INVESTIGAȚIE RECORDER. Ce se ascunde în spatele acestui morman de moloz (1)
Pentru Ionel Arsene și pentru oamenii săi din județul Neamț,
lucrurile au încetat să mai meargă bine în după-amiaza zilei de 9 iunie 2022.
Podul de la Luțca, în reabilitarea căruia s-au investit aproape două milioane de euro
și pentru care garantase însuși șeful județului,
s-a prăbușit la nici 7 luni de la inaugurare.
Este o lucrare complexă, o lucrare la care s-a lucrat foarte bine
și mă bucur că într-un termen așa scurt
putem să redăm cetățenilor
din această zonă a județului acest pod.
Am fost păcăliți,
am fost duși în eroare
și asta este.
Ăsta e rezultatul!
Uitați, rezultatul!
Eu am văzut de la început,
am venit aici când se...
Când îi făcea renovarea la podul ăsta.
Și am văzut că nu există nici...
Nu avea nicio legătură din ce făceau ei
cu rezistența la pod.
Poți să taci din gură, că altceva nu ai de făcut, dar uitați rezultatele!
La revedere!
Această mentalitate, în care oamenii s-au obișnuit să tacă
și să tolereze investițiile de mântuială făcute sub ochii lor,
durează de zeci de ani.
Construit în anii ‘70 , podul de la Luțca nu fusese niciodată reabilitat,
ci doar cârpit prin metode primitive.
Am intrat în politică cu dorința de a face din Neamț
un județ de frunte al Moldovei și al țării.
Am reușit în patru ani de mandat pentru Neamț
ceea ce nu au reușit ceilalți președinți de consiliu județean în 30 de ani.
Aflat la al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean Neamț,
Ionel Arsene și-a axat mereu campaniile electorale pe rezolvarea problemelor de infrastructură rutieră:
Modernizarea tuturor drumurilor din județul Neamț!
Așa cum v-am spus și atunci când am venit în fața dumneavoastră
și v-am cerut votul, Consiliul Județean Neamț are foarte multe șantiere,
continuăm să finalizăm partea de modernizare a infrastructurii rutiere.
Unul dintre cele mai importante obiective a fost reabilitarea podului de la Luțca,
pentru care Consiliul Județean Neamț a comandat o expertiză tehnică.
Aceasta a scos la iveală faptul că podul avea probleme de structură
și necesita lucrări de consolidare.
Experții au propus două variante:
Primul scenariu prevedea o consolidare care garanta rezistența podului pentru 100 de ani
și implica dărâmarea structurii actuale, cu hobane, și reconstruirea podului aproape de la zero,
păstrând doar pilonii de susținere.
A doua variantă, cu garanție pe 35 de ani,
propunea, de asemenea, renunțarea la hobane
și întărirea podului cu încă patru piloni de susținere,
plus reabilitarea tablierului, adică fundația pe care stă șoseaua.
Această expertiză s-a regăsit în dosarul licitației,
Această expertiză s-a regăsit în dosarul licitației,
iar firma care a câștigat lucrarea ar fi trebuit să țină cont de ea și să aleagă una dintre cele două variante.
Într-un reportaj filmat de televiziunea locală Roman TV,
Într-un reportaj filmat de televiziunea locală Roman TV,
imediat după începerea lucrărilor, se poate constata, însă,
că reprezentantul firmei câștigătoare vorbește despre o cu totul altă soluție de întărire a podului:
Le decopertăm, dăm jos mortarele vechi de pe ele, tot ce înseamnă degradat,
după cum se observă, betonul care pică jos, l-am dat tot jos,
se reface cu mortarele astea speciale
totul înapoi
și se împăturesc în pânza respectivă.
Toate hobanele.
Așadar, constructorul ignoră expertiza care cerea demolarea hobanelor
Așadar, constructorul ignoră expertiza care cerea demolarea hobanelor
și reconstruirea unor întregi elemente de pod.
În schimb, structura rămâne neschimbată,
iar hobanele sunt cârpite cu o pânză din fibră de carbon.
Asta e pânza care s-a aplicat.
E o pânză de carbon.
Ce se aplică pentru a-i mări rezistența în zona de reazem...
Pentru a...
Fisurile care sunt, unde au fost..
S-au injectat și s-a pus pânza asta
de mărire a rezistenței.
Deci asta e pânza specială
de carbon.
Oricine ar încerca-o s-o rupă, ea nu se rupe.
E foarte rezistentă.
