×

We use cookies to help make LingQ better. By visiting the site, you agree to our cookie policy.


image

LibriVox Multilingual Fairy Tale Collection, 001.1. Fata moșului cea cuminte

001.1. Fata moșului cea cuminte

A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei.

Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: – Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ea cădea păcatele; dară foc nu mai găsi în vatră. Atunci, de frică să nu o ocărască mumă-sa cea vitregă, se urcă pe bordei, se uită în toate părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc, ca să se ducă să ceară măcar un cărbune; dară nu se văzu nicăiri ceea ce căuta ea. Când, tocmai când era să se dea jos, zări spre răsărit abia licărind o mititică vâlvotaie; se coborî de pe acoperiș și o luă într-acolo. Se duse, se duse și la foc nu mai ajunse; dară în drumul ei întâlni o grădină părăginită, care o strigă zicându-i: – Fată mare, fată mare! vino de-mi curăță pomii ce mi-au mai rămas de omizi; și, când t-ei întoarce, ți-oi da poame coapte să mănânci. Se apucă fata de lucru numaidecât și cum isprăvi, îndată plecă. Mai încolo dete peste un puț, care îi strigă: – Fată mare, fată mare! vino de mă sleiește, că ți-oi da apă rece, să te răcorești când t-ei întoarce. Data slei puțul și plecă înainte. Merse ce merse și dete peste un cuptor, care-i strigă și acesta: – Fată mare, fată mare! vino de mă lipește și mă șterge de cenușe, și, când t-ei întoarce, îți voi da azimă caldă. Fata lipi și șterse cuptorul și-și căută de drum. Mai merse nițel și dete peste o căscioară, și bătu la poartă. – Cine e acolo? îi zise dinăuntru; daca e om bun să intre, daca nu, să nu vie, căci am o cățelușe cu dinții de fier și cu măselele de oțel, și-l face mici fărâmi. – Om bun, răspunse fata. După ce intră, fiindu-i frică de mumă-sa vitregă să nu o bată dacă se va întoarce acasă, pentru că întârziase, întrebă daca nu cumva are trebuință de o slujnică. Sânta Vinerea, care locuia înăuntru și care priimi pe fată, îi răspunse că are trebuință de o asemenea fată; ea rămase acolo. Mai întâi îi spuse că treaba ce are să facă dimineața este să dea de mâncare puilor ce-i avea în curte, însă mâncarea să fie nici caldă, nici rece; apoi să scuture și să deretice pân casă. Iară maica Sânta Vinerea plecă la biserică. Fata făcu tot, precum îi poruncise. Când veni acasă, Sânta Vinerea întrebă de puii ei, carii erau balauri, șerpi, nevăstuici, ciuhurezi, șopârle, năpârci și gușteri, cum le-a dat mâncarea, și toți răspunseră că n-a fost băgat de seamă daca a lipsit ea de acasă; așa de bine au fost căutați. Intră în casă maica Sânta Vineri și văzu toate lucrurile așezate la locul lor și rămase foarte mulțumită. După câtva timp, zise fata: – Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, fă bine și-mi dă voie să mă duc. – Du-te, fata mea; dară mai-nainte caută-mi în cap, și să vezi că o să curgă o apă pe dinaintea casei și o să aducă fel de fel de cutii, de tronuri și de lăzi; pe care din ele îți vei alege, aceea să fie simbria ta. Se așezară și îndată văzu curgând apa de care-i spusese, și pe dânsa veni niște lăzi și tronuri prea frumoase. Fata se gândi că, daca va lua o ladă d-ale frumoasele, slujba ei nu făcea atâta, și mai așteptă până mai văzu că vena o cutie mică și necioplită; atunci ea zise: – Maică Sântă Vinere, iată că mi-am ales lucru pe cât face slujba mea. – Ia-l, fata