×

Nós usamos os cookies para ajudar a melhorar o LingQ. Ao visitar o site, você concorda com a nossa política de cookies.


image

Youtube în Limba Română, Cum a fost posibilă Romanizarea Daciei în secolele 2-3? + Continuitatea romanității la Carpați

Cum a fost posibilă Romanizarea Daciei în secolele 2-3? + Continuitatea romanității la Carpați

Valentin întreabă: Cum de a fost posibilă romanizarea în Dacia?

Hai să vedem...

Dacă vrem să înțelegem procesul romanizării, trebuie să discutăm despre cel puțin 4 elemente:

cine a mai rămas și cine a sosit în Dacia,

cât de profundă a fost prezența romană și ce s-a întâmplat după retragerea aureliană.

Când împăratul Traian a cucerit Dacia în 106,

populația autohtonă, pe care o numim generic „daci”, a rămas fără o elită conducătoare.

Regele Decebal și alte căpetenii s-au sinucis,

iar alți șefi mai mici au fost făcuți prizonieri.

În felul acesta, dacilor le-a lipsit acea clasă de aristocrați

care ar fi putut fie să devină intermediari în raporturile cu romanii,

fie să inspire o rezistență la romanizare.

Pentru că societatea dacă a fost complet destructurată,

fiecare comunitate locală era nevoită să interacționeze direct cu noua administrație,

fiind expusă astfel romanizării.

În al doilea rând, populația autohtonă s-a împuținat și s-a dispersat,

dacii devenind minoritari în vechea lor țară.

Pe lângă pierderile uriașe din timpul celor două războaie,

câteva zeci de mii de daci au fost făcuți sclavi,

iar mai multe mii au fost forțați să lupte în jocurile de la Roma care celebrau victoria lui Traian.

În plus, mii de daci au fost recrutați în trupele auxiliare și au fost trimiși să lupte în Britania sau în Orient.

Pentru că majoritatea celor dispăruți din Dacia erau bărbați,

dezechilibrul demografic le-a determinat pe multe femei dace să formeze familii mixte,

sau să servească în casele romane.

Pe lângă acest șoc din primii ani, care a dizolvat familii și comunități,

dacii s-au confruntat întotdeauna cu problemele înapoierii lor economice.

Dacă nu au murit de foamete și boli,

mulți dintre ei au preferat să migreze către orașele și fermele romane,

sau să facă serviciul militar pentru o soldă frumușică și o bucată bună de pământ la final de contract.

Nici așa-numiții „daci liberi” nu se țineau deoparte de viața din Dacia romană.

Pe lângă migrația economică, numeroasele lor incursiuni de jaf și urmele arheologice

arată de fapt cât de prost o duceau în comparație cu daco-romanii din Imperiu.

Cândva în cele două secole de vecinătate

o parte dintre aceste triburi au fost nevoite să se integreze în lumea romană,

din motive economice sau politice.

De exemplu, în vremea împăratului Commodus

s-au strămutat în Dacia romană 12.000 de familii ale „dacilor liberi”, ca să scape de triburile germanice.

Acolo unde dacii locuiau concentrați, adică în zona Mureșului mijlociu,

s-a așezat marea masă a coloniștilor romani,

urmată de contingentele anuale de veterani ai legiunilor și unităților auxiliare.

Cu așa o suprapunere, pentru dacii din fostul regat era clar că nu ar fi putut scăpa de romanizare.

Cum romanizarea însemna în primul rând preluarea limbii latine,

faptul că majoritatea coloniștilor vorbeau deja latina a scurtat perioada necesară răspândirii acesteia în Dacia.

Oricum, pentru că sosiseră din toate provinciile imperiului,

limba latină era un fel de engleză a acestor expați ai Antichității.

Mai mult decât atât, o civilizație superioară tehnologic precum cea romană

nu putea să existe fără folosirea unui limbaj complex și a comunicării prin scris.

Iar dacii aveau de ales:

fie învățau latina și o duceau mai bine,

având șanse să devină cetățeni și să obțină proprietăți și funcții,

fie se chinuiau să supraviețuiască cu „barză, viezure, mânz” la periferia lumii romane.

Prezența efectivă a administrației și armatei romane în Dacia a durat mai puțin de 170 de ani.