Îi mărește rezistența.
Constructorul nu a ales varianta cârpelii din proprie inițiativă.
Ea a fost cunoscută și girată chiar de președintele Ionel Arsene.
Astăzi, așa cum se vede,
deja se pune fibra de carbon
care va susține structura de rezistență
și va întări grinzile podului.
Bazându-se pe pânzele cu care a înfășurat podul,
constructorul a venit cu o încărcătură care a adăugat greutate suplimentară
constructorul a venit cu o încărcătură care a adăugat greutate suplimentară
pe vechea structură de rezistență:
Podul va fi încărcat cu două tone pe metru pătrat
pentru că după ce se termină acest procedeu de consolidare a podului,
după cum bine știți că e gaura aia, adică el când a fost construit a fost construit eronat,
au fost niște erori de execuție
și noi o să ajungem la mijlocul podului cu o umplutură de cred că un metru și douăzeci,
după calcule pe care chiar zilele astea le-am făcut.
Vrem să îl ajutăm, vrem să îi mărim rezistența, pentru a-l îndrepta.
După cum se știe la partea superioară sunt niște probleme, noi vrem să le îndreptăm.
Jurnaliștii de la Roman TV au continuat să urmărească subiectul reabilitării podului de la Luțca,
constatând că în timpul lucrărilor de reabilitare,
structura de rezistență începuse deja să cedeze:
La redacția Roman TV au venit o serie de sesizări cu privire la lucrările
care se efectuează la podul care face legătura între localitățile Luțca și Sagna.
Se pare că în partea centrală s-ar fi lăsat din cauza greutății
iar în unele zone ar fi apărut crăpături vizibile.
Am fost, am filmat imediat după sesizări.
Noi nu am mai prins acele crăpături, avem câteva imagini,
dar între timp ele fuseseră peticite.
Avem și imagini cu schele când muncitorii lucrau acolo
și încercau să rezolve problema
din punct de vedere estetic, dacă mă întrebi pe mine,
pentru că problema a fost cosmetizată.
Câteva luni mai târziu, povestea se repetă.
Imagini care au ajuns la redacția Roman TV
arată cum ceea ce pare a fi o mică grindă
s-a desprins de pe o parte a podului de la Luțca.
Și de această dată, problema este cosmetizată:
grinda dispare iar locul este dat cu vopsea.
În cele din urmă, nimeni nu și-a mai bătut capul cu structura de rezistență.
Toată lumea s-a concentrat pe forma pe care trebuia s-o aibă podul:
El din fabricație a fost convex.
Acum trebuie făcut concav.
Ca cel de la Gâdinți.
Pentru a fi concav, se lucrează la armătură,
va veni cu un strat de beton ușor,
să îl facă concav.
Primarul, care a încurcat puțin termenii geometrici,
și-ar fi dorit un pod mai bombat.
Numai că cetățenii din comună se obișnuiseră cu el scobit
și l-ar fi vrut în continuare așa.
Dar ăsta de când e construit de 50 de ani e lăsat podul, nu-i...
Este exact cum ar fi o sârmă cu rufe.
Asta e, toate podurile hobanate
ele se lasă, pentru că sunt pe șufe, și cu cât e greutatea mai mare,
ele se lasă,
pentru că așa sunt ele concepute.
Constructorii au avut și ei viziunea lor:
Noi vrem podul să fie drept.
Adică, nu vrem, așa s-a proiectat.
Proiectul este făcut ca să se îndrepte podul,
să fie normal.
Să-i dăm forma lui normală.
Iar președintele Ionel Arsene a vrut să împace pe toată lumea.
În final, a ieșit un pod în valuri.
Vrem să vă întrebăm ce părere aveți despre pod...
cum este reabilitat...
E bine, doamnă...
Vi se pare că este curbat pe undeva?
Am revenit, așa cum v-am promis, dragi nemțeni, pe podul de la Luțca
După cum vedeți, suntem la ultima fază a lucrărilor...
Reabilitarea a fost finalizată cu un an înainte de termen
și prezentată ca o mare realizare.
Sunt foarte mulți cetățeni care mi-au scris,
care m-au rugat să insist pentru ca această lucrare
să fie terminată mai repede decât perioada stipulată în contract.
După cum vedeți ne-am ținut de cuvânt
și în maxim două săptămâni cetățenii vor putea să circule pe acest pod.
