×

We use cookies to help make LingQ better. By visiting the site, you agree to our cookie policy.


image

radio Europa Liberă, 19.12.89 - Actualitatea românească: Timișoara, represiune și solidaritate internațională cu victimele ei (1)

19.12.89 - Actualitatea românească: Timișoara, represiune și solidaritate internațională cu victimele ei (1)

N.C. Munteanu: La microfon N.C. Munteanu...

Emil Hurezeanu: ....şi Emil Hurezeanu. În studioul Actualităţii Româneşti de astăzi este prezent şi Nicolae Stînişoară, directorul interimar al postului de radio Europa Liberă, secţia română.

N.C. Munteanu: O avalanşă de ştiri, de informaţii, de demonstraţii. Ştim cum începem, nu ştim cum vom continua.

Emil Hurezeanu: Stimaţi ascultători! Ţinem să precizăm din capul locului că informaţiile pe care le prezentăm în această emisiune şi în emisiunile de la orele 22:10, orele României, precum şi în programul în direct pe care îl vom transmite, precum luni, începând de la ora 24 şi 10 minute, sunt informaţii confirmate între timp, de mai multe surse şi asumate cu responsabilitate fie de corespondenţi, de presă, fie de martori oculari ale căror mărturii, deci, au putut fi confirmate.

Spun toate aceste lucruri, din capul locului, pentru că la această oră, în aceste zile suntem asaltaţi, aici la Munchen, la Europa Liberă, de sute de telefoane, de sute de depeşe ale agenţiilor de presă, de numeroase articole, răspândite în întreaga presă internaţională. Multe din aceste articole, să spunem, fără rezervă, sunt de necreditat, sunt senzaţionaliste, nu reflectă realitatea. La ora asta realitatea din Timişoara, din România, este greu de reflectat. Este o ţară închisă România. După cum ştiţi, la început s-au blocat frontierele cu Iugoslavia şi cu Ungaria, mai apoi cea cu Bulgaria, în timpul zilei de astăzi, N.C. Munteanu, am aflat că şi frontiera cu Uniunea Sovietică este închisă. Aeroportul Internaţional Otopeni este blocat, este închis, nu se mai poate circula. Transporturile feroviare au fost blocate, de asemenea, este o informaţie recentă. Nu se mai circulă, deci, nici înspre Ungaria, respectiv, Austria, Germania, nici înspre sud, nici înspre nord. Este o ţară închisă.

N.C. Munteanu: Astăzi, în gara din Munchen, nu s-au mai eliberat niciun fel de bilete pentru niciun fel de tren, prin nicio direcţie spre România. Deasemenea poşta nu primeşte pachete pentru România. Sursă: Gara Munchen.

Emil Hurezeanu: Stimaţi ascultători! Vă preocupă şi pe Dvs., bineînţeles, şi pe noi, şi pe românii din străinătate şi pe toată lumea la ora asta ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi înainte de toate, numărul victimelor. Aşa cum spuneam în emisiunile de ieri şi de alaltăieri, acolo au avut loc ciocniri sângeroase, ciocniri violente. Mediile de informare vorbesc de victime. Informaţiile privind numărul victimelor sunt deseori conflictuale, deci oferă cifre care se contrazic. Se vorbeste de un important număr de răniţi, se vorbeste de morţi.

Numărul morţilor variaza de la doi la câteva sute. şi în relatările de astăzi şi în general în relatările noastre privind evenimentele de la Timişoara specificam că aceste cifre nu sunt confirmate şi că vom continua să sustînem de fiecare data caracterul violent al reprimarii demonstraţiei de la Timişoara, aşa cum am spus în emisiunea de ieri noapte, fiecare viata de om este importanta, fiecare victima este importanta iar datorita responsăbilitatii pe care ne-o asumam aici, la Europa Liberă, avand în vedere impactul pe care programele noastre îl are în România, noi nu ne putem permite ca orice post de radio oarecare, ca orice ziar din străinătate să facem speculatii neresponsabile pe marginea victimelor, numărului victimelor de la Timişoara.

