Start learning this lesson now

Cartea de Aur - Alexandru Macedonski, Dramă banală (1)

Dramă banală (1)

Lui Constant Cantilli

Serdarul Calomfir, bătrînul "taica-moșul", cum îi ziceau micii săi nepoți, era bolnav de o săptămînă. Dînșii plecaseră lunea la pension cu inima zburată. Și, odată în bănci, întristarea îi întunecase. Ochii le alunecau pe cărți. Citeau într-o doară. Nu scoteau nici o pricepere din literile ce le trecea pe sub ochi. Își aminteau turburarea și grija de acasă. Mereu se gîndeau la taica-moșu... Nu-și dau seama despre întîmplarea ce se pregătea, dar stau pierduți cu ochii în gol. Așteptau ceva și nu știau ce. Acest taica-moșu fusese, pentru ei, așa de iubitor! El era cel care îi lua, în zilele de sărbători, să-i ducă, pe sub seară, la cofetărie. Și tot el, săracul! le ținea parte în orice împrejurări.

Ora de recreație sosise. Prin clase, și pe afară, ceilalți băieți se jucau cu mincea și cu arșicele. Dar degeaba. Ei nu se amestecau în jocuri. Ființa lor sufletească, toată, era acasă, în sala străbătută, la plecare, în vîrful picioarelor... Reauzeau gîfîirea și răsuflarea grea a bătrînului — zăreau pe o ușe crăpată masa încărcată cu doctorii. Sticluțele, mai mari și mai mici, cu etichete mărginite cu chenare poleite, gătite cu scufițe verzi, roșii, albastre și galbene, nu le ieșiseră din minte. Chelia lucioasă a doctorului Axelmann, bărbierul cu lipitorile, cu păhărele pentru ventuze, șoaptele de prin colțuri ale familiei neliniștite, intrările și ieșirile unora și altora, strecurările pe lîngă pereți ale servitorilor, iar odată afară, alergînd, care pe jos, care cu birja — la spițerie, la medici — erau lucruri ce urmau să-i nălucească... Și cu toate că erau prea copii ca să știe ce e viața, și ce e moartea, aceste amintiri îi făceau sa se întrebe ce erau stafiile galbene purtate pe strade pe caruri de biruință, între popi și ciocli? Auziseră, negreșit, că aceste stafii sunt morții, și aflaseră că, într-o zi, toți au a se duce pe rînd... Dar unde? Dar pentru ce? Și neștiind să-și răspundă, mințile lor se risipeau grabnic în alte părți. Priveliști mai vesele îi înviorau. Se gîndeau la micii prieteni ce aveau în curtea casei de peste drum și la pătulele lor de porumbei. Revedeau foișorul locuinței părintești, înecat de trandafiri, ce urcau pînă la stîlpi. Dar grădina de din vale, ea ce se povîrnea pînă într-o baltă de trestii, cît era de frumoasă! Însă clopotul ce suna pentru reintrarea în clasă, amesteca glasul răgușit al pedagogilor cu rîsetele argintii ale copiilor și cu certurile lor pe capre, pe miele și pe ichiuri.

Copiii se înșirau, în vremea aceasta, și o luau spre clase. Unii erau plăviți, cu pielea obrazului ca floarea de zarzăr, alții oacheși — țigani cu ochii de flăcări. Părul unora semăna cu mătasea porumbului; al altora părea fuior de aur. Cei mai mulți îl aveau scurt și creț, negru ca abanosul sau castaniu cu scăpărări de aramă. O! ce giuvaere de preț sunt frumoșii copii ai Olteniei, dar și cît de prematuri și de iuți. Mulți încep să aibă ochii bătuți de pe la doisprezece ani. Sunt însă și cîțiva — cei căror li se zice "nerozi" — care se păstrează, multă vreme, mititei și mai măricei, îngeri.

Pavel și Grigore, nepoții serdarului Calomfir, n-apucaseră să intre în clasă, cînd o trăsură — caleașca a mamei lor, care venea să-i ia — se opri la poartă.

Acea doamnă, cu totul frumoasă, deși plînsă pe sub vual, și cu obrajii aprinși, vorbi puțin cu directorul. Taica-moșu trebuia, desigur, să fie mai rău, strigau copiii chemați la trăsură. Cu toate aceste, ei fură tîrîți, de cum intrară înăuntru, în vîrtejul viului aer al libertății. Zgomotul cu care fusese trîntită portița caleștei, tropătul cailor ce treceau de Foișorul-de-foc și ieșeau în podul cel mare al Craiovei, faimoasa cale a Unirei, ce începe cu Valea Vlăicei și sfîrșește cu Fîntîna cu Țeapă, totul îi interesa. În dreptul cofetăriei lui Struhală, caii fură siliți să-și domolească mersul, căci lumea ce se îmbulzea de-a lungul prăvăliilor, năvălea spre mijlocul podului. Părea că s-a întîmplat ceva neobicinuit. Steaguri fîlfîiau deasupra firmelor; o muzică izbucnea în răscruciul cel mic. La Cazin, în piața ce desparte clădirea de uliță, o masă coperită cu postav roșu, cu călimări și cu tot ce trebuie de scris pe ea, sărea în ochii trecătorilor și aduna mulțimea împrejur, trîmbița — stacojie, cum era marele eveniment, îndeplinirea aspirațiunilor generațiunei de la 1848 — adică domn străin și o dinastie dintr-o casă domnitoare. Craiovenii — boieri, neguțători sau meseriași, — în parte îmbrăcați încă cu paltoanele de iarnă — iscăleau pe capete, și, flocoși ca niște urși, mormăiau, scoțîndu-și focul pe domnia pămînteană și prorocind fericiri viitoare. Mai jos de Cazin, înapoi spre casa lui "Barbă-rasă", magazinul de mode al lui madam Kati Riedl se încărca pe dinafară, pentru luminăția ce avea să se facă seara, cu felinare de hîrtie și candele de mai multe fețe. Croitorul Ștanghelmann expunea la fereastră jiletci "Bismark", ca fața năutului prăjit. Acest nume nu era însă ursit să rămînă numai al unei jiletci. El păstra Europei o surprindere; avea, în curînd, să fie scuipat, peste lumea latină, de tunurile Krupp.

