×

We gebruiken cookies om LingQ beter te maken. Als u de website bezoekt, gaat u akkoord met onze cookiebeleid.


image

Podcastul de limba română, Episodul 20: Litoralul românesc

Episodul 20: Litoralul românesc

Salutare stimați prieteni, dragi ascultători, și bun venit la un nou episod al podcastului de limba română. Este vară și astăzi am să vă povestesc puțin despre litoralul românesc. Despre coasta Mării Negre, despre stațiunile de acolo. Despre turismul pe litoralul românesc. Despre cum a fost acesta în trecut și cum este în zilele noastre.

Țărmul românesc al Mării Negre se întinde pe o distanță de 245 de kilometri. Cel mai mare oraș românesc de pe coasta Mării Negre este Constanța, cu peste 250.000 de locuitori. Cele mai cunoscute stațiuni litorale românești sunt: Mamaia, Eforie, Costinești, Jupiter, Neptun și Mangalia.

Este o realitate că o mare parte dintre români își petrec vacanțele pe litoral. De exemplu, eu am fost prima dată la mare – așa cum numim noi, românii, o vacanță pe litoralul românesc, noi spunem că mergem la mare – așadar, spuneam că prima dată când eu am fost la mare, aveam vreo 9 sau 10 ani. Apoi cred că am mai fost de două sau de trei ori.

Litoralul românesc, ca destinație de vacanță, a început să se dezvolte în perioada comunistă prin anii ‘60 – '70. Litoralul românesc s-a dezvoltat ca o inițiativă a Partidului Comunist Român din acea perioadă de a aduce turiști străini în România. Astfel, dezvoltarea litoralului românesc a început cu stațiunea Mamaia. Apoi s-a extins repede la sud de Constanța până spre Mangalia.

Pe la mijlocul anilor ‘70 în România veneau la mare în jur de 1,5 milioane de turiști străini pe sezon. Practic, litoralul românesc a fost creat pentru turiștii străini. Ei aveau întotdeauna prioritate, românii obișnuiți în general primeau bilete la mare la început sau la sfârșit de sezon, când cererea turiștilor străini era mai slabă.

Turiștii străini erau tratați diferit față de turiștii români. Ei aveau acces la servicii îmbunătățite. Aveau posibilitatea de a cumpăra tot felul de produse neaccesibile românilor de rând, în așa-zisele “shopuri” unde se puteau cumpăra, știu eu, jeanși, țigări, whisky și tot felul de produse de import.

Cei mai mulți turiști străini veneau din Germania – din Republica Federală Germania și Republica Democrată Germania – circa 350.000. Apoi alți 300.000 de turiști din țările socialiste. Vreo 60 – 70.000 de turiști din țările scandinave, toți aceștia cumpărând bilete la mare, pentru un concediu, prin agențiile de turism din țările lor, unde România era foarte bine reprezentată.

Apoi, odată cu o abolirea regimului comunist, din 1989 încoace a început declinul turismului pe litoralul românesc. A fost o perioadă grea, o perioadă dificilă, în care marile hoteluri și tot ceea ce a fost dezvoltat pe litoralul românesc a fost privatizat. Din păcate, impresia lăsată a fost în tot acest timp că cei care au cumpărat acele hoteluri și au încercat să continue activitățile turistice pe litoralul românesc aveau un singur interes: doar să câștige cât mai mulți bani, în cât mai scurt timp, fără a îi interesa businessul turistic pe termen lung. Pentru ei nu conta faptul că acești turiști nu vor mai veni din nou la anul.

Aceasta a dus la o dispariție aproape completă în ultimii ani a turiștilor străini de pe litoralul românesc. În zilele de azi, abia se regăsesc câteva zeci de mii de turiști străini, restul fiind turiști români, dar și aceștia, mulți dintre ei, turiști care nu au reușit să găsească un bilet de vacanță într-o stațiune din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, care sunt destinațiile preferate pentru concediile de vară ale românilor.

Dintre turiștii români care merg la mare, 30% sunt din București. Românii preferă să călătorească la mare cu trenul sau cu automobilul, cu mașina, pentru că românilor le place să ia multe bagaje cu ei. Iar în zilele noastre o călătorie cu avionul și cu multe bagaje este destul de costisitoare. Astfel, de exemplu, zboruri de la Oradea la Constanța sau pe distanțe similare din zonele îndepărtate ale țării nu au mare succes.