Câteva informaţii cu caracter general, câteva informaţii importante pe care vrem să la aducem, din capul locului, la cunoştinţă. Mai mulţi ambasadori români au fost convocaţi astăzi la ministerele de externe ale unor ţări occidentale, unde au fost trimise mesaje de protest. Este cazul însărcinatului cu afaceri de externe de la Viena care a fost convocat azi dimineaţa la Ministerul de Externe al Austriei. Sejmul polonez, în unanimitate în 19 decembrie protestează. A adoptat un vot de protest împotriva evenimentelor din România. Dati-mi voie să citesc câteva cuvinte din rezolutia Sejmului polonez pe care presedintele Sejmului, Nikolaj Kozakievich, a citit-o în fata Parlamentului polonez: „Ieri s-a consumat în România o tragedie. La Timişoara şi în mai multe localitati din România, din partea de vest a României. armata şi fortele de militie, au deschis focul asupra participantilor. Numărul victimelor este încă necunoscut. se stie însă că a fost aplicata forta represiva, brutalitatea şi că s-au auzit impuscaturi la Timişoara. În aceasta situaţie, Sejmul şi poporul polonez, Republica populara Polonia, deplange încălcarea violenta a drepturilor omului în România. Cerem încetarea imediata a represiunilor împotriva poporului care nu cere decat respectarea drepturilor săle fundamentale. avand în vedere aceasta tragedie care a afectat România, ne declaram solidaritatea cu victimele teroarei şi ne exprimam simpatia pentru familiile victimelor, apeland la opinia publica internationala pentru a condamna solidar aceste acte de violenta. Va rog să votati, cine este în favoarea adoptării acestei rezolutii. toţi membrii parlamentului polonez s-au ridicat în picioare şi au votat în favoarea acestei rezolutii”.

N.C. Munteanu: De la Bruxelles confederatia sindicatelor libere, o confederatie de sindicate preponderent necomuniste, au trimis un mesăj prin care condamna represiunea demonstraţiei de la Timişoara. De asemenea, suntem informaţi că la Praga astăzi are loc o demonstraţie în Piata Venceslav. Un grup important de studenţi au chemat populatia la un moment de reculegere pentru victimele de la Timişoara. corespondentul nostru de la praga ne anunta că, începand din aceasta noapte, studenţii din Cehoslovacia vor organiza în fiecare seara în fata ambasădei romane o veghe, în solidaritate cu victimele şi în semn de protest împotriva represiunii brutale a demonstranţilor din Timişoara. Il avem pe studio, aşa cum va anuntam la începutul emisiunii, pe directorul departamentului românesc, pe doctorul Nicolae Stînișoară şi intentionam să avem o discutie.

Emil Hurezeanu: Stimate domnule Stînişoară, ne propunem să discutam in următoarele minute câteva din semnificatiile de ordin general ale recentelor evenimente tragice de la Timişoara. Ele se desfasoara pe fondul unei situatii romanesti încordate, încinse, în stare de criza. Ele s-au desfasurat de asemenea, pe fondul unei evolutii, est-europene, la fel de dramatice, în care evenimentele s-au succedat rapid, în care schimbarile sunt foarte importante, partidele comuniste renunta la rolul conducator a lor în societate determinate fiind de o imensă presiune de jos în sus. Cum putem integra pe acest fond al evolutiei din interior, din România, în primul rand, şi apoi pe cel al evolutiei est-europene, recentele evenimente de la Timişoara.

Nicolae Stînișoară: Din capul locului realitatea istorica înseamna intercomunicare de destinuri, intercomunicare de stiluri, intercomunicare de traditii, vase comunicante, nu se poate face în niciun caz o separare între România si ţările din jurul ei care au patruns astăzi pe fagasul transformarii pluralist. Izolarea actuala este artificiala, aşa că niciun fel de mirare asupra începutului accelerari acestui fenomen în România nu este justificata. Exista o experienta initiala comuna, aceea a impunerii a toate aceste ţări a sistemului de comunism sovietic. Si exista o îndelungata lupta a fiecareia dintre aceste ţări, sub forme diferite, aici intervin deosebirile de stiluri. Pentru a revenirea la propriilor traditii şi reintrarea în secolul nostru şi în Europa noastra comuna.

E. Hurezeanu: Sunt evenimentele de la Timişoara din ultimele zile indiciul unei stări de încordare maxima în societatea românească de astăzi?

Nicolae Stînișoară: Fără îndoială, şi cauza principala este aşa cum stii şi dumneata aceasta înstrainare, aceasta alienare maxima între conducatori şi condusi, sunt termeni care nici nu mai sunt acceptabili în epoca noastra, nici macar în Uniunea Sovietica. Deci suspendarea pana la anihilare a dialogului, între societatea civilă şi guvern şi partid, mai mult decat atat încercarea conducerii actuale de a suprima dialogul chiar şi în interiorul societatii civile. Ceea ce este una dintre marile nenorociri ale societatii actuale romanesti. În masura în care acest sistem de represiune a reusit, nu total, bineînteles, pentru că atat timp cat nu este posibil dialogul între personalitati şi între grupuri în sănul societatii civile, nu se pot schita raspunsurile la marile întrebari care sunt prezente în societatea din întreaga europa, şi nu se poate face un pas înainte spre transformarea care vedem că este un fenomen natural, începand din am putea să spunem, de la Moscova, şi pana în Berlinul rasăritean.

Emil Hurezeanu: Orice îndepartare, amanare a unor astfel de solutii conduce la confruntări. La confruntări violente, aşa cum s-a întamplat şi la Timişoara. Si asta este pericolul pentru că dacă dialogul ar fi putut functiona, el s-ar fi dezvoltat şi structurat. Dacă el este, însă, oprit, primul semn al dialogului este o izbucnire sub forma vulcanica. Ceea ce nu este în interesul nici al societatii civile şi nici al rezolvarii fundamentale ale problemelor.

Nicolae Stînişoară, mulţi dintre participantii la demonstraţiile de la Brasov de acum doi ani, dar îndeosebi de acum de la Timişoara, suntem informati, au fost tineri. Mulţi au fost, şi tinerii şi tineri au fost demonstranţii de la praga, la demonstraţiile care ruleaza în continuare din Germania Răsăriteană.

Nicolae Stînişoară: Este un semn de speranţă, de continuitate în deceniul care urmează şi probabil într-un secol care urmează, al sfârşitului ideologiilor, cum se spune mereu, aceasta prezenta a tinerilor în primele rânduri ale procesului de emancipare democratică. Ne oprim un pic asupra noţiunii de continuitate. Se poate vorbi de o continuitate prin discontinuitate la acele odrasle ale conducătorilor, ale nomenclaturii, ale vârfului partidului şi sunt mulţi şi nu am vorbit despre ei. Şi nu numai în România sunt asemenea odrasle.

Emil Hurezeanu: Interesant este că mulţi dintre liderii opozitiei democratice din Ungaria din ultimii ani sunt importanţi fii ai aparatului de partid şi de stat.

Nicolae Stînişoară: Or, iată că în câteva decenii şi chiar în mai puţin timp, s-a făcut acest salt de la părinţii care erau îndoctrinati la ideea aceasta al eliberarii de îndoctrinare. Și este şi mai important că au fost capabili să o faca pentru că ei fuseseră supuşi unei îndoctrinări cu adevărat sistematice. Pe când vechii ilegalişti de partid, s-ar putea spune, că indiferent de etnie, de insuficienţele lor culturale, ei avuseseră totuşi ocazia să participe la o cultură politică a unei epoci în care existau dispute, exista pluralism.

Emil Hurezeanu: Fiii, fiii de care vorbim acuma, fiicele din aceste familii alcătuiesc acum o fracţiune relativ restrânsă în acest contingent masiv al participării tinerilor la mişcarea din România şi din Europa Centrală.

Nicolae Stînişoară: A fost numai o referire la un fenomen, chiar dacă limitat, semnificativ în felul lui, important este, într-adevăr, că în toate aceste ţări în care procesul este acum în miscare, procesul de înnoire, studenţii au participat în mare număr şi au participat sub o forma non-violentă, dimpotrivă. Tinereţea pe care adeseori o asociem cu o anumită lipsă de control şi de responsabilitate chiar - nu am vrut să fiu aşa de aspru - iată că spontaneitatea poate să greşească de multe ori, nu. A fost spontaneitate combinată cu înţelegere a fenomenului actual şi ceea ce este foarte interesant, în solidaritate cu alte generaţii, ceea ce iarăşi este un semn al continuităţii. Oricum milionul care la um moment dat a apărut, să spunem, la Leipzig şi jumătatea de milion, milionul care a apărut la Praga era format din toate generaţiile şi fenomenul cel mai remarcabil a fost că nu s-a produs violenta nu s-a produs anarhie, nu a fost haos, ci spre deosebire de unele prejudecăti ale noastre cu privire la masele care sunt supuse unei psihoze în momentul în căre ies în strada - poate datorita experientei radicale a rapirii libertatilor fundamentale - oamenii acestia procedeaza în aşa fel încăt să nu se lase contaminati de ceea ce a însemnat destinul lor nefericit. Nu se lasă contaminati de terorism, de violenţă, de lipsă de întelegere pentru interlocutor. Aceasta este garantia ireversibilităţii acei democratizări de care România nu se poate în nici un caz despărţi, ci din contra, ea este, după cum vedem, în drum spre realizarea ei în acest context mai larg.

E. Hurezeanu: Vă multumesc, Nicolae Stînişoară!

N.C. Munteanu: Zilele acestea ne-a sosit o scrisoare semnată Solidaritatea, un grup de studenţi din Bucureşti. Scrisoarea vă este destinata. O citeşte Ion Ioanid.

Ion Ioanid: „Scrisoare deschisă catre toţi românii de suflet, muncitori, tehnicieni şi ingineri, studenţi, oameni de ştiinţă, de artă şi de cultură, ţărani, militari şi activişti securişti cu conştiinţă. Prieteni, în aceste zile cu adevărat istorice, în care kadarii, honeckerii, jivkovii se duc unul după altul acolo unde merită, adică la lada de gunoi al istoriei, ce facem noi, românii? Am auzit şi am pus de multe ori aceasta întrebare în aceste zile fierbinţi. Numărul celor ce răspund la această întrebare cu fapte, fie ele cât de mărunte, creşte vizibil de la o zi la alta.


19.12.89 - Actualitatea românească: Timișoara, represiune și solidaritate internațională cu victimele ei (1)

**N.C. Munteanu:** La microfon N.C. Munteanu...

**Emil Hurezeanu:** ....şi Emil Hurezeanu. În studioul Actualităţii Româneşti de astăzi este prezent şi Nicolae Stînişoară, directorul interimar al postului de radio Europa Liberă, secţia română. Nicolae Stînişoara, the interim director of the radio station Europa Liberă, the Romanian section, is also present in the Romanian Current Affairs studio today.

**N.C. Munteanu:** O avalanşă de ştiri, de informaţii, de demonstraţii. Ştim cum începem, nu ştim cum vom continua. Nous savons comment nous commençons, nous ne savons pas comment nous allons continuer.

**Emil Hurezeanu:** Stimaţi ascultători! Ţinem să precizăm din capul locului că informaţiile pe care le prezentăm în această emisiune şi în emisiunile de la orele 22:10, orele României, precum şi în programul în direct pe care îl vom transmite, precum luni, începând de la ora 24 şi 10 minute, sunt informaţii confirmate între timp, de mai multe surse şi asumate cu responsabilitate fie de corespondenţi, de presă, fie de martori oculari ale căror mărturii, deci, au putut fi confirmate.

Spun toate aceste lucruri, din capul locului, pentru că la această oră, în aceste zile suntem asaltaţi, aici la Munchen, la __Europa Liberă__, de sute de telefoane, de sute de depeşe ale agenţiilor de presă, de numeroase articole, răspândite în întreaga presă internaţională. Je dis toutes ces choses, dès le départ, parce qu'à cette heure, ces jours-ci, ici à Munich, dans l'Europe libre, nous sommes assaillis par des centaines de coups de téléphone, des centaines de dépêches d'agences de presse, de nombreux articles, diffusés dans les médias internationaux presse. Multe din aceste articole, să spunem, fără rezervă, sunt de necreditat, sunt senzaţionaliste, nu reflectă realitatea. Beaucoup de ces articles, disons sans réserve, ne sont pas crédibles, ils font sensation, ils ne reflètent pas la réalité. La ora asta realitatea din Timişoara, din România, este greu de reflectat. En ce moment, la réalité à Timisoara, en Roumanie, est difficile à refléter. Este o ţară închisă România. La Roumanie est un pays fermé. După cum ştiţi, la început s-au blocat frontierele cu Iugoslavia şi cu Ungaria, mai apoi cea cu Bulgaria, în timpul zilei de astăzi, N.C. Comme vous le savez, d'abord les frontières avec la Yougoslavie et la Hongrie ont été bloquées, puis avec la Bulgarie, dans la journée d'aujourd'hui, NC Munteanu, am aflat că şi frontiera cu Uniunea Sovietică este închisă. Munteanu, j'ai découvert que la frontière avec l'Union soviétique était également fermée. Aeroportul Internaţional Otopeni este blocat, este închis, nu se mai poate circula. Transporturile feroviare au fost blocate, de asemenea, este o informaţie recentă. Les transports ferroviaires ont également été bloqués, c'est une information récente. Nu se mai circulă, deci, nici înspre Ungaria, respectiv, Austria, Germania, nici înspre sud, nici înspre nord. Este o ţară închisă.

**N.C. Munteanu:** Astăzi, în gara din Munchen, nu s-au mai eliberat niciun fel de bilete pentru niciun fel de tren, prin nicio direcţie spre România. Munteanu : Aujourd'hui, à la gare de Munich, aucun billet n'a été émis pour aucun train, dans aucune direction vers la Roumanie. Deasemenea poşta nu primeşte pachete pentru România. De plus, la poste ne réceptionne pas les colis pour la Roumanie. Sursă: Gara Munchen. Source : Gare de Munich.

**Emil Hurezeanu:** Stimaţi ascultători! Emil Hurezeanu : Chers auditeurs ! Vă preocupă şi pe Dvs., bineînţeles, şi pe noi, şi pe românii din străinătate şi pe toată lumea la ora asta ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi înainte de toate, numărul victimelor. What happened in Timişoara concerns you, of course, and us, and the Romanians abroad and the whole world at this time, and above all, the number of victims. Ce qui s'est passé à Timişoara vous concerne, bien sûr, et nous, et les Roumains de l'étranger et du monde entier en ce moment, et surtout, le nombre de victimes. Aşa cum spuneam în emisiunile de ieri şi de alaltăieri, acolo au avut loc ciocniri sângeroase, ciocniri violente. Comme nous l'avons dit dans les émissions d'hier et d'avant-hier, il y a eu des affrontements sanglants, des affrontements violents. Mediile de informare vorbesc de victime. Les médias parlent des victimes. Informaţiile privind numărul victimelor sunt deseori conflictuale, deci oferă cifre care se contrazic. Se vorbeste de un important număr de răniţi, se vorbeste de morţi.

Numărul morţilor variaza de la doi la câteva sute. The number of dead varies from two to several hundred. şi în relatările de astăzi şi în general în relatările noastre privind evenimentele de la Timişoara specificam că aceste cifre nu sunt confirmate şi că vom continua să sustînem de fiecare data caracterul violent al reprimarii demonstraţiei de la Timişoara, aşa cum am spus în emisiunea de ieri noapte, fiecare viata de om este importanta, fiecare victima este importanta iar datorita responsăbilitatii pe care ne-o asumam aici, la __Europa Liberă__, avand în vedere impactul pe care programele noastre îl are în România, noi nu ne putem permite ca orice post de radio oarecare, ca orice ziar din străinătate să facem speculatii neresponsabile pe marginea victimelor, numărului victimelor de la Timişoara.

Câteva informaţii cu caracter general, câteva informaţii importante pe care vrem să la aducem, din capul locului, la cunoştinţă. Quelques informations générales, quelques informations importantes que nous voulons porter à votre attention tout de suite. Mai mulţi ambasadori români au fost convocaţi astăzi la ministerele de externe ale unor ţări occidentale, unde au fost trimise mesaje de protest. Plusieurs ambassadeurs roumains ont été convoqués aujourd'hui aux ministères des Affaires étrangères de certains pays occidentaux, où des messages de protestation ont été envoyés. Este cazul însărcinatului cu afaceri de externe de la Viena care a fost convocat azi dimineaţa la Ministerul de Externe al Austriei. Sejmul polonez, în unanimitate în 19 decembrie protestează. A adoptat un vot de protest împotriva evenimentelor din România. Dati-mi voie să citesc câteva cuvinte din rezolutia Sejmului polonez pe care presedintele Sejmului, Nikolaj Kozakievich, a citit-o în fata Parlamentului polonez: „Ieri s-a consumat în România o tragedie. La Timişoara şi în mai multe localitati din România, din partea de vest a României. armata şi fortele de militie, au deschis focul asupra participantilor. Numărul victimelor este încă necunoscut. se stie însă că a fost aplicata forta represiva, brutalitatea şi că s-au auzit impuscaturi la Timişoara. În aceasta situaţie, Sejmul şi poporul polonez, Republica populara Polonia, deplange încălcarea violenta a drepturilor omului în România. In this situation, the Sejm and the Polish people, the People's Republic of Poland, lament the violent violation of human rights in Romania. Cerem încetarea imediata a represiunilor împotriva poporului care nu cere decat respectarea drepturilor săle fundamentale. avand în vedere aceasta tragedie care a afectat România, ne declaram solidaritatea cu victimele teroarei şi ne exprimam simpatia pentru familiile victimelor, apeland la opinia publica internationala pentru a condamna solidar aceste acte de violenta. Va rog să votati, cine este în favoarea adoptării acestei rezolutii. toţi membrii parlamentului polonez s-au ridicat în picioare şi au votat în favoarea acestei rezolutii”.

**N.C. Munteanu:** De la Bruxelles confederatia sindicatelor libere, o confederatie de sindicate preponderent necomuniste, au trimis un mesăj prin care condamna represiunea demonstraţiei de la Timişoara. De asemenea, suntem informaţi că la Praga astăzi are loc o demonstraţie în Piata Venceslav. Un grup important de studenţi au chemat populatia la un moment de reculegere pentru victimele de la Timişoara. corespondentul nostru de la praga ne anunta că, începand din aceasta noapte, studenţii din Cehoslovacia vor organiza în fiecare seara în fata ambasădei romane o veghe, în solidaritate cu victimele şi în semn de protest împotriva represiunii brutale a demonstranţilor din Timişoara. Il avem pe studio, aşa cum va anuntam la începutul emisiunii, pe directorul departamentului românesc, pe doctorul Nicolae Stînișoară şi intentionam să avem o discutie.

**Emil Hurezeanu:** Stimate domnule Stînişoară, ne propunem să discutam in următoarele minute câteva din semnificatiile de ordin general ale recentelor evenimente tragice de la Timişoara. Ele se desfasoara pe fondul unei situatii romanesti încordate, încinse, în stare de criza. Ele s-au desfasurat de asemenea, pe fondul unei evolutii, est-europene, la fel de dramatice, în care evenimentele s-au succedat rapid, în care schimbarile sunt foarte importante, partidele comuniste renunta la rolul conducator a lor în societate determinate fiind de o imensă presiune de jos în sus. Cum putem integra pe acest fond al evolutiei din interior, din România, în primul rand, şi apoi pe cel al evolutiei est-europene, recentele evenimente de la Timişoara.