Plebiscitul în aer liber își urma însă cursul furtunos sub soarele primăvăratic al zilei. Mai ales, la Cazin, în fața mesei așternută cu postav roșu, zgomotul se făcuse asurzitor: un boier giubeliu, care nu vrusese să-și dea iscălitură pentru alegerea unui domn străin, bătea în retragerea, cocoșat sub grindina de lămîi și portocale cu care era izbit de cei dimprejurul mesei și, adunînd portocalele și lămîile cele mai bune, își umplea cu ele pozunarele, urmărit de hohotele de rîs ale tutulor.

Vuietul creștea. Un regiment se întorcea de la cîmp în mijlocul entuziasmului mulțimei. Urale zguduiau geamurile caselor și, dintre ele, numele de Hohenzollern, împreunat cu cel de Sigmaringen, se desprindea, împrăștiindu-se cu răsunete zgomotoase...

În vremea aceasta, odaia unde se aflau rămășițele serdarului reintra în tăcerea și seninătatea ei, turburate o clipă de înapoierea fetei și nepoților lui.

Preotul care citise toată dimineața, se repezise acasă să dea un păhărel de țuică peste cap și să mănînce... Vorba proverbului: "Morții cu morții"...

Intrînd pe ferestrele deschise, soarele își revărsa în liniște blîndețea mîngaioasă peste ospețul ce, înainte de a fi dat pămîntului, înțepenea pe o masă coperită cu un cearșaf, cu vîrful ghetelor în sus și cu capul între perini. O subțire cenușă de aur părea că umple odaia. Poleieli calde se agățau de cutele cearceafului și ascundeau între ele un fel de taină veselă. Aurul pervazurilor, cu toate că înnegrit de zăbranic, zîmbea împrejurul marilor oglinzi venețiane. Luminișul adînc al uneia răsfrîngea efigia ștearsă, trăsurile depărtate ale sărdarului.

Mortul, pe frunte cu pecetea unei taine cu totul adînci, înainta astfel sub poarta cea largă a veciniciei, înconjurat cu făcliile aprinse ale celor care apucă drumul cel fără întoarcere.

"Ce s-a făcut cugetarea, ce s-a făcut simțirea, ce s-a făcut viața?" erau întrebările ce se ridicau ca de la ele din ciudățenia zîmbetului ce încremenise agățat pe buzele mortului, iar în loc de răspuns, prăpastia în care se prăvălește pe rînd tot ce este, îl îmbăia în sudorile descompunerilor, îi scofîlcea obrajii și-l schimba la față pe fiece clipă mai mult.

Dar în salonul din stînga sălei de intrare, rudele și prietenii celui apus începeau să se adune. Canapelele și jețurile monumentale se împodobeau cu mari și grase cucoane și demoazele ale căror malacoave abia puteau fi stăpînite să nu le dea poalele peste cap. Bărbații, în gheroace care le treceau de genuchi, se înghesuiau pe lîngă ferestre, făcîndu-și vînt cu cîte-o imensă pălărie de panama sau netezindu-și cu dosul mînecei cilindrele de castor. Fratele mortului, cu guler și manișcă negre, lăcrima cuviincios, uitîndu-se la ceasornicul de aur al fratelui său, de care se asigurase îndată după moartea serdarului. Și fiindcă ușa se deschidea mereu, așa că salonul nu mai ajungea să încapă lumea, cucoana Catinca, cumnata lui și văduvă a răposatului, ieșea, în sfîrșit, din odaia de alături...

Casa intra atunci în jalea zgomotoasă a vremei vechi: tropăiri alergau pe coridoare. Trăsuri după trăsuri se opreau la scară. Țipetele se îndesau. Ele izbucneau din salonul cel mare întru întâmpinarea noilor sosiți. Cîte un "vă-ă-zurați cum mă călcă focul, cucoane Ștefane", sau "cucoane Iordache", după cum era numele celui care intra — întovărășea, de obicei, vaietele văduvei, frîngerile ei de mîini, și legănările capului și corpului ei ce făceau să trosnească jețul din încheieturi. Mîngăierile curgeau: "din pămînt am ieșit, în pămînt ne ducem". — "Toți o să murim". — "Fiecare la rîndul nostru, cucoană Catinco". — Și așa mai departe. Prietenele serdăresei, oase înșirate pe suflet, moaște ce unse cu untdelemn și stropit cu spirt s-ar fi desmucigăit, o înconjurau, aplecîndu-și spre dînsa chipurile ofilite, și o scoteau din leșinuri cu-o grabă domoală.

Boala de care zăcuse mortul era reluată atunci de-a capul: "cine, cine, — vai de ea și de ea! — s-ar fi gîndit la una ca asta? Tocmai își cumpărase haine de Paști... Îi zisese dînsa, nu e vorbă, să se astîmpere, să nu iasă în acea zi, mai ales că trăgea un vînt ce fura pe la spate. Însă care bărbat ascultă de vorbele femeilor, necum de ale nevestei... Parcă era să se mute cazinul Măcescului din loc. De! de! Bine era acum? Să-și lase el mătușa singură la vreme de bătrînețe! Dar fătuica lui — vătuiul — cum îi zicea, adesea, ce se va face fără el? Dar copilașii, mititeii mamei-mari? Apoi, fînul — cine-l va strînge de pe cîmp, că are să putrezească acolo? Dar rapița? grîul? porumbul?"

Și bătrîna, călugăriță sub zăbranice, își vărsa focul: "cine va avea s-o mai îngrijească? Trăiseră patruzeci de ani împreună și nu mai întocmeau decît un suflet. Armăsarii, el îi cumpărase. La balurile lui Iancu Bibescu, el o dusese în tinerețe ; datoriile ce făcea pe horboțele, pe la marfagii cu toba, el i le plătea; casa, el i-o zidise; pe fiica sa, el o măritase, de ajunsese gogea ministreasă".