Una dintre stațiunile populare ale litoralului, mai ales pentru tineri, este stațiunea Costinești, unde se organizează de obicei, vara, multe festivaluri. Mamaia și Eforie Nord sunt cele mai căutate stațiuni pentru familii, acestea având și cea mai mare capacitate de cazare. Alte stațiuni dinspre sud precum Venus și Neptun arată o tendință de creștere a turiștilor în ultima vreme. Ca o tendință pozitivă din ultima perioadă poate fi menționat faptul că multe dintre hotelurile vechi au fost renovate și încep să atragă cât de cât mai mulți turiști.

Românilor le place, de asemenea, să își cumpere bilete de tip “all inclusive”. Adică să stea la hotel, să aibă toate cele trei mese asigurate, dar din păcate, astfel, să iasă mai puțin prin zonă pentru a descoperi și alte locuri din jurul stațiunilor, pentru ca să nu piardă mesele plătite.

Eu am să vizitez din nou, după multă vreme, în anul acesta, cu copiii mei, litoralul românesc. Vom sta trei zile în sudul stațiunii Mamaia, aproape de Constanța, pentru a putea vizita ușor și acest oraș istoric românesc de pe malul Mării Negre.

Acesta a fost episodul de azi și până data viitoare vă spun la revedere. Sau, de fapt, la reauzire. Următorul episod îl voi înregistra și publica peste aproximativ patru săptămâni, pentru a-mi petrece și eu concediul de vară mai relaxat, fără presiunea de a publica un episod la două săptămâni.

Ne auzim, așadar, din nou, peste patru săptămâni. Vă doresc tuturor o vară cât mai plăcută, un concediu cât mai relaxant. Pa! Pa!


Episodul 20: Litoralul românesc

Salutare stimați prieteni, dragi ascultători, și bun venit la un nou episod al podcastului de limba română. Este vară și astăzi am să vă povestesc puțin despre litoralul românesc. Despre coasta Mării Negre, despre stațiunile de acolo. Despre turismul pe litoralul românesc. Despre cum a fost acesta în trecut și cum este în zilele noastre.

Țărmul românesc al Mării Negre se întinde pe o distanță de 245 de kilometri. The Romanian coast of the Black Sea stretches for a distance of 245 kilometers. Cel mai mare oraș românesc de pe coasta Mării Negre este Constanța, cu peste 250.000 de locuitori. Cele mai cunoscute stațiuni litorale românești sunt: Mamaia, Eforie, Costinești, Jupiter, Neptun și Mangalia.

Este o realitate că o mare parte dintre români își petrec vacanțele pe litoral. It is a reality that a large part of Romanians spend their holidays at the seaside. De exemplu, eu am fost prima dată la mare – așa cum numim noi, românii, o vacanță pe litoralul românesc, noi spunem că mergem la mare – așadar, spuneam că prima dată când eu am fost la mare, aveam vreo 9 sau 10 ani. Apoi cred că am mai fost de două sau de trei ori. Then I think I went two or three more times.

Litoralul românesc, ca destinație de vacanță, a început să se dezvolte în perioada comunistă prin anii ‘60  – '70. Litoralul românesc s-a dezvoltat ca o inițiativă a Partidului Comunist Român din acea perioadă de a aduce turiști străini în România. Astfel, dezvoltarea litoralului românesc a început cu stațiunea Mamaia. Apoi s-a extins repede la sud de Constanța până spre Mangalia.

Pe la mijlocul anilor ‘70 în România veneau la mare în jur de 1,5 milioane de turiști străini pe sezon. Practic, litoralul românesc a fost creat pentru turiștii străini. Ei aveau întotdeauna prioritate, românii obișnuiți în general primeau bilete la mare la început sau la sfârșit de sezon, când cererea turiștilor străini era mai slabă. They always had priority, ordinary Romanians generally received sea tickets at the beginning or end of the season, when the demand of foreign tourists was weaker.

Turiștii străini erau tratați diferit față de turiștii români. Ei aveau acces la servicii îmbunătățite. Aveau posibilitatea de a cumpăra tot felul de produse neaccesibile românilor de rând, în așa-zisele “shopuri” unde se puteau cumpăra, știu eu, jeanși, țigări, whisky și tot felul de produse de import.

