015. Sfarsitul iernii

Sfarsitul iernii The end of winter

Vasile Alecsandri (1868) Pasteluri Un fir de iarba verde, o raza-ncalzitoare, Un gandacel, un flutur, un clopotel in floare, Dupa o iarna lunga si-un dor nemarginit Aprind un soare dulce in sufletul uimit! Vasile Alecsandri (1868) Pastels A thread of green grass, a ray-warmer, A beetle, a butterfly, a bell in bloom, After a long winter and a boundless longing I light a sweet sun in the amazed soul! S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii, S-au dus zilele Babei si noptile vegherii; Campia scoate aburi; pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-a primaverii vant. Lumina e mai calda si-n inima patrunde; Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. Paraele umflate curg iute sopotind Si mugurii pe creanga se vad imbobocind. O, Doamne! Iat-un flutur ce prin vazduh se pierde. In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galbin gandacel Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel.