×

Nous utilisons des cookies pour rendre LingQ meilleur. En visitant le site vous acceptez nos Politique des cookies.


image

Poezie - Mihai Eminescu, Ai noștri tineri...

Ai noștri tineri...

Ai noștri tineri la Paris învață

La gât cravatei cum se leagă nodul,

Ș-apoi ni vin de fericesc norodul

Cu chipul lor isteț de oaie creață.

La ei își cască ochii săi nerodul,

Că-i vede-n birje răsucind mustață,

Ducând în dinți țigara lungăreață…

Ei toată ziua bat de-a lungul podul.

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă:

Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele

Și viața lor nu și-o muncesc — și-o plimbă.

Ș-aceste mărfuri fade, ușurele,

Ce au uitat pân' și a noastră limbă,

Pretind a fi pe cerul țării: stele.

Ai noștri tineri...

Ai noștri tineri la Paris învață

La gât cravatei cum se leagă nodul,

Ș-apoi ni vin de fericesc norodul

Cu chipul lor isteț de oaie creață.

La ei își cască ochii săi nerodul,

Că-i vede-n birje răsucind mustață,

Ducând în dinți țigara lungăreață…

Ei toată ziua bat de-a lungul podul.

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă:

Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele

Și viața lor nu și-o muncesc — și-o plimbă.

Ș-aceste mărfuri fade, ușurele,

Ce au uitat pân' și a noastră limbă,

Pretind a fi pe cerul țării: stele.