mea, daca n-ai voit să-ți alegi altceva mai frumos, și du-te cu Dumnezeu. Fata unchiașului își luă ziua bună, plecă cu cutia la supțioară și, întorcându-se pe la cuptor, căpătă o azimă caldă, și trecând pe la puț, bău apă rece de se răcori; iară când ajuse la grădină, mâncă poame coapte. Fata ajunse acasă și găsi pe tată-său zdrobit la inimă de mâhnire; îi spuse tot ce a făcut și deschise cutia. Dar ce să vază înăuntru? Mărgăritare, pietre nestemate, mărgele, ie numai cu fluturi de aur și catrențe de mătase. Baba și fiică-sa pizmuia pe fata moșului; iară lui îi creștea inima de bucurie. Baba trimise și ea pe fie-sa, să facă ce făcuse fata unchiașului. Se duse, se duse și fata babei, și ajunse la grădina care o chemă și pe dânsa ca să o curețe; dar ea răspunse: – Da' ce! nebună sunt eu să-mi zgârii mâinile prin tine? O lăsă și porni mai departe, sosi până la puț, și daca o chemă puțul, ea îi răspunse și lui: – Da' ce! am mâncat laur ca să mă ostenesc eu cu tine până să te sleiesc? Și plecă mai departe și se duse până ce dete și peste cuptor, care o strigă ca și pe fata unchiașului; ea îi zise și lui: – Da! ce-am văzut să-mi murdăresc mânușițele și să mă vâr pân tine? Și plecă înainte, până ce ajunse și ea tot la Sânta Vinerea. Acolo fu întrebată ca și fata unchiașului și priimită în slujbă, apoi maica Sânta Vinerea îi zise și ei să facă ceea ce zisese și fetei moșneagului, și plecă la biserică. Când veni Sânta Vinerea acasă, toate lighioanele, cu gâturile întinse, se plânseră că li s-au opărit gâtlejurile; intră în casă și văzu o arababură de nu-i mai da nimeni de căpătâi. În cele din urmă, zise fata cea leneșe: – Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, dă-mi dreptul meu, căci mi s-a urât aci, să mă duc acasă. – Du-te, fata mea, răspunse Sânta Vinerea, dară mai așteaptă nițeluș, că o să treacă o apă dinaintea portiței, aducând fel de fel de lucruri; pe care ți-o plăcea ca s-o iei, alege; iară până atunci să-mi cauți în cap. N-apucă să puie mâinile în capul ei și se repezi de luă de pe gârlă lada cea mai mare și mai frumoasă ce văzu. Sânta Vinere îi zise: – Deoarece ți-ai ales astă ladă, ia-o; dară să nu o deschizi până acasă; și când o vei deschide, să fii numai cu mumă-ta singură în casă, ca să nu vază nimeni ce e într-însa. Fata luă lada și plecă. Când se întoarse pe la cuptor, văzu azime calde, se cercă să ia și nu putu; ea nu mai putea răbda de foame. Pe la puț trecu cu jind, că nu-i dete măcar o picătură de apă, ca să se răcorească; iară când trecu pe la grădină, îi lăsa gura apă și nu putu nici să se umbrească puțin de arșița soarelui. Ajungând acasă obidată de osteneală și flămândă, n-avu răbdare, ci chemă pe mumă-sa la o parte și-i zise să facă pe unchiaș și pe fie-sa să iasă afară. Cum rămase singurele, deschise lada; dar ce ieși d-acolo? balauri, șerpi, și câte lighioni toate, cărora le arsese gâtlejurile când le dase de mâncare; și îndată le sfâșiară și le mâncară. Tot satul se spăimântă de întâmplarea asta; și fiecare om băgă de seamă că asta vine de la răsplătirea dumnezeiască. Fata moșneagului însă se căsători cu un flăcău din cei mai frumoși ai satului, care o ceru de la tată-său și o luă de soție. Mare veselie se făcu în sat la nunta lor, și trăiesc în fericire până în ziua de azi. Cine nu crede să facă bine să se uite împrejur, și va vedea multe de aceste case. Iar eu încălecai p-o șea etc.