Cetățenii pe care Ionel Arsene i-a invitat să circule pe pod nu știau, însă, că își pun viața în pericol
de fiecare dată când traversează podul recent consolidat.
După nici șapte luni, podul s-a prăbușit de la un capăt la celălalt,
scoțând la iveală dezastrul așa zisei reabilitări:
Uite, ce se vede acolo,
materialul acela negru,
este un rest din materialul textil pe care se baza constructorul atunci când a reabilitat podul.
Niște pânze care ar fi trebuit să reziste
la traficul de mare tonaj de pe acest pod.
Ia, fii atent!
Polistiren.
Peste tot numai bucăți de polistiren vedem.
Și uite de unde vine polistirenul:
acolo este un pilon de susținere
și se vede, prin el sunt asemenea bucăți de polistiren.
Ia, uite:
polistiren de aici.
În momentul prăbușirii pe pod se aflau două autovehicule:
o furgonetă cu înghețată și un camion încărcat cu balast.
Șoferul camionetei a scăpat nevătămat,
iar celălalt a fost rănit ușor.
Martorii spun că se putea întâmpla o mare tragedie,
întrucât două autobuze pline cu elevi mai aveau doar câțiva metri până la pod.
În mijlocul mormanului de moloz în care s-a transformat podul de la Luțca
a rămas, totuși, la vedere bannerul prin care baronul Ionel Arsene
a ținut să-și marcheze măreața realizare.
“Fapte, nu vorbe”,
scrie cu litere roșii pe unul dintre stâlpii prăbușiți.
Politicienii au ținut să marcheze faptul că nimic nu se face fără implicarea lor,
iar acest lucru nu se reflectă numai în bannerele afișate ostentativ.
Se regăsește și la împărțirea banilor publici alocați pentru proiectele de infrastructură.
Am avut mare noroc cu un constructor foarte bun,
un constructor care a lucrat
susținut aici.
Constructorul „foarte bun” care a reabilitat podul de la Luțca
este Darcons SRL,
o firmă controlată de fostul deputat PSD Alexandru Rotaru,
un apropiat al baronului Arsene.
Rotaru venea ca reprezentat al firmei
inclusiv la vizitele pe care Ionel Arsene
le făcea în mod frecvent pe șantier.
Îmi iubesc țara, iubesc România,
pentru toate darurile ei.
Faptul că ne-am născut aici
nu a fost o alegere, a fost destinul.
Destinul a făcut ca tatăl lui Alexandru Rotaru să fie unul dintre cei mai influenți PSD-iști din județul Neamț.
Romică Rotaru a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean,
iar astăzi figurează în acționariatul Darcons.
Firma este atât de atașată de valorile partidului,
încât și inginerii sunt înregimentați politic.
Să facem un pod frumos!
Să ne mândrim cu el peste ani.
Și copiii noștri când o veni...
Inginerul Emanuel Bulai, cel care a supervizat îndeaproape reabilitarea podului de la Luțca,
este și el membru PSD.
În urmă cu doi ani, Bulai candida la primăria comunei Tămășeni,
iar Ionel Arsene îl recomanda cu mâna pe inimă.
Eu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Neamț,
promit oamenilor din Tămășeni că-l voi sprijini să implementeze
și-i voi finanța toate proiectele pe care le propune comunității din Tămășeni.
Emanuel, mult succes, am mare încredere...
Inginerul Bulai n-a câștigat primăria, dar s-a ales cu un mandat de consilier local.
Acum, după prăbușirea podului,
reprezentanții firmei Darcons au pregătit în detaliu gestionarea crizei:
Însă Darcons SRL nu este singura firmă implicată în povestea podului de la Luțca.
Această lucrare a făcut parte dintr-un proiect amplu de reabilitare a infrastructurii rutiere din județ.
În 2019, Consiliul Județean Neamț a obținut fonduri guvernamentale de 200 de milioane de lei
pentru reabilitarea a 45 de drumuri și poduri prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
Mai departe, instituția condusă de Ionel Arsene a organizat lucrurile în așa fel
încât împărțirea banilor să fie cât mai ușor de controlat:
a comasat toate cele 45 de obiective într-o singură licitație mamut,
la care a pus condiții de participare foarte greu de îndeplinit.
Da, este o manevră să elimine concurența
și să obțină suma maximă la această licitație
care de fapt nu mai sunt licitații.
Sunt foarte multe societăți de construcții mai mititele
care de fapt ar fi putut să facă față,
de exemplu, să asfalteze și ei niște drumuri.
