charming speech of her childhood, of her entire life?

Neapărat că așa era, și că, dacă aceasta se va întîmpla, avea să fie izbită de moarte chiar din acea clipa – însă putea ea să-și jertfească copiii nenorocirilor că i-ar fi așteptat și să nu nu se mai jertfească mai curînd pe dînsa? definitely|that|so|it was|and|that|if|this|it|will|happen|she would have|to|to be|struck|by|death|even|from|that|moment|but|she could|she|to||to sacrifice||of misfortunes|||would||||||||sooner||no longer|soon|on|herself It was certainly so, and that if this were to happen, she would be struck by death at that very moment – but could she sacrifice her children to the misfortunes that awaited them and not sacrifice herself sooner? Hotărît: odată ce el n-ar mai fi, nu i-ar rămînea decît să plece, să se statornicească în Franța, singura țară pe care o iubea – după a ei. determined|once|that|he||would|anymore|be|not||would|remain|except|to|leave|to|himself|settle|in|France|the only|country|that|which|it|loved|after|hers|hers Determined: once he was gone, he would have no choice but to leave, to settle in France, the only country he loved – after hers. Își va cumpăra, prin urmare, o fermă, în Normandia, pe care o și închipuia între meri, aproape de coastele mărei, nu departe de Etretat sau Dieppe; - se înduioșa la gîndul că îi va fi dat să trăiască în liniște, să crească găini și gîște – curcani; se vedea cu șort albastru și cu bonetă albă pe cap – din cînd în cînd se ducea și la Paris – la Paris! himself|will|buy|through|therefore|a|farm|in|Normandy|that|which|it|also|imagined|among|apple trees|near|to|shores|sea|not|far|from|Etretat|or|Dieppe|himself|was moved|at|thought|that|to him|will|be|given|to|live|in|peace|to|raise|chickens|and|geese|turkeys|himself|saw|with|shorts|blue|and|with|cap|white|on|head|from|when|in|when|himself|went|and|to|Paris|to|Paris He would therefore buy a farm in Normandy, which he imagined among apple trees, near the sea coast, not far from Etretat or Dieppe; - he was moved by the thought that he would be able to live in peace, to raise chickens and geese – turkeys; he saw himself in a blue apron and a white cap – occasionally going to Paris – to Paris! Dar numele acestui oraș îi schimba planul, îi aducea aminte ca era datoare să se așeze acolo – ca să-și crească copiii – închiria un apartament pe __rue de Rennes__, băga pe cel mai mare în armat franceză; îl punea sub protecțiunea generalului marchiz de Galiffet, pe care îl cunoscuse – lăsa pe cel mijlociu să-și urmeze chemarea – să scrie versuri, nuvele, piese de teatru, romane – să se facă ziarist, ce va vrea; iar pe cel mic, pe zapistea, pe “Ba-be-bi-bo-bu” al mamei – A! but|name|this|city|to him|changed|plan|to him|brought|reminder|that|was|obliged|to|herself|settle|there|to|to||raise|children|rented|an|apartment|on|street|of|Rennes|put|on|the|oldest|son|in|army|French|him|put|under|protection|general|marquis|of|Galiffet|on|whom|him|had met|let|on|the|middle|to||follow|calling|to|write|poems|short stories|plays|of|theater|novels|to|himself|become|journalist|what|will|want|and|on|the|small|on|little rascal|on|||but|but|but|of|mother|Ah But the name of this city changed his plan, reminded him that he was obliged to settle there – to raise his children – he would rent an apartment on rue de Rennes, enlist the eldest in the French army; he would place him under the protection of General Marquis de Galiffet, whom he had known – he would let the middle one follow his calling – to write poetry, short stories, plays, novels – to become a journalist, whatever he wanted; and the youngest, the little one, the "Ba-be-bi-bo-bu" of his mother – Ah! de el nu se despărțea, îl ținea lîngă dînsa, și mai tîrziu – “văzînd și făcînd”. about|he|not|himself|separated|him|kept|near|her|and|also|later|seeing|and|doing he would not part with him, he would keep him close, and later – "seeing and doing."

Trăsura, ce se apropia de Pitești, găsise un drum mai bun. the carriage|that|itself|was approaching|to|Pitești|had found|a|road|more|better The carriage, which was approaching Pitești, had found a better road. Ea nu mai era zdruncinată de hopuri și de făgașuri. she|not|anymore|was|shaken|by|bumps|and|by|ruts It was no longer jolted by bumps and ruts. Dar copilului i se făcuse foame. but|to the child|to him|himself|had become|hungry But the child was getting hungry. Coșul cu ouă răscoapte, cu un curcan fript și cu brînzeturi era ridicat pe genunchi. the basket|with|eggs|hard-boiled|with|a|turkey|roasted|and|with|cheeses|was|raised|on|knees The basket with boiled eggs, a roasted turkey, and cheeses was placed on the lap. Mumă-sa scotea și întindea un șervet alb a laptele. ||she was taking out|and|she was spreading|a|napkin|white|of|the milk His mother was taking out and spreading a white cloth for the milk. Ouăle erau sparte și curățite de coji. the eggs|they were|broken|and|cleaned|from|shells The eggs were cracked and peeled of their shells. Gușa și pieptul curcanului se făceau nevăzute. the wattle|and|the breast|of the turkey|reflexive pronoun|they were becoming|invisible The turkey's wattle and breast became invisible. Vinul de Bordeaux scădea din sticlă. the wine|from|Bordeaux|it was decreasing|from|bottle The Bordeaux wine was pouring out of the bottle.