Cei mai mulți turiști străini veneau din Germania – din Republica Federală Germania și Republica Democrată Germania – circa 350.000. Apoi alți 300.000 de turiști din țările socialiste. Vreo 60 – 70.000 de turiști din țările scandinave, toți aceștia cumpărând bilete la mare, pentru un concediu, prin agențiile de turism din țările lor, unde România era foarte bine reprezentată.

Apoi, odată cu o abolirea regimului comunist, din 1989 încoace a început declinul turismului pe litoralul românesc. A fost o perioadă grea, o perioadă dificilă, în care marile hoteluri și tot ceea ce a fost dezvoltat pe litoralul românesc a fost privatizat. Din păcate, impresia lăsată a fost în tot acest timp că cei care au cumpărat acele hoteluri și au încercat să continue activitățile turistice pe litoralul românesc aveau un singur interes: doar să câștige cât mai mulți bani, în cât mai scurt timp, fără a îi interesa businessul turistic pe termen lung. Unfortunately, the impression left all this time was that those who bought those hotels and tried to continue the tourist activities on the Romanian coast had only one interest: only to earn as much money as possible, in the shortest possible time, without interests the tourist business in the long term. Pentru ei nu conta faptul că acești turiști nu vor mai veni din nou la anul. It didn't matter to them that these tourists wouldn't come again next year.

Aceasta a dus la o dispariție aproape completă în ultimii ani a turiștilor străini de pe litoralul românesc. În zilele de azi, abia se regăsesc câteva zeci de mii de turiști străini, restul fiind turiști români, dar și aceștia, mulți dintre ei, turiști care nu au reușit să găsească un bilet de vacanță într-o stațiune din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, care sunt destinațiile preferate pentru concediile de vară ale românilor.

Dintre turiștii români care merg la mare, 30% sunt din București. Românii preferă să călătorească la mare cu trenul sau cu automobilul, cu mașina, pentru că românilor le place să ia multe bagaje cu ei. Iar în zilele noastre o călătorie cu avionul și cu multe bagaje este destul de costisitoare. And nowadays, traveling by plane with a lot of luggage is quite expensive. Astfel, de exemplu, zboruri de la Oradea la Constanța sau pe distanțe similare din zonele îndepărtate ale țării nu au mare succes.

Una dintre stațiunile populare ale litoralului, mai ales pentru tineri, este stațiunea Costinești, unde se organizează de obicei, vara, multe festivaluri. Mamaia și Eforie Nord sunt cele mai căutate stațiuni pentru familii, acestea având și cea mai mare capacitate de cazare. Alte stațiuni dinspre sud precum Venus și Neptun arată o tendință de creștere a turiștilor în ultima vreme. Ca o tendință pozitivă din ultima perioadă poate fi menționat faptul că multe dintre hotelurile vechi au fost renovate și încep să atragă cât de cât mai mulți turiști. As a recent positive trend, it can be mentioned that many of the old hotels have been renovated and are starting to attract more and more tourists.

Românilor le place, de asemenea, să își cumpere bilete de tip “all inclusive”. Adică să stea la hotel, să aibă toate cele trei mese asigurate, dar din păcate, astfel, să iasă mai puțin prin zonă pentru a descoperi și alte locuri din jurul stațiunilor, pentru ca să nu piardă mesele plătite. That is, to stay at the hotel, to have all three meals provided, but unfortunately, in this way, to go out less in the area to discover other places around the resorts, so as not to lose the meals paid for.

Eu am să vizitez din nou, după multă vreme, în anul acesta, cu copiii mei, litoralul românesc. Vom sta trei zile în sudul stațiunii Mamaia, aproape de Constanța, pentru a putea vizita ușor și acest oraș istoric românesc de pe malul Mării Negre.

Acesta a fost episodul de azi și până data viitoare vă spun la revedere. Sau, de fapt, la reauzire. Următorul episod îl voi înregistra și publica peste aproximativ patru săptămâni, pentru a-mi petrece și eu concediul de vară mai relaxat, fără presiunea de a publica un episod la două săptămâni.

Ne auzim, așadar, din nou, peste patru săptămâni. Vă doresc tuturor o vară cât mai plăcută, un concediu cât mai relaxant. Pa! Pa!