×

We gebruiken cookies om LingQ beter te maken. Als u de website bezoekt, gaat u akkoord met onze cookiebeleid.


image

Bun Venit În România, În Oraș

În Oraș

XV. Turul oraşului

A. (mama+ doi copii)

mama: Astăzi este vreme frumoasă. Plecăm la plimbare în oraş!

C1 : Mamă, eu vreau să mergem la porumbei, în piaţă. Avem firimituri de pâine să-i hrănim?

C2 : Nu la porumbei, nu la porumbei! Eu vreau în parcul de la catedrală, să

adun castane. Sunt acum castane în parc?

C1 Ba la porumbei!

C2 Ba în parc!

mama: Dacă vă certaţi rămânem acasă.

C2 Mm... Nu ne mai certăm... Tu unde vrei să ne duci?

mama: Eu m-am gândit aşa: să mergem întâi la cofetărie şi să mâncăm

îngheţată, apoi să hrănim porumbeii, apoi să mergem la castanele din parc,

iar la întoarcere să ne oprim pe la bunici, să vedem ce mai fac. Poate au

nevoie de ceva şi putem să-i ajutăm. E bine?

C1 E foarte bine!

B. (voce feminină)

Este o zi liniştită de duminică. Eu şi sora mea stăm în parc, pe o bancă de pe

malul Begăi. Citim stând la soare. E greu să nu ridici privirea din carte, când

totul e atât de plin de viaţă!

Au înflorit magnoliile, iar albinele zumzăie. Apa curge lin la vale. Dacă priveşti

răbdător, aproape de mal vezi peştişori şi, uneori, broscuţe. În apă sunt alge.

Trece încet vaporaşul „Pelicanul”. Pe alee trec copii cu biciclete şi cu role.

Copacii din parc sunt bătrâni. În scorburile lor se ascund copiii care se joacă

de-a v-aţi ascunselea. O fetiţă adună floricele de câmp din iarbă. Un fluture

se opreşte prin flori. Acum zboară spre o bancă pe care stau de vorbă doi

îndrăgostiţi. Văzduhul e plin de ciripitul păsărilor. Abia se mai aude, de

departe, zgomotul maşinilor şi al tramvaielor.

C. (voce masculină – prezentarea unui arheolog)

Aceasta este Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Se văd ruinele vechiului oraş

construit de romani după cucerirea Daciei din 106 d.C. Aici, în stânga

drumului, erau depozitele de grâne. Dincolo de şirul de depozite erau

termele, băile publice. În faţă observaţi zidurile clădirilor administrative, iar în

dreapta se mai poate sta şi acum pe treptele marelui amfiteatru. Aici aveau

loc serbări publice şi lupte între gladiatori. Piaţa centrală era mărginită de

locuinţele demnitarilor, compuse din mai multe încăperi grupate în jurul unei

curţi interioare. La retragerea trupelor romane din Dacia Felix, în 271 d.C.,

cetatea a fost părăsită. Se presupune că o parte din pietrele acestor ziduri au

fost transportate la Densuş în secolul IV d.C. şi folosite la construirea unei

biserici creştine, ridicate pe ruinele unui templu roman. Masa de piatră a

vechiului templul a devenit astfel masa din altarul bisericii, demonstrând că,

dincolo de diferenţele dintre ele, credinţele care se succed se şi continuă.

Fiecare transformare religioasă permite şi o renaştere a ideilor anterioare, nu

le anulează în totalitate.

Text recapitulativ

Geneza Bucureştiului rămâne învăluită în mister. Localizată în spaţiu – se află

la 60 km depărtare de Dunăre, 125 km de Carpaţi şi 260 km de Marea

Neagră – dar pierdută în timp, întemeierea oraşului Bucureşti este legată de

legenda lui Bucur, păstor de oi, care ar fi pus bazele unui sat pe malul

Dâmboviţei.

În trecut se numea Cetatea Dâmboviţei, numele actual de Bucureşti este

pentru prima dată amintit într-un document semnat la 20 septembrie 1459 de

domnitorul Vlad Ţepeş care şi-a stabilit aici a doua reşedinţă după cea de la

Târgovişte. În 1859 devine capitala Principatelor Unite Române, ca mai apoi

în 1862 Bucureşti să devină capitala României.

În limba veche a dacilor, „bucur” înseamnă cioban, trecător, călător spre locul

de iernat cu turma. „Bucura” reprezenta locul de întâlnire al ciobanilor.


