PUTEREA DIN UMBRĂ - YouTube (3)
Fostul ministru de interne, Carmen Dan, nu ne-au răspuns la apeluri și mesaje,
iar Ionel Arsene a negat orice influență pe linie politică pe care ar fi avut-o în cazul lui Paul Tablan.
Arsene a dezmințit și acuzațiile potrivit cărora
i-ar fi cerut fostului șef IPJ Neamț,
promovarea anumitor polițiști agreați de el.
Mi s-a adus la cunoștință, în cele din urmă,
că nu dețin
autorizație de acces la informații,
dar nu se indică
în ordin niciun temei legal.
Nu mi se arată nicio faptă
și nu este nicio încadrare juridică.
Ești cu spatele la zid, n-ai cum să te aperi
sau te aperi în orb.
Toată desfășurarea
evenimentelor
mi-a format mie personal această convingere,
că s-a ales
această metodă patentată,
nu sunt primul, probabil nici ultimul,
în vederea înlăturării de pe funcția de inspector șef.
În cazul meu așa s-a întâmplat.
Dacă spuneți dumneavoastră uneori.
Ați spus dumneavoastră uneori.
În cazul meu, eu sunt convins că așa este.
Această acuzație
că serviciul de informații al Ministerului de Interne
răspunde la comenzi politice
planează asupra acestei instituții
încă din primii săi ani de existență.
♫ Restricție ♫
♫ Miliție ♫
♫ Protecție ♫
♫ Poliție ♫
Structura care astăzi se numește
Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI)
a fost primul serviciu secret înființat după Revoluția din 1989
și era format din ofițeri care slujiseră regimul comunist.
La 1 februarie
a devenit operațională
unitatea 215.
Am convenit să se organizeze
această direcție
în cadrul Ministerului de Interne,
recuperând toți acești ofițeri…
Toți proveneau, la momentul acela, din Securitate.
Înființat pe 7 februarie 1990,
noul serviciu secret avea indicativul militar UM 0215,
de la care s-a născut denumirea Doi și-un sfert.
Sintagma a devenit celebră.
În anii 90,
Doi și-un sfert a fost acuzat,
între altele, că s-a implicat în mineriade
și că a ascultat în mod ilegal telefoanele politicienilor
și ale jurnaliștilor care deranjau puterea.
După schimbarea de regim din 1996,
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
constată că UM 0215 continuase practicile fostei Securități
și decide desființarea acestei unități.
Însă Doi și-un sfert nu dispare,
ci doar își schimbă indicativul.
Serviciul secret al Ministerului de Interne continuă să funcționeze,
trecând prin mai multe reorganizări și scandaluri.
A ajuns o parte din arhiva serviciului secret
al Ministerului de Interne la Marian Vanghelie?
Asta discută presa de câteva săptămâni bune.
Da, este o întrebare legitimă,
având în vedere chiar declarațiile lui Marian Vanghelie.
În ultimii ani,
mai mulți directori ai acestui serviciu secret
au fost implicați în scandaluri și au avut dosare penale.
Gelu Oltean, fostul șef de la Doi și-un sfert,
serviciul secret al Ministerului de Interne,
a fost reținut pentru 30 de zile
într-un dosar de trafic de droguri.
Au fost personaje controversate
care au ajuns pe anumite funcții
datorită nu unor competențe profesionale,
ci datorită unor legături în zona politică.
Inclusiv actualul șef al DGPI,
Tiberiu Silviu Dumitrache este o persoană controversată.
Acesta este fiul unui fost colonel SRI
și are o mare problemă de imagine,
semnalată de ziarul Libertatea.
Acesta are în declarația de avere, pe numele fiicelor minore,
un conac cu piscină și heliport care i-ar fi fost donat.
Libertatea a scris că proprietatea
i-a aparținut anterior controversatului Liviu Luca,
fosta mână dreaptă a lui Sorin Ovidiu Vîntu
și socrul actualului șef al DGPI.
Luca a ieșit recent din închisoare
după mai multe condamnări pentru delapidare și spălare de bani.
DGPI ne-a transmis, într-un răspuns oficial,
că elementele biografice ale directorului Dumitrache
nu reprezintă o vulnerabilitate
și nu sunt incompatibile
cu funcția de șef al unui serviciu secret.
În 2016, în mandatul Ministrului de Interne Gabriel Oprea,
a izbucnit un nou scandal pe baza căruia procurorii DNA
au deschis un dosar aflat în prezent la Curtea Supremă.
Conform rechizitoriului,
ofițerii DGPI deturnau fonduri operative
pentru cheltuieli în folos personal
sau pentru bunuri de lux
făcute cadou unor șefi de instituții.