Și boala serdarului își deșira împrejurările. El se întorsese pe sub seară... însă în loc să-și scoată hainele, să și le chitească și să și le așeze binișor în sertarul scrinului, se trîntise în pat îmbrăcat cum se afla. Cucoana Catinca băgase de seamă că ce era, nu era bine. Dar ce era să mai facă ? Unde să-i scoți vorbă cu șir din gură?... Ba că a văzut pe o muiere înfășurată de sus pînă jos într-un cearceaf alb și că dînsa i s-a luat în urmă din curtea bisericei Petri Boj, ba că, după ce a ajuns acasă, stafia s-a pitit pe după stîlpii porței...

— "Ce-e-e să-ți spun, cu-u-u-coane Nicule? M'moartea-moartea!"

Preoții însă umpluseră curtea: erau mai mult de treizeci și toți în odăjdii cu flori de argint și de aur pe fundurile stacojii sau pe verdele și albastrul catifelelor. Potcapurile negre, coroane împărătești pe care astăzi unii preoți bătuți de Dumnezeu le azvîrl după ușe și le înlocuiesc cu papistășismul pălăriilor șnuruite, dau o înfățișare și mai strălucită patrafirelor și bogăției maiestoase a vechei religiuni ortodoxe.

Vlădica, cu o adevărată coroană pe cap, se da jos din caretă și urca scara profilîndu-se în soare, venerabil ca Dumnezeu, sub schinteierea aurăriei și briliantelor. Dricul intra în curte, înhămat cu șase cai cu capetele împănate și mascate, cu trupurile îmbrăcate în valtrapuri negre, găitanate cu fir. Cioclii, care îi țineau de dîrlogi, își duceau la subțioară șlapele de mareșali ai morței și înaintau cu păsuri măsurate. Mormăiri alergau între poartă și grădină, lărgindu-se peste curte și chiar peste o parte a mahalalei. Muzica militară sosea. Ea se rînduia în stînga scărei. Convoiul se întocmea — nu se mai aștepta decît coșciugul cu mortul.

Dramă banală (1) drama|banal Banal drama (1)

Lui Constant Cantilli to him|Constant|Cantilli To Constant Cantilli

Serdarul Calomfir, bătrînul "taica-moșul", cum îi ziceau micii săi nepoți, era bolnav de o săptămînă. the serdar|Calomfir|the old man|||how|to him|they used to call|the small|his|grandchildren|he was|sick|for|a|week Serdar Calomfir, the old "father-grandfather," as his little grandchildren called him, had been ill for a week. Dînșii plecaseră lunea la pension cu inima zburată. they|they had left|on Monday|to|boarding house|with|heart|flying They had left on Monday for the boarding house with their hearts flying. Și, odată în bănci, întristarea îi întunecase. and|once|in|banks|sadness|to them|had darkened And, once in the banks, sadness had darkened them. Ochii le alunecau pe cărți. the eyes|to them|were sliding|on|books Their eyes slid over the books. Citeau într-o doară. they were reading|||hurry They read half-heartedly. Nu scoteau nici o pricepere din literile ce le trecea pe sub ochi. not|they were getting|any|a|understanding|from|the letters|that|to them|was passing|under|under|eyes They did not extract any understanding from the letters that passed under their eyes. Își aminteau turburarea și grija de acasă. themselves|they remembered|the turmoil|and|the worry|from|home They remembered the turmoil and worry from home. Mereu se gîndeau la taica-moșu... Nu-și dau seama despre întîmplarea ce se pregătea, dar stau pierduți cu ochii în gol. always|themselves|they thought|to|||||they give|they realize|about|the event|that|it|was preparing|but|they stay|lost|with|the eyes|in|blank They always thought about the old man... They didn't realize what was about to happen, but they stood lost with their eyes blank. Așteptau ceva și nu știau ce. they were waiting|something|and|not|they knew|what They were waiting for something and didn't know what. Acest taica-moșu fusese, pentru ei, așa de iubitor! this|||he had been|for|them|so|that|loving This old man had been so loving to them! El era cel care îi lua, în zilele de sărbători, să-i ducă, pe sub seară, la cofetărie. he|was|the one|who|them|he took|in|the days|of|holidays|||he would take|on|under|evening|to|pastry shop He was the one who would take them, on holidays, in the evening, to the pastry shop. Și tot el, săracul! and|all|he|the poor one And he, poor thing! le ținea parte în orice împrejurări. them|he kept|side|in|any|circumstances He stood by them in any circumstances.

Ora de recreație sosise. the hour|of|recess|had arrived The recess time had arrived. Prin clase, și pe afară, ceilalți băieți se jucau cu mincea și cu arșicele. through|classes|and|outside|outside|the other|boys|themselves|they were playing|with|ball|and|with|marbles Through the classrooms, and outside, the other boys were playing with the ball and with the hedgehogs. Dar degeaba. but|in vain But it was in vain. Ei nu se amestecau în jocuri. they|not|themselves|they mixed|in|games They did not join in the games. Ființa lor sufletească, toată, era acasă, în sala străbătută, la plecare, în vîrful picioarelor... Reauzeau gîfîirea și răsuflarea grea a bătrînului — zăreau pe o ușe crăpată masa încărcată cu doctorii. being|their|soulful|all|was|at home|in|room|traversed|at|departure|in|tip|toes|they were hearing again|wheezing|and|breathing|heavy|of|the old man|they were seeing|on|a|door|cracked|table|loaded|with|the medicines Their entire spiritual being was at home, in the hallway, on tiptoes... They could hear the heavy breathing and panting of the old man — they could see through a cracked door the table laden with medicines. Sticluțele, mai mari și mai mici, cu etichete mărginite cu chenare poleite, gătite cu scufițe verzi, roșii, albastre și galbene, nu le ieșiseră din minte. the small bottles|more|larger|and|more|smaller|with|labels|bordered|with|frames|gilded|dressed|with|caps|green|red|blue|and|yellow|not|them|they had come out|from|mind The bottles, larger and smaller, with labels bordered with gilded frames, dressed with green, red, blue, and yellow caps, had not left their minds. Chelia lucioasă a doctorului Axelmann, bărbierul cu lipitorile, cu păhărele pentru ventuze, șoaptele de prin colțuri ale familiei neliniștite, intrările și ieșirile unora și altora, strecurările pe lîngă pereți ale servitorilor, iar odată afară, alergînd, care pe jos, care cu birja — la spițerie, la medici — erau lucruri ce urmau să-i nălucească... Și cu toate că erau prea copii ca să știe ce e viața, și ce e moartea, aceste amintiri îi făceau sa se întrebe ce erau stafiile galbene purtate pe strade pe caruri de biruință, între popi și ciocli? the baldness|shiny|of the|doctor|Axelmann|the barber|with|leeches|with|small cups|for|cupping|whispers|from|through|corners|of the|family|restless|the entrances|and|the exits|of some|and|others|the sneaking|along|beside|walls|of the|servants|and|once|outside|running|some|on|foot|some|with|carriage|to the|wheelwright|to the|doctors|they were|things|that|they were about|to|him|to haunt|and|with|all|that|they were|too|children|to|to|know|what|is|life|and|what|is|death|these|memories|them|they made||themselves|ask|what|they were|the ghosts|yellow|worn|on|streets|on|carts|of|victory|between|priests|and|undertakers The shiny baldness of Doctor Axelmann, the leech doctor, with little cups for the suction cups, the whispers from the corners of the restless family, the comings and goings of some and others, the sneaking along the walls of the servants, and once outside, running, some on foot, some with the carriage — to the wheelwright, to the doctors — were things that were to haunt him... And although they were too young to know what life is, and what death is, these memories made them wonder what the yellow specters carried on victory carts, between priests and gravediggers were? Auziseră, negreșit, că aceste stafii sunt morții, și aflaseră că, într-o zi, toți au a se duce pe rînd... Dar unde? they had heard|undoubtedly|that|these|ghosts|are|the dead|and|they had found out|that|||day|all|they have|to|themselves|go|on|turn|but|where They had undoubtedly heard that these specters are the dead, and they had learned that, one day, everyone has to go in turn... But where? Dar pentru ce? but|for|what But for what? Și neștiind să-și răspundă, mințile lor se risipeau grabnic în alte părți. and|not knowing|||answer|minds|their|reflexive pronoun|were scattering|quickly|in|other|parts And not knowing how to answer themselves, their minds quickly scattered in other directions. Priveliști mai vesele îi înviorau. views|more|cheerful|them|were invigorating Happier sights invigorated them. Se gîndeau la micii prieteni ce aveau în curtea casei de peste drum și la pătulele lor de porumbei. reflexive pronoun|they were thinking|to|small|friends|that|they had|in|yard|house|across|the street|road|and|to|coops|their|of|pigeons They thought of the little friends they had in the yard of the house across the street and their pigeon coops. Revedeau foișorul locuinței părintești, înecat de trandafiri, ce urcau pînă la stîlpi. they were seeing again|gazebo|home|parental|drowned|in|roses|that|were climbing|up to|to|posts They recalled the gazebo of their parental home, drowned in roses, climbing up to the posts. Dar grădina de din vale, ea ce se povîrnea pînă într-o baltă de trestii, cît era de frumoasă! but|the garden|of|from|the valley|she|that|herself|she was sloping|until|into|a|puddle|of|reeds|how|she was|of|beautiful But the garden down in the valley, how beautiful it was as it sloped down to a pool of reeds! Însă clopotul ce suna pentru reintrarea în clasă, amesteca glasul răgușit al pedagogilor cu rîsetele argintii ale copiilor și cu certurile lor pe capre, pe miele și pe ichiuri. however|the bell|that|it was ringing|for|re-entry|into|class|it mixed|the voice|hoarse|of the|teachers|with|the laughter|silvery|of the|children|and|with|the arguments|their|about|goats|about|sheep|and|about|kids However, the bell that rang for re-entering the classroom mixed the hoarse voices of the teachers with the silver laughter of the children and their arguments about goats, sheep, and little things.

Copiii se înșirau, în vremea aceasta, și o luau spre clase. the children|themselves|they were lining up|in|the time|this|and|they|they were taking|towards|classes During this time, the children lined up and headed towards the classrooms. Unii erau plăviți, cu pielea obrazului ca floarea de zarzăr, alții oacheși — țigani cu ochii de flăcări. some|they were|pale|with|the skin|of the face|like|the flower|of|sour cherry|others|dark-skinned|gypsies|with|the eyes|of|flames Some were pale, with cheeks like the blossom of a cherry tree, others were dark-skinned — gypsies with fiery eyes. Părul unora semăna cu mătasea porumbului; al altora părea fuior de aur. hair|some|resembled|with|silk|||others|seemed|strand|of|gold Some people's hair resembled corn silk; others' seemed like strands of gold. Cei mai mulți îl aveau scurt și creț, negru ca abanosul sau castaniu cu scăpărări de aramă. the|most|many|it|they had|short|and|curly|black|as|ebony|or|chestnut|with|glimmers|of|copper Most of them had short, curly hair, black as ebony or chestnut with glimmers of copper. O! oh Oh! ce giuvaere de preț sunt frumoșii copii ai Olteniei, dar și cît de prematuri și de iuți. how|jewels|of|precious|are|the beautiful|children|of|Oltenia|but|and|how|of|premature|and|of|quick What precious jewels the beautiful children of Oltenia are, but also how premature and swift. Mulți încep să aibă ochii bătuți de pe la doisprezece ani. many|they begin|to|they have|the eyes|beaten|from|around|at|twelve|years Many start to have bloodshot eyes around the age of twelve. Sunt însă și cîțiva — cei căror li se zice "nerozi" — care se păstrează, multă vreme, mititei și mai măricei, îngeri. there are|however|and|a few|those|to whom|to them|themselves|it is said|fools|who|themselves|they keep|long|time|small|and|more|bigger|angels However, there are also a few — those who are called "fools" — who remain small and somewhat larger, like angels, for a long time.

Pavel și Grigore, nepoții serdarului Calomfir, n-apucaseră să intre în clasă, cînd o trăsură — caleașca a mamei lor, care venea să-i ia — se opri la poartă. Pavel|and|Grigore|the grandsons|of the serdar|Calomfir|||to|enter|into|class|when|a|carriage|the carriage|of|the mother|their|which|was coming|to||take|it|it stopped|at|gate Pavel and Grigore, the grandsons of the serdar Calomfir, had not yet entered the classroom when a carriage — their mother's carriage, which was coming to pick them up — stopped at the gate.

Acea doamnă, cu totul frumoasă, deși plînsă pe sub vual, și cu obrajii aprinși, vorbi puțin cu directorul. that|lady|with|completely|beautiful|although|crying|under|veil||and|with|the cheeks|flushed|she spoke|a little|with|the director That lady, completely beautiful, although weeping beneath her veil, and with flushed cheeks, spoke briefly with the director. Taica-moșu trebuia, desigur, să fie mai rău, strigau copiii chemați la trăsură. ||he had to|of course|to|be|more|worse|they shouted|the children|called|to|carriage The old man had to be, of course, worse, the children called to the carriage shouted. Cu toate aceste, ei fură tîrîți, de cum intrară înăuntru, în vîrtejul viului aer al libertății. with|all|these|they|they were|dragged|as|as|they entered|inside|in|whirlwind|living|air|of|freedom Despite all this, they were dragged, as soon as they entered, into the whirlwind of the living air of freedom. Zgomotul cu care fusese trîntită portița caleștei, tropătul cailor ce treceau de Foișorul-de-foc și ieșeau în podul cel mare al Craiovei, faimoasa cale a Unirei, ce începe cu Valea Vlăicei și sfîrșește cu Fîntîna cu Țeapă, totul îi interesa. the noise|with|which|it had been|slammed|the small gate|of the carriage|the trotting|of the horses|that|they were passing|by||||and|they were exiting|in|the bridge|the|big|of|Craiova|the famous|road|of|Unification|that|it starts|with|Valley|Vlăica|and|it ends|with|Fountain|with|Spike|everything|to them|it interested The noise with which the carriage gate was slammed, the clattering of the horses passing by the Fire Pavilion and entering the great arch of Craiova, the famous Union Road, which starts with the Valley of Vlăica and ends with the Fountain with the Spike, all of it interested them. În dreptul cofetăriei lui Struhală, caii fură siliți să-și domolească mersul, căci lumea ce se îmbulzea de-a lungul prăvăliilor, năvălea spre mijlocul podului. in|front of|the pastry shop|his|Struhală|the horses|they were|forced|to||calm|pace|because|the crowd|that|reflexive pronoun|it was pushing|||the length of|the shops|it was rushing|towards|the middle of|the bridge In front of Struhală's pastry shop, the horses were forced to slow their pace, as the crowd that was pushing along the shops surged towards the middle of the bridge. Părea că s-a întîmplat ceva neobicinuit. it seemed|that|||happened|something|unusual It seemed that something unusual had happened. Steaguri fîlfîiau deasupra firmelor; o muzică izbucnea în răscruciul cel mic. flags|they were fluttering|above|the signs|a|music|it was breaking out|in|the intersection|the|small Flags fluttered above the signs; music burst forth at the small crossroads. La Cazin, în piața ce desparte clădirea de uliță, o masă coperită cu postav roșu, cu călimări și cu tot ce trebuie de scris pe ea, sărea în ochii trecătorilor și aduna mulțimea împrejur, trîmbița — stacojie, cum era marele eveniment, îndeplinirea aspirațiunilor generațiunei de la 1848 — adică domn străin și o dinastie dintr-o casă domnitoare. at|Cazin|in|the square|that|separates|the building|from|the street|a|table|covered|with|cloth|red|with|inkwells|and|with|all|that|must|to|written|on|it|it was jumping|in|the eyes|of the passersby|and|it was gathering|the crowd|around|the trumpet|scarlet|as|it was|the great|event|the fulfillment|of the aspirations|of the generation|from|in|that is|lord|foreign|and|a|dynasty|||house|ruling At the Casino, in the square that separates the building from the street, a table covered with a red cloth, with inkwells and everything needed for writing on it, caught the eyes of passersby and gathered a crowd around it, trumpeting — crimson, as it was a great event, the fulfillment of the aspirations of the generation of 1848 — namely a foreign lord and a dynasty from a ruling house. Craiovenii — boieri, neguțători sau meseriași, — în parte îmbrăcați încă cu paltoanele de iarnă — iscăleau pe capete, și, flocoși ca niște urși, mormăiau, scoțîndu-și focul pe domnia pămînteană și prorocind fericiri viitoare. the people of Craiova|nobles|merchants|or|craftsmen|in|part|dressed|still|with|the coats|of|winter|they were signing|on|heads|and|shaggy|like|some|bears|they were grumbling||and||||||prophesying|happinesses|future The people of Craiova — nobles, merchants, or craftsmen — partly still dressed in winter coats — were signing in droves, and, fluffy like bears, they mumbled, expressing their disdain for the earthly lordship and prophesying future happiness. Mai jos de Cazin, înapoi spre casa lui "Barbă-rasă", magazinul de mode al lui madam Kati Riedl se încărca pe dinafară, pentru luminăția ce avea să se facă seara, cu felinare de hîrtie și candele de mai multe fețe. more|down|from|Cazin|back|towards|house|his|||the shop|of|fashion|of|her|madam|Kati|Riedl|reflexive pronoun|was loading|on|outside|for|the brightness|that|was going to have|to|reflexive pronoun|make|evening|with|lanterns|of|paper|and|candles|of|more|many|faces Below Cazin, back towards the house of "Beard-shaved", Madam Kati Riedl's fashion store was being adorned from the outside, for the brightness that was to come in the evening, with paper lanterns and multi-faced candles. Croitorul Ștanghelmann expunea la fereastră jiletci "Bismark", ca fața năutului prăjit. the tailor|Ștanghelmann|was displaying|at|window|vests|Bismark|like|the face|of the chickpea|roasted Tailor Ștanghelmann displayed "Bismark" vests in the window, like the face of roasted chickpeas. Acest nume nu era însă ursit să rămînă numai al unei jiletci. this|name|not|was|however|destined|to|remain|only|of|a|vest However, this name was not destined to remain only that of a vest. El păstra Europei o surprindere; avea, în curînd, să fie scuipat, peste lumea latină, de tunurile Krupp. it|was keeping|Europe|a|surprise|was going to have|in|soon|to|be|spat|over|world|Latin|by|the cannons|Krupp It held a surprise for Europe; soon, it was to be spat across the Latin world by Krupp's cannons.

Plebiscitul în aer liber își urma însă cursul furtunos sub soarele primăvăratic al zilei. the plebiscite|in|air|free|itself|it followed|however|course|stormy|under|sun|spring-like|of the|day The plebiscite in the open air, however, continued its tumultuous course under the spring sun of the day. Mai ales, la Cazin, în fața mesei așternută cu postav roșu, zgomotul se făcuse asurzitor: un boier giubeliu, care nu vrusese să-și dea iscălitură pentru alegerea unui domn străin, bătea în retragerea, cocoșat sub grindina de lămîi și portocale cu care era izbit de cei dimprejurul mesei și, adunînd portocalele și lămîile cele mai bune, își umplea cu ele pozunarele, urmărit de hohotele de rîs ale tutulor. more|especially|at|Cazin|in|front of|table|laid|with|cloth|red|the noise|it|it became|deafening|a|nobleman|wearing a jacket|who|not|he wanted|to|and||||||||||||||by||and||with||||by||||||||||||||||||of|||laughter|of the| Especially at the Cazin, in front of the table covered with a red cloth, the noise had become deafening: a nobleman in a fur coat, who had refused to sign for the election of a foreign prince, was retreating, hunched under the hail of lemons and oranges thrown at him by those around the table, and gathering the best oranges and lemons, he filled his pockets with them, pursued by the laughter of everyone.

Vuietul creștea. the roar|it was growing The roar was growing. Un regiment se întorcea de la cîmp în mijlocul entuziasmului mulțimei. a|regiment|reflexive pronoun|was returning|from|to|field|in|middle|enthusiasm|crowd A regiment was returning from the field amidst the enthusiasm of the crowd. Urale zguduiau geamurile caselor și, dintre ele, numele de Hohenzollern, împreunat cu cel de Sigmaringen, se desprindea, împrăștiindu-se cu răsunete zgomotoase... cheers|were shaking|windows|houses|and|among|them|name|of|Hohenzollern|joined|with|the one|of|Sigmaringen|reflexive pronoun|was detaching|||with|echoes|loud Cheers shook the windows of the houses and, among them, the name of Hohenzollern, together with that of Sigmaringen, stood out, spreading with loud echoes...

Dar oamenii mai de rînd — cum s-ar zice: poporul — în auzul cărora acest nume ajungea, îl scălîmbăia în așa fel, încît strănepotul lui Frederic-cel-Mare se încetățenea în orașul Banilor sub porecla de "Sic-Marine". but|the people|more|of|common|as|||say|the people|in|hearing|to whom|this|name|was reaching|it|was distorting|in|such|way|so that|great-grandson|his||||reflexive pronoun|was settling|in|the city|of the Ban|under|nickname|of|| But the common people — as one might say: the populace — who heard this name, twisted it in such a way that the great-grandson of Frederick the Great became known in the city of Banilor by the nickname "Sic-Marine."

"Ce s-a făcut cugetarea, ce s-a făcut simțirea, ce s-a făcut viața?" what|||done|thinking|||||feeling|||||life "What has become of thought, what has become of feeling, what has become of life?" erau întrebările ce se ridicau ca de la ele din ciudățenia zîmbetului ce încremenise agățat pe buzele mortului, iar în loc de răspuns, prăpastia în care se prăvălește pe rînd tot ce este, îl îmbăia în sudorile descompunerilor, îi scofîlcea obrajii și-l schimba la față pe fiece clipă mai mult. they were|the questions|that|themselves|they were rising|like|from|them|they|from|strangeness|of the smile|that|it had frozen|hanging|on|the lips|of the dead|and|in|place|instead of|answer|the abyss|in|which|itself|it is collapsing|on||all|that|is|it|it was bathing|in|the sweats|of the decompositions|to him|it was wrinkling|the cheeks|||it was changing|at|face|on||moment|more| These were the questions that arose as if from the strangeness of the smile that had frozen on the lips of the dead, and instead of an answer, the abyss into which everything that exists falls in turn bathed him in the sweat of decomposition, contorted his cheeks, and changed his face more with each passing moment.

Dar în salonul din stînga sălei de intrare, rudele și prietenii celui apus începeau să se adune. but|in|the living room|from|left|hall|of|entrance|the relatives|and|the friends|of the one|deceased|they were starting|to|themselves|gather But in the salon to the left of the entrance hall, the relatives and friends of the deceased began to gather. Canapelele și jețurile monumentale se împodobeau cu mari și grase cucoane și demoazele ale căror malacoave abia puteau fi stăpînite să nu le dea poalele peste cap. the sofas|and|the armchairs|monumental|themselves|they were adorning|with|large|and|fat|ladies|and|young ladies|whose|whose|skirts|barely|they could|be|controlled|to|not|them|to give|the hems|over|head The sofas and monumental armchairs were adorned with large and plump ladies and young women whose skirts could barely be controlled from spilling over. Bărbații, în gheroace care le treceau de genuchi, se înghesuiau pe lîngă ferestre, făcîndu-și vînt cu cîte-o imensă pălărie de panama sau netezindu-și cu dosul mînecei cilindrele de castor. the men|in|trousers|that|them|they passed|over|knees|themselves|they squeezed|along|near|windows|||wind|with|||immense|hat|of|panama|or|||with|back|sleeve|cylinders|of|beaver Men, in trousers that reached their knees, crowded by the windows, fanning themselves with enormous Panama hats or smoothing their beaver hats with the back of their sleeves. Fratele mortului, cu guler și manișcă negre, lăcrima cuviincios, uitîndu-se la ceasornicul de aur al fratelui său, de care se asigurase îndată după moartea serdarului. the brother|of the deceased|with|collar|and|cuff|black|he cried|respectfully||himself|||||||||||he had ensured|immediately|after|the death|of the serdar The deceased's brother, wearing a black collar and cuffs, was weeping respectfully, looking at his brother's gold watch, which he had secured immediately after the serdar's death. Și fiindcă ușa se deschidea mereu, așa că salonul nu mai ajungea să încapă lumea, cucoana Catinca, cumnata lui și văduvă a răposatului, ieșea, în sfîrșit, din odaia de alături... and|since|the door|it|opened|always|so|that|the living room|not|anymore|it was reaching|to|fit|the people|the lady|Catinca|the sister-in-law|of him|and|widow|of the|deceased|she was going out|in|finally|from|the room|of|next door And since the door kept opening, so that the salon could no longer accommodate everyone, lady Catinca, his sister-in-law and the widow of the deceased, finally emerged from the adjoining room...

Casa intra atunci în jalea zgomotoasă a vremei vechi: tropăiri alergau pe coridoare. the house|it entered|then|in|the mourning|noisy|of the|time|old|stomps|they were running|on|corridors The house then entered into the noisy mourning of old times: footsteps were running down the corridors. Trăsuri după trăsuri se opreau la scară. carriages|after|carriages|reflexive pronoun|they stopped|at|stairs Carriages after carriages stopped at the stairs. Țipetele se îndesau. the screams|reflexive pronoun|they intensified The screams grew louder. Ele izbucneau din salonul cel mare întru întâmpinarea noilor sosiți. they|they burst|from|the salon|the|big|in order to|the welcoming|new|arrivals They burst from the large salon to greet the newcomers. Cîte un "vă-ă-zurați cum mă călcă focul, cucoane Ștefane", sau "cucoane Iordache", după cum era numele celui care intra — întovărășea, de obicei, vaietele văduvei, frîngerile ei de mîini, și legănările capului și corpului ei ce făceau să trosnească jețul din încheieturi. each|a||||how|me|it steps|the fire|ladies|Stefan|or|ladies|Iordache|according to|how|he was|the name|the one|who|he entered|he accompanied|usually|habit|the wails|of the widow|the wringing|her|of|hands|and|the swaying|of the head|and|of the body|her|that|they made|to|it creaked|the cloth|from|joints Each "you see how the fire is stepping on me, ladies Ștefane," or "ladies Iordache," depending on the name of the one entering — usually accompanied the widow's wails, her wringing of hands, and the swaying of her head and body that made the joints creak. Mîngăierile curgeau: "din pămînt am ieșit, în pămînt ne ducem". the comforts|flowed|from|earth|I have|exited|in|earth|ourselves|we go The comforts flowed: "from the earth we came, to the earth we go." — "Toți o să murim". all|I|to|we die — "We are all going to die." — "Fiecare la rîndul nostru, cucoană Catinco". each|at|turn|our|madam|Catinco — "Each in our turn, lady Catinco." — Și așa mai departe. and|so|more|further — And so on. Prietenele serdăresei, oase înșirate pe suflet, moaște ce unse cu untdelemn și stropit cu spirt s-ar fi desmucigăit, o înconjurau, aplecîndu-și spre dînsa chipurile ofilite, și o scoteau din leșinuri cu-o grabă domoală. the friends|of the innkeeper|bones|lined up|on|soul|relics|that|smeared|with|oil|and|sprinkled|with|alcohol|||have|come to|her|surrounded||and||||||her|they pulled|from|fainting|||hurry|slow The friends of the widow, bones strung on her soul, relics that, if anointed with oil and sprinkled with spirit, would have come back to life, surrounded her, leaning their wilted faces towards her, and pulled her out of her fainting spells with a gentle urgency.

Boala de care zăcuse mortul era reluată atunci de-a capul: "cine, cine, — vai de ea și de ea! the illness|of|which|he had lain|the dead man|was|resumed|then|of||||||of|her||| The illness that had laid the deceased low was then revisited: "who, who, — woe to her and to her! — s-ar fi gîndit la una ca asta? ||have||to|one|like|this — would have thought of something like this? Tocmai își cumpărase haine de Paști... Îi zisese dînsa, nu e vorbă, să se astîmpere, să nu iasă în acea zi, mai ales că trăgea un vînt ce fura pe la spate. just|his|he had bought|clothes|for|Easter|to her|he had told|her|not|it is|talk|to|himself|calm down|to|not|he goes out|in|that|day|more|especially|that|it was blowing|a|wind|that|it was stealing|through|at|back She had just bought clothes for Easter... She had told her, no doubt, to calm down, not to go out that day, especially since a wind was blowing that stole in from behind. Însă care bărbat ascultă de vorbele femeilor, necum de ale nevestei... Parcă era să se mute cazinul Măcescului din loc. but|which|man|listens|to|words|women|not to mention|to|those of|wife|it seems|he was|to|himself|move|casino|of Măcescul|from|place But which man listens to the words of women, let alone those of his wife... It was as if the Măcescul casino was about to move. De! of Well! de! of of! Bine era acum? good|it was|now Was it good now? Să-și lase el mătușa singură la vreme de bătrînețe! ||to leave|him|aunt|alone|in|time|of|old age Let him leave his aunt alone in her old age! Dar fătuica lui — vătuiul — cum îi zicea, adesea, ce se va face fără el? but|little girl|his|uncle|how|to her|he used to say|often|what|herself|will|to do|without|him But his grandmother — the old lady — as he often called her, what will she do without him? Dar copilașii, mititeii mamei-mari? but|little children|tiny ones|| But the little children, the tiny ones of the big mother? Apoi, fînul — cine-l va strînge de pe cîmp, că are să putrezească acolo? then|hay|||will|to gather|from|on|field|that|has|to|to rot|there And the hay — who will gather it from the field, as it will rot there? Dar rapița? but|the rapeseed But the rapeseed? grîul? the wheat the wheat? porumbul?" the corn the corn?

Și bătrîna, călugăriță sub zăbranice, își vărsa focul: "cine va avea s-o mai îngrijească? and|the old woman|nun|under|the veil|her|she was pouring|the fire|who|will|have|||anymore|will take care of And the old woman, a nun under her veil, poured out her fire: "who will take care of it anymore? Trăiseră patruzeci de ani împreună și nu mai întocmeau decît un suflet. they had lived|forty|of|years|together|and|not|anymore|they were making|but|a|soul They had lived together for forty years and were now just one soul. Armăsarii, el îi cumpărase. the stallions|he|them|he had bought He had bought the stallions. La balurile lui Iancu Bibescu, el o dusese în tinerețe ; datoriile ce făcea pe horboțele, pe la marfagii cu toba, el i le plătea; casa, el i-o zidise; pe fiica sa, el o măritase, de ajunsese gogea ministreasă". at|the balls|his|Iancu|Bibescu|he|her|he had taken|in|youth|the debts|that|he was making|on|the little horses|on|at|the merchants|with|the drum|he|her|them|he was paying|the house|he||her|||||||he had married|until|she had become|Goge|minister At the balls of Iancu Bibescu, he had taken her in his youth; the debts he incurred at the fairs, with the merchants, he paid for her; he had built her house; he had married off his daughter, so she became a minister's wife.

Și boala serdarului își deșira împrejurările. and|the illness|of the serdar|his|he was unraveling|the circumstances And the serdar's illness unraveled its circumstances. El se întorsese pe sub seară... însă în loc să-și scoată hainele, să și le chitească și să și le așeze binișor în sertarul scrinului, se trîntise în pat îmbrăcat cum se afla. he|himself|had returned|in|under|evening|but|in|place|to|himself||||and|them||||||to put|nicely|in|the drawer|of the chest|himself|had thrown|in|bed|dressed|as|himself|was He had returned in the evening... but instead of taking off his clothes, folding them, and neatly placing them in the drawer of the chest, he had flopped onto the bed still dressed. Cucoana Catinca băgase de seamă că ce era, nu era bine. the lady|Catinca|had noticed|of|notice|that|what|was|not|was|good Lady Catinca had noticed that things were not right. Dar ce era să mai facă ? but|what|was|to|more|to do But what was she to do? Unde să-i scoți vorbă cu șir din gură?... where|||you take out|word|with|string|from|mouth Where could you even start a conversation with him?... Ba că a văzut pe o muiere înfășurată de sus pînă jos într-un cearceaf alb și că dînsa i s-a luat în urmă din curtea bisericei Petri Boj, ba că, după ce a ajuns acasă, stafia s-a pitit pe după stîlpii porței... but|that|he|seen|on|a|woman|wrapped|from|top|down|to|||sheet|white|and|that|she|to him||he|||||||||||behind|||||||||||pillars|gate But that he saw a woman wrapped from head to toe in a white sheet and that she followed him from the courtyard of the church of Petri Boj, but that, after he got home, the ghost hid behind the pillars of the gate...

— "Ce-e-e să-ți spun, cu-u-u-coane Nicule? |||||I say|||||Niculae — "What can I tell you, dear Nicule?" M'moartea-moartea!" M'moartea| "Death-death!"

Vlădica, cu o adevărată coroană pe cap, se da jos din caretă și urca scara profilîndu-se în soare, venerabil ca Dumnezeu, sub schinteierea aurăriei și briliantelor. the bishop|with|a|true|crown|on|head|himself|give|down|from|carriage|and|climb|stairs|||in|sun|venerable|like|God|under|glimmering|gold|and|diamonds The bishop, with a true crown on his head, got down from the carriage and climbed the stairs, profiling himself in the sun, venerable like God, under the shimmering of gold and diamonds. Dricul intra în curte, înhămat cu șase cai cu capetele împănate și mascate, cu trupurile îmbrăcate în valtrapuri negre, găitanate cu fir. the hearse|entered|into|yard|harnessed|with|six|horses|with|heads|adorned|and|masked|with|bodies|dressed|in|blankets|black|embroidered|with|thread The hearse entered the yard, drawn by six horses with their heads adorned and masked, their bodies dressed in black caparisons, embroidered with thread. Cioclii, care îi țineau de dîrlogi, își duceau la subțioară șlapele de mareșali ai morței și înaintau cu păsuri măsurate. the gravediggers|who|them|held|by|ropes|their|carried|to|armpit|the boots|of|marshals|of|death|and|advanced|with|steps|measured The undertakers, who held them by the reins, carried under their arms the scepters of the marshals of death and advanced with measured steps. Mormăiri alergau între poartă și grădină, lărgindu-se peste curte și chiar peste o parte a mahalalei. murmurs|they were running|between|gate|and|garden|||over|yard|and|even|over|a|part|of|neighborhood Murmurs were running between the gate and the garden, spreading over the yard and even over part of the neighborhood. Muzica militară sosea. music|military|was arriving The military music was arriving. Ea se rînduia în stînga scărei. she|herself|was arranging|in|left|staircase It was arranged to the left of the stairs. Convoiul se întocmea — nu se mai aștepta decît coșciugul cu mortul. the convoy|itself|was being formed|not|itself|anymore|was waiting||the coffin|with|the dead The convoy was being formed — only the coffin with the dead was left to wait for.

PAR_TRANS:gpt-4o-mini=6.2 PAR_CWT:AvJ9dfk5=14.34 en:AvJ9dfk5 openai.2025-02-07 ai_request(all=60 err=0.00%) translation(all=120 err=0.00%) cwt(all=2075 err=10.12%)