Fire ce cu greu ar fi fost deslușită, el, deși era încă mic prin ani, se dusese prin cugetare și prin simțire departe. nature|that|with|hard|would|be|been|deciphered|he|although|was|still|small|by|years|reflexive pronoun|had gone|through|thought|and|through|feeling|far A nature that would have been hard to decipher, he, although still young in years, had traveled far in thought and feeling. Binele și răul îi vorbeau cu o deopotrivă putere. the good|and|the evil|to him|were speaking|with|a|equally|power Good and evil spoke to him with equal power. Nici muma, nici tatăl lui, nici frații și nici camarazii de o vîrstă cu dînsul, nu ghiceau ce aripi de soare are la suflet, și în ce tăvăliri de noroaie l-ar fi dus gîndul, dacă acestea l-ar fi părăsit. neither|mother|nor|father|his|nor|brothers|and|nor|comrades|of|a|age|with|him|not|they guessed|what|wings|of|sun|he has|at|soul|and|in|what|struggles|of|mud||would|be|taken|thought|if|these|l(2)|been|be|abandoned Neither his mother, nor his father, nor his brothers, nor his peers of the same age could guess what wings of sunlight he had in his soul, and in what muddy struggles his thoughts would have taken him if they had abandoned him. Ochii lui erau mai totdeauna coperiți de o ceață, așa că părea nepăsător pentru tot ce se petrecea împrejuru-i și că umbla dormind pe picioare. eyes|his|they were|more|always|covered|by|a|fog|so|that|he seemed|indifferent|for|all|what|reflexive marker|was happening|around|around him|and|that|he walked|sleeping|on|feet His eyes were almost always covered by a mist, so he seemed indifferent to everything happening around him and walked as if he were sleeping on his feet. Dar el credea tot, simțea tot, se înduioșa de cea mai mică suferință, iubea cu patimă pe muma lui, deși ascundea cu îngrijire oricui simțirea și gîndul lui. but|he|he believed|all|he felt|all|reflexive marker|he was moved|by|the|most|small|suffering|he loved|with|passion|to|mother|his|although|he hid|with|care|to anyone|feeling|and|thought|his But he believed everything, felt everything, was moved by the slightest suffering, and loved his mother passionately, even though he carefully hid his feelings and thoughts from everyone. Era slab, și cu toate acestea, mîinile îi erau cumplite. he was|thin|and|with|all|this|hands|to him|they were|terrible He was weak, and yet, his hands were terrible. Pe fratele său mai mare, care-l lovise într-o zi, îl urmărise prin toată curtea cu un cuțit, și acesta, din puțin scăpase că să nu fie omorît. on|brother|his|older|big|||hit||a|day|him|chased|through|all|yard|with|a|knife|and|this one|from|little|escaped|that|to|not|be|killed He had chased his older brother, who had hit him one day, around the whole yard with a knife, and he had barely escaped from being killed. Era, în sfîrșit, de o mîndrie nesuferită, dar și de o bunătate ce nu cunoștea margini. was|in|finally|of|a|pride|unbearable|but|and|of|a|kindness|that|not|knew|limits He was, after all, of an unbearable pride, but also of a kindness that knew no bounds. Nu citise, la acea vîrstă, pe Lara, și s-ar fi putut zice că e fiul lui. not|read|at|that|age|on|Lara|and|s|s|have|could|say|that|he is|son|his At that age, he had not read Lara, and it could be said that he was his son. Simțirea lui era atît de ascuțită sau de bolnăvicioasă, încît, dacă mintea nu i-ar fi fost puternică, această simțire l-ar fi dus la nebunie. feeling|his|was|so|that|sharp|or|that|sickly|that|if|mind|not|it||have|been|strong|this|feeling||would|have|led|to|madness His feelings were so sharp or so sickly that, if his mind had not been strong, this feeling would have driven him to madness. Așa bunăoară, nimini nu știa pentru ce-și umplea el buzunarele cu pietre, cu hîrtii, cu bucățele de lemn, cu toate nimicurile ce le întîlnea în drum, cînd, în această privință, se supunea unui îndemn lăuntric mai mult decît copilăros dar nespus de duios. thus|for example|no one|not|knew|for|that||was filling|||with|stones||paper||pieces|very|wood|||the trifles|||encountered||road||||regard||submitted||urge|inner|||than|childish||||tender For instance, no one knew why he filled his pockets with stones, with papers, with pieces of wood, with all the trifles he encountered on the way, when, in this regard, he was subject to an inner urge that was more than childish but incredibly tender. Ce-și zicea cînd ridica toate acele fleacuri de jos, mișcat, uneori pînă la lacrimi, era ca lucrurile acele n-au să mai fie întîlnite sau văzute de dînsul niciodată... what||said|when|he picked up|all|those|trifles|from|ground|moved|sometimes|until|to|tears|it was|as|things|those|not|would|to|anymore|be|encountered|or|seen|by|him|never What he told himself when he picked up all those trinkets from the ground, moved, sometimes to tears, was that those things would never be encountered or seen by him again...

Neîncetata curgere a vremei – ce nu se oprește o clipă și ce nu se întoarce o clipă din calea care a facut-o – îi vorbea, spunîndu-i cu o neasămănată putere, că ziua de azi nu e ca cea de mîine; că – om sau lucru – astăzi sunt dar mîine pot să nu mai fie, și că dacă cumva tot urmează să mai stăruiască, un mîine în care nu vor mai fi le va ajunge și pe ele. the unceasing|flow|of|time|that|not|it|stops|a|moment|and|that|not|it|returns|a|moment|from|path|that|has||a|it|was speaking|saying||||unmatched|power|that|day|of|today|not|is|like|the one|of|tomorrow|that|man|or|thing|today|I am|but|tomorrow|I can|to|not|anymore|be|and|that|if|somehow|still|I follow|to|still|persist|a|tomorrow|in|which|not|they will|anymore|be|them|will|reach|and|on|them The incessant flow of time – which does not stop for a moment and does not turn back for a moment from the path it has taken – spoke to him, telling him with an unmatched power that today is not like tomorrow; that – whether a person or a thing – today they exist but tomorrow they may not, and that if they somehow continue to persist, a tomorrow in which they will no longer be will reach them too.

Tatăl său, care fusese pentru copiii săi o spămîie, lui, mai cu seamă, nu-i vorbise decît cu răsteală. father|his|who|had been|for|children|his|a|source of fear|to him|more|with|especially|not||he spoke||with|harshness His father, who had been a source of fear for his children, had only spoken to him with harshness. Pe el, și pe frații săi, îi silea să vie în toate zilele să-i zică, la ore hotărîte: “__Bonjour pa-pa, bonsoir pa-pa__!” La masă, le poruncea să șadă pe scaune, drepți, să se uite în ochii lui, cînd le vorbea. on|him|and|on|brothers|his|him|he forced|to|come|in|all|days|to||||hours|at set times|Hello|pa||good evening||||table|them|he commanded||sit|on||upright|||||his eyes||when||he spoke He forced him, and his brothers, to come every day to say to him, at set times: “Hello dad, good evening dad!” At the table, he commanded them to sit on their chairs, straight, and to look into his eyes when he spoke to them. Se speriau de cîte ori se supăra pe bucătar. themselves|they were scared|of|how many|times|themselves|he got angry|at|cook They were scared every time he got angry at the cook. I se părea că aude încă trîntirile scaunelor și țăndările farfuriilor ce se spărgeau. to him|himself|it seemed|that|he hears|still|the slamming|of the chairs|and|the shards|of the plates|that|themselves|they were breaking He thought he could still hear the chairs being thrown and the plates shattering.

Cu toate aceste, dînsul l-ar fi plîns și mai mult ca oricare din frații săi, dacă în acele momente nu i s-ar fi petrecut în conștiință o luptă ciudată. with|all|these|he||would|have|cried|and|more|much|than|any|of|brothers|his|if|in|those|moments|not|to him||would|have|happened|in|consciousness|a|struggle|strange Despite all this, he would have cried more than any of his brothers, if at those moments a strange struggle had not taken place in his consciousness. Se simțea cuprins de beția goanei pe care o dau caii cari intraseră în șosea, și o nemărginită dorință de neatîrnare și de libertate pătrundea în el. himself|he felt|overwhelmed|by|the intoxication|of the chase|that|which|it|I give|the horses|that|they entered|into|the road|and|it|boundless|desire|for|independence|and|for|freedom|it penetrated|into|him He felt overwhelmed by the intoxication of the rush given by the horses that had entered the road, and an infinite desire for independence and freedom penetrated him. Fiorii prematuri ai plăcerilor sexuale îi destindeau mușchii cu lungirea brațelor și a picioarelor și-l cutremurau. the shivers|premature|of|pleasures|sexual|to him|they relaxed|the muscles|with|the lengthening|of the arms|and|of|the legs||it|they shook The premature thrills of sexual pleasures relaxed his muscles with the stretching of his arms and legs and shook him. Ce era bun în el se zvîrcolea sub ce era rău. what|was|good|in|him|itself|it writhed|under|what|was|bad What was good in him writhed under what was bad. Pe tatăl său ar fi voit să-l plînga cu hohot, pentru a-și dovedi lui ca l-a iubit în adevăr. on|the father|his|would|have|wanted|||to mourn|with|a loud cry|to|||to prove|to himself|that|||loved|in|truth He would have wanted to mourn his father with a loud cry, to prove to himself that he truly loved him.

PAR_TRANS:gpt-4o-mini=5.72 PAR_CWT:AvJ9dfk5=16.33 en:AvJ9dfk5 openai.2025-02-07 ai_request(all=46 err=2.17%) translation(all=92 err=0.00%) cwt(all=2087 err=17.39%)