XXIII. Pregătiri de concediu
XXIII.
Pregătiri de concediu o voce
Transfăgărăşeanul Daca ar fi să facem o scurtă prezentarea Transfăgărăşanului, ne-am rezuma la drumul care traversează munţii Făgăraş (munţii cu cea mai mare altitudine din România, care ating înălţimea maximă în vârful Moldoveanul – 2544 m). Această şosea uneşte 2 mari regiuni, Muntenia şi Ardealul. Însă, nu ne putem rezuma doar la atât. Transfăgărăşanul are cea mai mare altitudine din Europa, şi anume 2042 de metri, se întinde pe 2 benzi de circulație cu o lungime de 92 de km, iar pe întregul drum sunt 27 de viaducte şi poduri. Între Capra si Bâlea Lac se află cel mai mare tunel din ţară ( 887m ), care străbate muntele Paltinul. Fără îndoială, Şoseaua Transfăgărăşanul este cea mai frumoasă şosea din România şi una dintre cele mai spectaculoase din Europa. [...] Armonia diferenţelor de nivel, asimetria locului şi peisajul feeric, reuşesc să rupă de realitate orice fiinţă, trăind astfel cel mai frumos sentiment în natură. Printre obiectivele de atracţie turistiă, putem enumera Lacul şi Barajul Vidraru, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea. (text adaptat după www.romaniaturistica.com) o voce
Badea Cârţan Badea Cârţan a fost un ţăran originar din Cârţişoara , judeţul Sibiu, unde s-a născut în anul 1849. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. El a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii şi a adus în Transilvania sute de cărţi româneşti. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, el a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea originii romane a poporului român. [...] Pentru a vedea cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian şi s-a culcat lângă columnă. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma. Politicienii, oameni de cultură şi jurnalişti din Italia, l-au primit cu simpatie şi prietenie. De-a lungul vieţii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Egipt, Germania, Ieruslim şi în multe locuri prin ţară. Badea Cârţan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor. În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan s-a stins din viaţă, fără a mai apuca să vadă ziua unirii tuturor românilor. Pe mormântul său scrie: „Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său”. (text adaptat după ro.wikipedia.org) o voce
Biserica Neagră din Braşov Edificiul datează din secolul al XIV-lea şi s-a numit la început Biserica Sfânta Maria. În 1689 a fost un mare incendiu care a înnegrit pereţii bisericii, de unde vine numele actual. Biserica Neagră este cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România şi cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei. Ea are 89 metri lungime, 38 metri lățime , 21 metri înălțime în interior, 40 metri înălțime în exterior. În biserică încap circa 5000 de persoane, cam cât era populaţia oraşului in acea perioadă. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, ci şi prin alte lucruri: clopotniţa adăposteşte cel mai mare clopot mobil din România , un clopot din bronz care cântăreşte 6 tone. Biserica Neagră este cunoscută şi pentru orga sa de mari dimensiuni (cea mai mare din sud-estul Europei), cu peste 4000 de tuburi. De asemenea, colecţia de covoare orientale vechi din Asia Mică a Bisericii Negre reprezintă cea mai bogată colecţie de acest tip din Europa.