Principalul beneficiar al acestor cheltuieli
ar fi fost chiar ministrul Gabriel Oprea.
Bogdan Lupu a condus comisia internă de control a DGPI
care a descoperit neregulile.
Constatările
colectivului de control pe care l-am condus
au relevat o realitate incontestabilă:
acele fonduri au fost cheltuite,
în opinia colectivului de control, în mod ilegal.
Aceste aspecte au fost aduse la momentul respectiv
la cunoștința factorilor de conducere ai unității.
Nu au acceptat această realitate,
fapt pentru care a trebuit să ne adresăm
instituțiilor cu abilități,
în speță Direcției Naționale Anticorupție,
care a deschis un dosar penal.
Bogdan Lupu a reclamat aceste fapte la DNA
după ce, așa cum afirmă chiar el,
conducerea DGPI nu a vrut să accepte
rezultatele comisiei de control
și a vrut să mușamalizeze cheltuirea
ilegală a fondurilor operative.
La câteva luni după acest scandal,
Guvernul Cioloș a emis o ordonanță de urgență
prin care DGPI a fost din nou reorganizată.
Principala modificare a fost revenirea
serviciului la o organizare militarizată,
adică mai lipsită de transparență.
Și acest element,
consider eu,
aduce un element de credibilitate, de rigoare,
de ordine.
Au existat, însă, și consecințe secundare
venite odată cu reorganizarea:
La reorganizare,
tot personalul DGIPI a fost pus la dispoziție,
unitatea devenind militară,
ca atare
acele funcții pe care noi le-am avut au dispărut.
Este ca și cum,
în loc să răspundă cei care au făcut acele fapte,
a trebuit să plece
cei care au constatat acele fapte.
Ajunsă în Parlament, în 2017,
pentru a fi supusă la vot și transformată în lege,
ordonanța de urgență care reorganiza serviciul de informații
al Ministerului de Interne
a suferit o modificare esențială.
Majoritatea parlamentară era controlată
la acel moment de un personaj obsedat de puterea serviciilor secrete.
Vreau să mă refer puțin la…
cum se numește acum…
Direcția de Informație și Protecție Internă.
Am zis corect?
Direcția Generală …
Doi și-un sfert.
O știe toată lumea.
PSD-ul condus de Liviu Dragnea
a modificat articolul care reglementează procedura
de numire a directorului DGPI,
eliminând din acest circuit
avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării,
adică acea pârghie care ar fi împărțit
decizia la mai mulți poli de putere.
Logic ar fi să fie implicat și CSAT-ul,
cu cât sunt mai mulți ochi
care văd, cu atât e mai bine.
E bine ca
decizia, ca să spun așa,
să fie cât mai fragmentă.
Riscurile sunt de a i se oferi
o jucărie periculoasă unui ministru.
Acest risc este cât se poate de real,
pentru că modificările din 2017 sunt în vigoare și astăzi.
Legea prevede că directorul DGPI
este numit și eliberat din funcție
doar de către ministrul Afacerilor Interne,
căruia i se subordonează nemijlocit.
Am încredere și în DGPI, și în DGA,
că lucrurile evoluează
în bine în cele două structuri,
pe care imediat ce am ajuns în fruntea ministerului,
am considerat
să fie în directa subordonare a ministrului.
Împreună o să fim cu ochii pe ei…
Așadar,
avem de-a face cu un serviciu secret
aflat sub un control politic neîngrădit de nicio barieră.
DGPI poate deveni, astfel,
un instrument de presiune asupra ofițerilor incomozi
sau chiar de influențare a unor dosare penale.
Asta pentru că DGPI
avizează și polițiștii judiciari,
cei care participă la anchetele penale
sub supravegherea procurorilor.
În măsura în care se permite unei entități exterioare
sistemului judiciar, autorității judecătorești,
să poată influența
cursul unui proces penal
prin exercitarea unor
presiuni, până la urmă,
la adresa polițiștilor
care lucrează în acea cauză,
reprezintă o vulnerabilitate.
Nu zic că s-a întâmplat așa,
dar există această vulnerabilitate.
Atâta timp cât
va exista posibilitatea ca
un ministru de Interne să dea o dispoziție șefului DGPI,
pe care, în fapt, el îl numește
poate să-l numească, poate să-l retragă,
are putere absolută asupra lui
care la rândul lui poate să dispună retragerea avizului
unui polițist care lucrează
unuia, doi, trei
care lucrează într-un dosar important,
în momentul ăla ai blocat dosarul.