**Nicolae Stînișoară:** Din capul locului realitatea istorica înseamna intercomunicare de destinuri, intercomunicare de stiluri, intercomunicare de traditii, vase comunicante, nu se poate face în niciun caz o separare între România si ţările din jurul ei care au patruns astăzi pe fagasul transformarii pluralist. Nicolae Stînișoară: From the beginning, the historical reality means intercommunication of destinies, intercommunication of styles, intercommunication of traditions, communicating vessels, in no case can a separation be made between Romania and the countries around it which today entered the path of pluralistic transformation. Izolarea actuala este artificiala, aşa că niciun fel de mirare asupra începutului accelerari acestui fenomen în România nu este justificata. Exista o experienta initiala comuna, aceea a impunerii a toate aceste ţări a sistemului de comunism sovietic. There is a common initial experience, that of the imposition of the Soviet communist system on all these countries. Si exista o îndelungata lupta a fiecareia dintre aceste ţări, sub forme diferite, aici intervin deosebirile de stiluri. Pentru a revenirea la propriilor traditii şi reintrarea în secolul nostru şi în Europa noastra comuna.

**E. Hurezeanu:** Sunt evenimentele de la Timişoara din ultimele zile indiciul unei stări de încordare maxima în societatea românească de astăzi?

**Nicolae Stînișoară:** Fără îndoială, şi cauza principala este aşa cum stii şi dumneata aceasta înstrainare, aceasta alienare maxima între conducatori şi condusi, sunt termeni care nici nu mai sunt acceptabili în epoca noastra, nici macar în Uniunea Sovietica. Deci suspendarea pana la anihilare a dialogului, între societatea civilă şi guvern şi partid, mai mult decat atat încercarea conducerii actuale de a suprima dialogul chiar şi în interiorul societatii civile. Ceea ce este una dintre marile nenorociri ale societatii actuale romanesti. În masura în care acest sistem de represiune a reusit, nu total, bineînteles, pentru că atat timp cat nu este posibil dialogul între personalitati şi între grupuri în sănul societatii civile, nu se pot schita raspunsurile la marile întrebari care sunt prezente în societatea din întreaga europa, şi nu se poate face un pas înainte spre transformarea care vedem că este un fenomen natural, începand din am putea să spunem, de la Moscova, şi pana în Berlinul rasăritean. To the extent that this system of repression succeeded, not totally, of course, because as long as dialogue between personalities and between groups is not possible within civil society, the answers to the great questions that are present in society as a whole cannot be outlined Europe, and one cannot take a step forward towards the transformation that we see is a natural phenomenon, starting from, let's say, Moscow, and ending in East Berlin.

**Emil Hurezeanu:** Orice îndepartare, amanare a unor astfel de solutii conduce la confruntări. La confruntări violente, aşa cum s-a întamplat şi la Timişoara. Si asta este pericolul pentru că dacă dialogul ar fi putut functiona, el s-ar fi dezvoltat şi structurat. Dacă el este, însă, oprit, primul semn al dialogului este o izbucnire sub forma vulcanica. Ceea ce nu este în interesul nici al societatii civile şi nici al rezolvarii fundamentale ale problemelor.

Nicolae Stînişoară, mulţi dintre participantii la demonstraţiile de la Brasov de acum doi ani, dar îndeosebi de acum de la Timişoara, suntem informati, au fost tineri. Mulţi au fost, şi tinerii şi tineri au fost demonstranţii de la praga, la demonstraţiile care ruleaza în continuare din Germania Răsăriteană.

**Nicolae Stînişoară:** Este un semn de speranţă, de continuitate în deceniul care urmează şi probabil într-un secol care urmează, al sfârşitului ideologiilor, cum se spune mereu, aceasta prezenta a tinerilor în primele rânduri ale procesului de emancipare democratică. Ne oprim un pic asupra noţiunii de continuitate. Se poate vorbi de o continuitate prin discontinuitate la acele odrasle ale conducătorilor, ale nomenclaturii, ale vârfului partidului şi sunt mulţi şi nu am vorbit despre ei. Şi nu numai în România sunt asemenea odrasle.