001.1. Fata moșului cea cuminte 001.1 Die Tochter des guten alten Mannes 001.1. The good old man's daughter 001.1. Dochter van een goede oude man 001.1. a filha do bom velhinho 001.1. Девушка хорошего старика 001.1. Den gode gubbens dotter

A fost odată ca niciodată etc. Once upon a time, like never before. Er was eens enz. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Once upon a time there was an old man who had a big girl, if the news had been brought into the world by her dignity. Er was eens een oude man die een volwassen dochter had, en de wereld had gehoord dat ze waardig was.

Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. The landlord (uncle) married a second time with a nanny, who also had a big girl. De oude man (de ooms) trouwde voor de tweede keer met een oude vrouw, die ook een volwassen dochter had. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Baba, however, put on the face of the uncle at all the weights of the house; and her daughter had been locked up. Maar de oude vrouw belastte de dochter van de ooms met alle lasten van het huis en haar dochter was ziek van het verblijf. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! The poor uncle's face was twisting, weaving, making bread, broom and shaking without saying a word! De arme unlicker's dochter was aan het spinnen, weven, brood bakken, vegen en schudden zonder een plas te zeggen! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. but the baba was part of his face, and the uncle's hair was his daughter's, and he still cared. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: – Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. There was no daydream left to God not to argue with him, to chase his child, and said to him, "If you will not take your girl from here, bread and hop on a tray with you I will not eat." Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. Poor man was kind of coding; he gave the baba a night pouring water on the hearth and extinguished the fire that had enveloped his uncle's face in the evening. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ea cădea păcatele; dară foc nu mai găsi în vatră. The next day, early in the morning, the girl gets up to make the fire, because all her sins were falling on her; it gives fire to find no more in the fireplace. Atunci, de frică să nu o ocărască mumă-sa cea vitregă, se urcă pe bordei, se uită în toate părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc, ca să se ducă să ceară măcar un cărbune; dară nu se văzu nicăiri ceea ce căuta ea. Then, for fear that his step-mum would not hide it, she climbed aboard, looked everywhere, would hardly see any fire-place, to go and ask for a coal; but nowhere was she seen what she was looking for. Când, tocmai când era să se dea jos, zări spre răsărit abia licărind o mititică vâlvotaie; se coborî de pe acoperiș și o luă într-acolo. When, just as he was about to get down, he saw the sunrise only gleaming a mythical swirl; he got off the roof and took it there. Se duse, se duse și la foc nu mai ajunse; dară în drumul ei întâlni o grădină părăginită, care o strigă zicându-i: – Fată mare, fată mare! He went, went to the fire, and it was gone; but on her way she met a deserted garden, which called out to her, "Great girl, great girl!" vino de-mi curăță pomii ce mi-au mai rămas de omizi; și, când t-ei întoarce, ți-oi da poame coapte să mănânci. come clean my trees that have remained of the caterpillars; and when they return, they will give you baked poems to eat. Se apucă fata de lucru numaidecât și cum isprăvi, îndată plecă. She grabs the girl once and as she finishes, she leaves immediately. Mai încolo dete peste un puț, care îi strigă: – Fată mare, fată mare! He glanced over at a well, which called out: "Big girl, big girl!" vino de mă sleiește, că ți-oi da apă rece, să te răcorești când t-ei întoarce. come to grieve me, that I will give you cold water, to cool you when they return. Data slei puțul și plecă înainte. Date cleared the well and left. Merse ce merse și dete peste un cuptor, care-i strigă și acesta: – Fată mare, fată mare! He walked and walked over a furnace and shouted to him: - Big girl, big girl! vino de mă lipește și mă șterge de cenușe, și, când t-ei întoarce, îți voi da azimă caldă. it sticks to me and wipes me from the ashes, and when they come back, I will give you warm breath. Fata lipi și șterse cuptorul și-și căută de drum. The girl stuck and wiped the oven and went on her way. Mai merse nițel și dete peste o căscioară, și bătu la poartă. He walked over a cash register and knocked on the door. – Cine e acolo? - Who is there? îi zise dinăuntru; daca e om bun să intre, daca nu, să nu vie, căci am o cățelușe cu dinții de fier și cu măselele de oțel, și-l face mici fărâmi. he said from the inside; if he is a good man to come in, if not, not to live, for I have a puppy with iron teeth and steel jaws, and he makes small splinters. – Om bun, răspunse fata. - Good man, answered the girl. După ce intră, fiindu-i