În tren

Călătorii sunt prietenoşi. Ei zâmbesc.

– Şi noi mergem la Timişoara, spune domnul.

– Mă bucur să călătorim împreună. Eu sunt Andrei Popescu.

– Încântat, răspunde bărbatul şi îi dă mâna. Mă numesc Sorin Mureşan. V-o prezint pe soţia mea, Dana.

– Mă bucur să vă cunosc, spune femeia. Locuiţi în Timişoara?

– Nu, locuiesc în Bucureşti, răspunde Andrei. Merg cu afaceri la Timişoara. Am acolo un bun prieten.

– Cu ce vă ocupaţi? îl întreabă Sorin.

– Sunt arhitect, îi spune Andrei. Conduc o firmă de arhitectură. Dumneavoastră?

– Eu sunt om de afaceri, răspunde Sorin. Am un restaurant. Dana este contabila restaurantului. Lucrăm împreună. Locuim în Timişoara.

– Şi soţia mea lucrează, este secretară. Unde este restaurantul dumneavoastră? întreabă Andrei.

– Este în centrul oraşului. Se numeşte „Casa cu flori”, spune Dana.

– Câţi angajaţi aveţi?

– În restaurantul nostru lucrează doi bucătari, două ajutoare de bucătar, patru ospătari, un şofer. Restaurantul este mic, dar vin mulţi oameni. Este mereu plin. Preţurile sunt bune, mâncarea este bună.

– Vreau să vin cu prietenul meu la restaurantul dumneavoastră, spune Andrei.

– Vă aştept să veniţi, spune Sorin. Este deschis zilnic, de la ora 12.00 la 24.00.