Asta înseamnă totuși că vreo 7 generații succesive au trăit în contact cu limba latină.

Cât de ușor era să învețe autohtonii latina, în condițiile în care coloniștii majoritari o vorbeau deja,

ne-o pot arăta românii emigrați în Spania și Italia de azi.

Lor le-a trebuit doar o generație ca să înceapă să vorbească rotaliana și rumaniola,

și asta în epoca în care se pune mare preț pe identitatea națională.

Acum 1900 de ani, dacii erau mai dispuși decât românii de azi să renunțe la limba lor,

mai ales că nu aveau o cultură și tradiții politice puternice, precum le aveau grecii, egiptenii sau evreii.

Ce s-a întâmplat în schimb cu restul așa-numiților „daci liberi”,

care nu au ajuns sub administrația romană și chiar au atacat Imperiul,

nu știm...

După ce s-au făcut remarcați în secolul 3, când au jefuit Dacia romană alături de goți,

aceștia au dispărut din istorie, și limba lor odată cu ei.

Se poate ca șocurile migratorilor huni și avari să-i fi împuținat,

sau să-i fi forțat să fugă peste munți.

Sau ca romanicii din Dacia abandonată de Imperiu să se fi amestecat cu ei și să-și impună limba.

Știm sigur că limba dacă nu avea nici o legătură cu latina,

dovada fiind translatorii care însoțeau trupele romane.

După retragerea aureliană, populația din Dacia s-a ruralizat aproape complet și a devenit semi-nomadă.

Răspândirea graiurilor romanice în regiunile care nu au fost sub stăpânirea romană directă

se poate explica și prin mișcarea peste Carpați a țăranilor oieri.

La această transhumanță de sute de ani s-a adăugat mai târziu – în Evul Mediu –

migrația românilor din Transilvania înspre zonele din Moldova și Muntenia

pustiite de cumani, tătari și alți războinici călăreți.

Spre deosebire de Britania, Panonnia sau Moesia – provincii în care s-a pierdut latina populară –,

fosta Dacie romană a fost ferită de stăpâniri durabile și profunde

ale popoarelor care mișunau prin Europa secolelor 3-7.

Importante în avantajul acesta au fost protecția arcului carpatic, care îngreuna accesul migratorilor,

și tendința localnicilor de a se retrage din calea acestor invadatori, mai la deal.

Așa cum alte graiuri romanice s-au păstrat în zonele de munte ale Balcanilor,

așa și limba română și-a putut păstra miezul latin departe de orice pericol,

la codru verde și apă cristalină.


Cum a fost posibilă Romanizarea Daciei în secolele 2-3? + Continuitatea romanității la Carpați

Valentin întreabă: Cum de a fost posibilă romanizarea în Dacia?

Hai să vedem...

Dacă vrem să înțelegem procesul romanizării, trebuie să discutăm despre cel puțin 4 elemente:

cine a mai rămas și cine a sosit în Dacia, who remained and who arrived in Dacia,

cât de profundă a fost prezența romană și ce s-a întâmplat după retragerea aureliană. how deep was the Roman presence and what happened after the Aurelian retreat.

Când împăratul Traian a cucerit Dacia în 106,

populația autohtonă, pe care o numim generic „daci”, a rămas fără o elită conducătoare. the native population, which we generically call "Dacians", was left without a ruling elite.

Regele Decebal și alte căpetenii s-au sinucis, King Decebalus and other captains committed suicide,

iar alți șefi mai mici au fost făcuți prizonieri. and other smaller chiefs were taken prisoner.

În felul acesta, dacilor le-a lipsit acea clasă de aristocrați

care ar fi putut fie să devină intermediari în raporturile cu romanii,

fie să inspire o rezistență la romanizare.

Pentru că societatea dacă a fost complet destructurată, Because if society was completely destructured,

fiecare comunitate locală era nevoită să interacționeze direct cu noua administrație, each local community had to interact directly with the new administration,

fiind expusă astfel romanizării. thus being exposed to Romanization.

În al doilea rând, populația autohtonă s-a împuținat și s-a dispersat, Second, the local population has dwindled and dispersed,

dacii devenind minoritari în vechea lor țară. the Dacians becoming a minority in their old country.