frică de mumă-sa vitregă să nu o bată dacă se va întoarce acasă, pentru că întârziase, întrebă daca nu cumva are trebuință de o slujnică. After entering, being afraid of his stepmother lest he beat her if she returned home, because she was late, he asked if she needed a maid. Sânta Vinerea, care locuia înăuntru și care priimi pe fată, îi răspunse că are trebuință de o asemenea fată; ea rămase acolo. Santa Vinerea, who lived inside and who received the girl, answered that he needed such a girl; she stayed there. Mai întâi îi spuse că treaba ce are să facă dimineața este să dea de mâncare puilor ce-i avea în curte, însă mâncarea să fie nici caldă, nici rece; apoi să scuture și să deretice pân casă. First he told him that the job he had to do in the morning was to feed the chickens he had in the yard, but that the food should be neither hot nor cold; then to shake and straighten the house. Iară maica Sânta Vinerea plecă la biserică. Mother Sânta Vinerea left for church again. Fata făcu tot, precum îi poruncise. The girl did everything as he had ordered. Când veni acasă, Sânta Vinerea întrebă de puii ei, carii erau balauri, șerpi, nevăstuici, ciuhurezi, șopârle, năpârci și gușteri, cum le-a dat mâncarea, și toți răspunseră că n-a fost băgat de seamă daca a lipsit ea de acasă; așa de bine au fost căutați. When she came home, Sânta Vinerea asked about her children, which were dragons, snakes, weasels, weasels, lizards, weasels and goshawks, how she gave them food, and they all replied that it was not noticed if she was absent from home; so well sought after. Intră în casă maica Sânta Vineri și văzu toate lucrurile așezate la locul lor și rămase foarte mulțumită. Mother Saint Friday entered the house and saw all the things placed in their place and was very pleased. După câtva timp, zise fata: – Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, fă bine și-mi dă voie să mă duc. After some time, the girl said: - Mother, it's Friday, I missed my parents, do good and let me go. – Du-te, fata mea; dară mai-nainte caută-mi în cap, și să vezi că o să curgă o apă pe dinaintea casei și o să aducă fel de fel de cutii, de tronuri și de lăzi; pe care din ele îți vei alege, aceea să fie simbria ta. - Go, my girl; but first look in my head, and you will see that a water will flow in front of the house and will bring all kinds of boxes, thrones and crates; which of them you will choose, let that be your symbrium. Se așezară și îndată văzu curgând apa de care-i spusese, și pe dânsa veni niște lăzi și tronuri prea frumoase. They sat down and immediately he saw the water that he had told him about flowing, and on it came some very beautiful chests and thrones. Fata se gândi că, daca va lua o ladă d-ale frumoasele, slujba ei nu făcea atâta, și mai așteptă până mai văzu că vena o cutie mică și necioplită; atunci ea zise: – Maică Sântă Vinere, iată că mi-am ales lucru pe cât face slujba mea. The girl thought that if she was going to take a box from the beautiful ones, her job wasn't doing that much, and she waited until she saw that a small and uncarved box was coming; then she said: - Mother Holy Friday, I have chosen my work as much as my job does. – Ia-l, fata mea, daca n-ai voit să-ți alegi altceva mai frumos, și du-te cu Dumnezeu. - Take it, my girl, if you didn't want to choose something more beautiful, and go with God. Fata unchiașului își luă ziua bună, plecă cu cutia la supțioară și, întorcându-se pe la cuptor, căpătă o azimă caldă, și trecând pe la puț, bău apă rece de se răcori; iară când ajuse la grădină, mâncă poame coapte. The uncle's daughter said good-bye, left with the box to the soup kitchen and, returning to the oven, got some warm bread, and passing by the well, drank cold water to cool off; and when he came to the garden, he ate ripe apples. Fata ajunse acasă și găsi pe tată-său zdrobit la inimă de mâhnire; îi spuse tot ce a făcut și deschise cutia. The girl arrived home and found her father heartbroken with grief; He told her everything he had done and opened the box. Dar ce să vază înăuntru? But what to see inside? Mărgăritare, pietre nestemate, mărgele, ie numai cu fluturi de aur și catrențe de mătase. Pearls, gems, beads, only with gold butterflies and silk quatrains. Baba și fiică-sa pizmuia pe fata moșului; iară lui îi creștea inima de bucurie. Baba and his daughter teased Santa's face; and his heart swelled with joy. Baba trimise și ea pe fie-sa, să facă ce făcuse fata unchiașului. Baba also sent her sister to do what the uncle's daughter had done. Se duse, se duse și fata babei, și ajunse la grădina care o chemă și pe dânsa ca să o curețe; dar ea răspunse: – Da' ce! He went, the grandmother's daughter also went, and reached the garden that called her to clean it; but she answered: - Yes! nebună sunt eu să-mi zgârii mâinile prin tine? am I crazy to scratch my hands through you? O lăsă și porni mai departe, sosi până la puț, și daca o chemă puțul, ea îi răspunse și lui: – Da' ce! He left her and started on, came to the well, and