Din păcate, anumiți politicieni
au încercat să folosească acest serviciu,
că s-a numit Doi și-un sfert,
DIPI și DGPI, acuma,
în astfel de scopuri,
vendete politice, ceea ce a fost foarte grav.
Și mai este și impactul psihologic:
i-ai retras unuia, vă dați seama cum sunt ceilalți.
În urma mea,
pe funcția de inspector șef
a venit
un alt coleg.
Îi doresc succes în activitate.
Nu are
ce să învețe din pățania mea
nimic
decât că
„vezi că SIPI-ul (n.r. Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă la nivel județean)
este jupân și poate să-ți ia capul oricând”.
Asta este.
Această atmosferă în care orice cap,
de la orice nivel al Ministerului de Interne,
poate să cadă prin retragerea avizului
s-a amplificat în ultimii ani.
Asta după ce mai mulți șefi
de inspectorate și de direcții din Ministerul de Interne
au fost îndepărtați prin aceeași metodă:
DGPI le-a retras accesul la informații clasificate,
fără ca opinia publică să afle care sunt acuzațiile
aduse unor persoane cu funcții atât de importante.
Chestorul Cătălin Ioniță a pierdut funcția de șef al
Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne
A fost scos din sistem și pensionat la 44 de ani.
Colonelul Daniel Marian Dragne
a plecat din funcția de prim-adjunct al
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
A fost scos din sistem și pensionat la 44 de ani.
Comisarul-șef Cătălin Moșneagu
a pierdut funcția de șef al
Direcției de Control Intern din cadrul IGPR.
A fost scos din sistem și pensionat la 39 de ani.
Contactați de Recorder,
aceștia au refuzat să vorbească în fața camerei
despre momentul eliminării lor din sistem.
Este neclar dacă acești ofițeri din MAI
au comis sau nu fapte care să justifice retragerea
accesului la informații clasificate,
dar cel puțin în unele cazuri
cronologia evenimentelor
ridică multe semne de întrebare.
Cătălin Moșneagu a atacat în instanță
decizia de retragere a avizului,
iar asta ne-a ajutat să reconstituim cazul său
din documentele devenite publice
în urma acestei acțiuni în justiție,
aflată încă în derulare.
În aceste documente,
Moșneagu susține că, în anul 2018,
când era implicat în instrumentarea unor anchete sensibile
pentru imaginea Poliției Române,
a fost trimis în procedură de revalidare de către DGPI.
Se întâmpla chiar cu o zi înainte
de organizarea concursului pentru funcția de șef al
Direcției de Control Intern din MAI,
la care tocmai se înscrisese.
El acuză că în acest fel s-a încercat intimidarea sa
cu scopul de a renunța să participe la concurs.
A ignorat acest semnal,
s-a încăpățânat să participe și a câștigat funcția,
una dintre cele mai importante din Ministerul de Interne.
Moșneagu fusese și șef al Structurii de Securitate,
o altă direcție importantă din IGPR,
și avea acces la cel mai ridicat nivel
de acces la informații clasificate:
strict secret de importanță deosebită.
La câteva luni după preluarea
funcției de șef al Controlului Intern,
în vara anului 2018,
Cătălin Moșneagu este pus în situația
de a ajuta Parchetul Militar
la constituirea dosarului care viza intervenția
forțelor de ordine la protestul din 10 august.
La momentul declanșării
urmăririi penale în dosarul 10 august,
a fost nevoie de
crearea unui nucleu,
inclusiv de lucrători de poliție, care să poată
acționa.
Și una dintre aceste persoane a fost cel care
ne-a îndrumat unde anume,
cu cine să vorbim, pentru a se mișca lucrurile.
Lucru care, evident, s-a aflat, adică nu era o
problemă…
Și, da,
e vorba de directorul de la Control Intern
de la acea dată, Cătălin Moșneagu,
motiv pentru care
nu era
foarte agreat.
La câteva zile după implicarea în dosarul 10 august,
DGPI i-a retras lui Cătălin Moșneagu
accesul la informații clasificate,
fapt care a condus la eliminarea acestuia din sistem.
Pot să spun că timing-ul a fost extrem de suspect.
Asta e tot ce
pot preciza în legătură cu,
știu că se judecă în
civil,
există o procedură
în curs.
E pensionar, la 39 de ani,
în urma retragerii acestui aviz.
Alo? Bună ziua, domnul Cătălin Moșneagu?
Andreea Pocotilă este numele meu,
sunt jurnalist la publicația Recorder.
Vă sun pentru că noi documentăm un material
care atinge și activitatea
Direcției Generale de Protecție Internă
din cadrul Ministerului de Interne.
Am citit documentele publice