Pe lângă pierderile uriașe din timpul celor două războaie, In addition to the huge losses during the two wars,

câteva zeci de mii de daci au fost făcuți sclavi, several tens of thousands of Dacians were enslaved,

iar mai multe mii au fost forțați să lupte în jocurile de la Roma care celebrau victoria lui Traian. and several thousand were forced to fight in the Rome Games celebrating Trajan's victory.

În plus, mii de daci au fost recrutați în trupele auxiliare și au fost trimiși să lupte în Britania sau în Orient. In addition, thousands of Dacians were recruited into auxiliary troops and sent to fight in Britain or the East.

Pentru că majoritatea celor dispăruți din Dacia erau bărbați, Because most of the disappeared from Dacia were men,

dezechilibrul demografic le-a determinat pe multe femei dace să formeze familii mixte, the demographic imbalance led many Dacian women to form mixed families,

sau să servească în casele romane. or to serve in Roman houses.

Pe lângă acest șoc din primii ani, care a dizolvat familii și comunități, In addition to this shock in the early years, which dissolved families and communities,

dacii s-au confruntat întotdeauna cu problemele înapoierii lor economice. the Dacians have always faced the problems of their economic backwardness.

Dacă nu au murit de foamete și boli, If they didn't die of starvation and disease,

mulți dintre ei au preferat să migreze către orașele și fermele romane, many of them preferred to migrate to Roman towns and farms,

sau să facă serviciul militar pentru o soldă frumușică și o bucată bună de pământ la final de contract. or do military service for a nice balance and a good piece of land at the end of the contract.

Nici așa-numiții „daci liberi” nu se țineau deoparte de viața din Dacia romană. Even the so-called "free Dacians" did not stay away from life in Roman Dacia.

Pe lângă migrația economică, numeroasele lor incursiuni de jaf și urmele arheologice

arată de fapt cât de prost o duceau în comparație cu daco-romanii din Imperiu. it actually shows how badly they were doing compared to the Daco-Romans of the Empire.

Cândva în cele două secole de vecinătate Sometime in the two centuries of neighborhood

o parte dintre aceste triburi au fost nevoite să se integreze în lumea romană, some of these tribes had to integrate into the Roman world,

din motive economice sau politice.

De exemplu, în vremea împăratului Commodus

s-au strămutat în Dacia romană 12.000 de familii ale „dacilor liberi”, ca să scape de triburile germanice. 12,000 families of "free Dacians" moved to Romanian Dacia to escape the Germanic tribes.

Acolo unde dacii locuiau concentrați, adică în zona Mureșului mijlociu, Where the Dacians lived in concentration, i.e. in the middle Mureș area,

s-a așezat marea masă a coloniștilor romani, the great mass of Romanian settlers settled,

urmată de contingentele anuale de veterani ai legiunilor și unităților auxiliare. followed by the annual contingents of veterans of the legions and auxiliary units.

Cu așa o suprapunere, pentru dacii din fostul regat era clar că nu ar fi putut scăpa de romanizare. With such an overlap, it was clear to the Dacians of the former kingdom that they could not escape Romanization.

Cum romanizarea însemna în primul rând preluarea limbii latine, As Romanization meant primarily the takeover of the Latin language,

faptul că majoritatea coloniștilor vorbeau deja latina a scurtat perioada necesară răspândirii acesteia în Dacia. the fact that most of the settlers already spoke Latin shortened the period necessary for its spread in Dacia.

Oricum, pentru că sosiseră din toate provinciile imperiului, However, because they had arrived from all the provinces of the empire,

limba latină era un fel de engleză a acestor expați ai Antichității. the Latin language was a kind of English of these expats of Antiquity.

Mai mult decât atât, o civilizație superioară tehnologic precum cea romană

nu putea să existe fără folosirea unui limbaj complex și a comunicării prin scris. it could not exist without the use of complex language and written communication.

Iar dacii aveau de ales: And the Dacians had a choice:

fie învățau latina și o duceau mai bine, either they learned Latin and did better,

având șanse să devină cetățeni și să obțină proprietăți și funcții,

fie se chinuiau să supraviețuiască cu „barză, viezure, mânz” la periferia lumii romane. or they struggled to survive with "storks, vultures, foals" on the periphery of the Roman world.