if the well called, she said to him, "Yes!" am mâncat laur ca să mă ostenesc eu cu tine până să te sleiesc? did I eat laurels to get tired of you until I polished you? Și plecă mai departe și se duse până ce dete și peste cuptor, care o strigă ca și pe fata unchiașului; ea îi zise și lui: – Da! And he went on, and went until he was clear and over the oven, which cried as if on the face of the uncle; she said to him, "Yes!" ce-am văzut să-mi murdăresc mânușițele și să mă vâr pân tine? what did I see to soil my gloves and spit on you? Și plecă înainte, până ce ajunse și ea tot la Sânta Vinerea. And she left before she even reached Saint Friday. Acolo fu întrebată ca și fata unchiașului și priimită în slujbă, apoi maica Sânta Vinerea îi zise și ei să facă ceea ce zisese și fetei moșneagului, și plecă la biserică. There she was asked to be the uncle's face and given the job, and then the mother Saints Day told her to do what she had said to the girl's daughter, and she went to church. Când veni Sânta Vinerea acasă, toate lighioanele, cu gâturile întinse, se plânseră că li s-au opărit gâtlejurile; intră în casă și văzu o arababură de nu-i mai da nimeni de căpătâi. When Good Friday came home, all the lighons, with their necks outstretched, complained that their throats were scalded; he entered the house and saw a mess that no one could handle. În cele din urmă, zise fata cea leneșe: – Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, dă-mi dreptul meu, căci mi s-a urât aci, să mă duc acasă. Finally, said the lazy girl: - Mother Saint Friday, I missed my parents, give me my right, because I hated it here, to go home. – Du-te, fata mea, răspunse Sânta Vinerea, dară mai așteaptă nițeluș, că o să treacă o apă dinaintea portiței, aducând fel de fel de lucruri; pe care ți-o plăcea ca s-o iei, alege; iară până atunci să-mi cauți în cap. - Go, my girl, replied Santa Vinerea, but wait a little longer, because a water will pass in front of the gate, bringing all kinds of things; which you liked to take, choose; and until then search my head. N-apucă să puie mâinile în capul ei și se repezi de luă de pe gârlă lada cea mai mare și mai frumoasă ce văzu. He didn't manage to put his hands on her head and rushed to grab the biggest and most beautiful crate he saw from the ledge. Sânta Vinere îi zise: – Deoarece ți-ai ales astă ladă, ia-o; dară să nu o deschizi până acasă; și când o vei deschide, să fii numai cu mumă-ta singură în casă, ca să nu vază nimeni ce e într-însa. Good Friday said to him: - Since you have chosen this chest, take it; but don't open it until you get home; and when you open it, be with your mother alone in the house, so that no one can see what is inside. Fata luă lada și plecă. The girl took the crate and left. Când se întoarse pe la cuptor, văzu azime calde, se cercă să ia și nu putu; ea nu mai putea răbda de foame. When he returned to the oven, he saw warm unleavened bread, he tried to take it and could not; she could no longer endure hunger. Pe la puț trecu cu jind, că nu-i dete măcar o picătură de apă, ca să se răcorească; iară când trecu pe la grădină, îi lăsa gura apă și nu putu nici să se umbrească puțin de arșița soarelui. He passed by the well in a hurry, because there was not even a drop of water for him to cool off; and when he passed by the garden, his mouth was watering and he could not even shade himself a little from the heat of the sun. Ajungând acasă obidată de osteneală și flămândă, n-avu răbdare, ci chemă pe mumă-sa la o parte și-i zise să facă pe unchiaș și pe fie-sa să iasă afară. Arriving home tired and hungry, she had no patience, but called her mother aside and told her to make her uncle and her sister go out. Cum rămase singurele, deschise lada; dar ce ieși d-acolo? As she was the only one left, she opened the chest; but what do you get out of there? balauri, șerpi, și câte lighioni toate, cărora le arsese gâtlejurile când le dase de mâncare; și îndată le sfâșiară și le mâncară. dragons, snakes, and how many ligions all, whose throats he burned when he gave them food; and immediately they tore them up and ate them. Tot satul se spăimântă de întâmplarea asta; și fiecare om băgă de seamă că asta vine de la răsplătirea dumnezeiască. The whole village is frightened by this incident; and every man takes note that this comes from the divine reward. Fata moșneagului însă se căsători cu un flăcău din cei mai frumoși ai satului, care o ceru de la tată-său și o luă de soție. The old man's daughter, however, married a young man from the most handsome of the village, who asked for her from his father and took her as his wife. Mare veselie se făcu în sat la nunta lor, și trăiesc în fericire până în ziua de azi. There was great rejoicing in the village at their wedding, and they live in happiness to this day. Cine nu crede să facă bine să se uite împrejur, și va vedea multe de aceste case. Anyone who doesn't think so would do well to look around, and they will see many of these houses. Iar eu încălecai p-o șea etc.