**Emil Hurezeanu:** Interesant este că mulţi dintre liderii opozitiei democratice din Ungaria din ultimii ani sunt importanţi fii ai aparatului de partid şi de stat.

**Nicolae Stînişoară:** Or, iată că în câteva decenii şi chiar în mai puţin timp, s-a făcut acest salt de la părinţii care erau îndoctrinati la ideea aceasta al eliberarii de îndoctrinare. Nicolae Stînişoara: Well, in a few decades and even in less time, this leap was made from parents who were indoctrinated to this idea of liberation from indoctrination. Și este şi mai important că au fost capabili să o faca pentru că ei fuseseră supuşi unei îndoctrinări cu adevărat sistematice. Pe când vechii ilegalişti de partid, s-ar putea spune, că indiferent de etnie, de insuficienţele lor culturale, ei avuseseră totuşi ocazia să participe la o cultură politică a unei epoci în care existau dispute, exista pluralism.

**Emil Hurezeanu:** Fiii, fiii de care vorbim acuma, fiicele din aceste familii alcătuiesc acum o fracţiune relativ restrânsă în acest contingent masiv al participării tinerilor la mişcarea din România şi din Europa Centrală.

**Nicolae Stînişoară:** A fost numai o referire la un fenomen, chiar dacă limitat, semnificativ în felul lui, important este, într-adevăr, că în toate aceste ţări în care procesul este acum în miscare, procesul de înnoire, studenţii au participat în mare număr şi au participat sub o forma non-violentă, dimpotrivă. Tinereţea pe care adeseori o asociem cu o anumită lipsă de control şi de responsabilitate chiar - nu am vrut să fiu aşa de aspru - iată că spontaneitatea poate să greşească de multe ori, nu. A fost spontaneitate combinată cu înţelegere a fenomenului actual şi ceea ce este foarte interesant, în solidaritate cu alte generaţii, ceea ce iarăşi este un semn al continuităţii. Oricum milionul care la um moment dat a apărut, să spunem, la Leipzig şi jumătatea de milion, milionul care a apărut la Praga era format din toate generaţiile şi fenomenul cel mai remarcabil a fost că nu s-a produs violenta nu s-a produs anarhie, nu a fost haos, ci spre deosebire de unele prejudecăti ale noastre cu privire la masele care sunt supuse unei psihoze în momentul în căre ies în strada - poate datorita experientei radicale a rapirii libertatilor fundamentale - oamenii acestia procedeaza în aşa fel încăt să nu se lase contaminati de ceea ce a însemnat destinul lor nefericit. Nu se lasă contaminati de terorism, de violenţă, de lipsă de întelegere pentru interlocutor. They do not allow themselves to be contaminated by terrorism, violence, lack of understanding for the interlocutor. Aceasta este garantia ireversibilităţii acei democratizări de care România nu se poate în nici un caz despărţi, ci din contra, ea este, după cum vedem, în drum spre realizarea ei în acest context mai larg.

**E. Hurezeanu:** Vă multumesc, Nicolae Stînişoară!

**N.C. Munteanu:** Zilele acestea ne-a sosit o scrisoare semnată Solidaritatea, un grup de studenţi din Bucureşti. Scrisoarea vă este destinata. O citeşte Ion Ioanid.

**Ion Ioanid:** „Scrisoare deschisă catre toţi românii de suflet, muncitori, tehnicieni şi ingineri, studenţi, oameni de ştiinţă, de artă şi de cultură, ţărani, militari şi activişti securişti cu conştiinţă. Prieteni, în aceste zile cu adevărat istorice, în care kadarii, honeckerii, jivkovii se duc unul după altul acolo unde merită, adică la lada de gunoi al istoriei, ce facem noi, românii? Am auzit şi am pus de multe ori aceasta întrebare în aceste zile fierbinţi. Numărul celor ce răspund la această întrebare cu fapte, fie ele cât de mărunte, creşte vizibil de la o zi la alta.