Prezența efectivă a administrației și armatei romane în Dacia a durat mai puțin de 170 de ani. The actual presence of the Roman administration and army in Dacia lasted less than 170 years.

Asta înseamnă totuși că vreo 7 generații succesive au trăit în contact cu limba latină. This means, however, that about 7 successive generations have lived in contact with the Latin language.

Cât de ușor era să învețe autohtonii latina, în condițiile în care coloniștii majoritari o vorbeau deja,

ne-o pot arăta românii emigrați în Spania și Italia de azi. Romanians who emigrated to Spain and Italy today can show it to us.

Lor le-a trebuit doar o generație ca să înceapă să vorbească rotaliana și rumaniola,

și asta în epoca în care se pune mare preț pe identitatea națională. and this in the age when national identity is highly valued.

Acum 1900 de ani, dacii erau mai dispuși decât românii de azi să renunțe la limba lor, 1900 years ago, the Dacians were more willing than today's Romanians to give up their language,

mai ales că nu aveau o cultură și tradiții politice puternice, precum le aveau grecii, egiptenii sau evreii. especially since they did not have a strong political culture and traditions like the Greeks, Egyptians or Jews.

Ce s-a întâmplat în schimb cu restul așa-numiților „daci liberi”, What happened instead to the rest of the so-called "free Dacians",

care nu au ajuns sub administrația romană și chiar au atacat Imperiul, which did not come under Roman administration and even attacked the Empire,

nu știm...

După ce s-au făcut remarcați în secolul 3, când au jefuit Dacia romană alături de goți, After they made a name for themselves in the 3rd century, when they plundered Roman Dacia alongside the Goths,

aceștia au dispărut din istorie, și limba lor odată cu ei. they disappeared from history, and their language with them.

Se poate ca șocurile migratorilor huni și avari să-i fi împuținat, The shocks of the migrating Huns and Avars may have weakened them,

sau să-i fi forțat să fugă peste munți. or to have forced them to flee over the mountains.

Sau ca romanicii din Dacia abandonată de Imperiu să se fi amestecat cu ei și să-și impună limba. Or that the Romanians from Dacia abandoned by the Empire mixed with them and imposed their language.

Știm sigur că limba dacă nu avea nici o legătură cu latina,

dovada fiind translatorii care însoțeau trupele romane. the proof being the translators who accompanied the Roman troops.

După retragerea aureliană, populația din Dacia s-a ruralizat aproape complet și a devenit semi-nomadă. After the Aurelian retreat, the population of Dacia became almost completely rural and semi-nomadic.

Răspândirea graiurilor romanice în regiunile care nu au fost sub stăpânirea romană directă The spread of Romance languages in regions that were not under direct Roman rule

se poate explica și prin mișcarea peste Carpați a țăranilor oieri.

La această transhumanță de sute de ani s-a adăugat mai târziu – în Evul Mediu – To this transhumance of hundreds of years was added later – in the Middle Ages –

migrația românilor din Transilvania înspre zonele din Moldova și Muntenia the migration of Romanians from Transylvania to the areas of Moldova and Muntenia

pustiite de cumani, tătari și alți războinici călăreți. ravaged by Cumans, Tartars and other mounted warriors.

Spre deosebire de Britania, Panonnia sau Moesia – provincii în care s-a pierdut latina populară –, Unlike Britain, Pannonia or Moesia - provinces where popular Latin was lost -,

fosta Dacie romană a fost ferită de stăpâniri durabile și profunde the former Roman Dacia was spared from lasting and deep dominions

ale popoarelor care mișunau prin Europa secolelor 3-7. of the peoples who wandered through Europe in the 3rd-7th centuries.

Importante în avantajul acesta au fost protecția arcului carpatic, care îngreuna accesul migratorilor, Important in this advantage were the protection of the Carpathian arch, which hindered the access of migrants,

și tendința localnicilor de a se retrage din calea acestor invadatori, mai la deal. and the tendency of the locals to retreat further uphill from the path of these invaders.

Așa cum alte graiuri romanice s-au păstrat în zonele de munte ale Balcanilor, As other Romance languages were preserved in the mountain areas of the Balkans,

așa și limba română și-a putut păstra miezul latin departe de orice pericol, so the Romanian language was able to keep its Latin core away from any danger,

la codru verde și apă cristalină. to green woods and crystal clear water.