În Oraș In town В городе

XV. XV. Turul oraşului City tour Обзорная экскурсия по городу

A. A. А. (mama+ doi copii) (mother + two children) (mère + deux enfants)

mama: Astăzi este vreme frumoasă. mother: Today is beautiful weather. mère : Aujourd'hui il fait beau temps. мама: Сьогодні гарна погода. Plecăm la plimbare în oraş! Let's go for a walk in the city! ¡Vamos a dar un paseo por la ciudad! Пойдем гулять по городу! Ходімо гуляти містом!

C1 : Mamă, eu vreau să mergem la porumbei, în piaţă. C1: Mom, I want to go to the pigeons in the market. C1: Mamá, quiero ir a las palomas en el mercado. C1 : Maman, je veux aller voir les pigeons du marché. C1: Мамо, я хочу піти до голубів на базар. Avem firimituri de pâine Do we have bread crumbs tenemos migas de pan Nous avons des miettes de pain У нас є крихти să-i hrănim? to feed them? para alimentarlos? pour les nourrir ? хлібом їх нагодувати?

C2 : Nu la porumbei, nu la porumbei! C2: Not for pigeons, not for pigeons! C2: ¡No para palomas, no para palomas! C2 : Pas pour les pigeons, pas pour les pigeons ! C2: Не для голубів, не для голубів! Eu vreau în parcul de la catedrală, să I want to be in the cathedral park quiero estar en el parque de la catedral Je veux être dans le parc de la cathédrale Я хочу бути в соборному парку

adun castane. I gather chestnuts. Recojo castañas. Je cueille des châtaignes. Збираю каштани. Sunt acum castane în parc? Are there chestnuts in the park now? ¿Hay castañas en el parque ahora? Y a-t-il des châtaignes dans le parc maintenant ? В парке сейчас есть каштаны? Чи є зараз у парку каштани?

C1 Ba la porumbei! C1 Yes to pigeons! C1 ¡Sí a las palomas! C1 Oui aux pigeons ! C1 Так голубам!

C2 Ba în parc! C2 Yes in the park! C2 Oui dans le parc ! C2 Так у парку!

mama: Dacă vă certaţi rămânem acasă. Mom: If you argue, we'll stay home. madre: Si discutes, nos quedamos en casa. mère : Si vous vous disputez, nous resterons à la maison. Мама: Если ты будешь спорить, мы останемся дома. Мама: Якщо посперечатися, ми залишимося вдома.

C2 Mm... Nu ne mai certăm... Tu unde vrei să ne duci? C2 Mm ... We're not arguing anymore ... Where do you want to take us? C2 Mm... No discutamos más... ¿Adónde quieres llevarnos? C2 Mm... On ne se dispute plus... Où veux-tu nous emmener ? C2 Мм... Мы больше не спорим... Куда ты хочешь нас вести? C2 Ммм ... Ми вже не сперечаємося ... Куди ти хочеш нас відвести?

mama: Eu m-am gândit aşa: să mergem întâi la cofetărie şi să mâncăm mother: I thought like this: let's go to the confectionery first and eat madre: pensé así: vamos a la confitería primero y comamos мама: Я так і думала: підемо спочатку в кондитерську, поїмо

îngheţată, apoi să hrănim porumbeii, apoi să mergem la castanele din parc, ice cream, then let's feed the pigeons, then go to the chestnuts in the park, helado, luego demos de comer a las palomas, luego vayamos a las castañas en el parque, морозивом, потім нагодуй голубів, потім піди до каштанів у парк,

iar la întoarcere să ne oprim pe la bunici, să vedem ce mai fac. and on the way back, let's stop by the grandparents, see how they're doing. ya la vuelta, pasemos por los abuelos, a ver cómo les va. et sur le chemin du retour, nous nous arrêterons chez nos grands-parents pour voir comment ils vont. а коли повернемося, то зупинимось у дідусі й бабусі, щоб подивитись, як у мене справи. Poate au Maybe they have tal vez tienen Можливо, вони мають

nevoie de ceva şi putem să-i ajutăm. we need something and we can help them. necesitan algo y nosotros podemos ayudarlos. нам щось потрібно і ми можемо їм допомогти. E bine? Це добре?

C1 E foarte bine! C1 Це дуже добре!

B. (voce feminină) (жіночий голос)

Este o zi liniştită de duminică. It's a quiet Sunday. Es un domingo tranquilo. C'est un dimanche tranquille. Настала тиха неділя. Eu şi sora mea stăm în parc, pe o bancă de pe My sister and I are sitting in the park, on a bench on Ma soeur et moi sommes assis dans le parc sur un banc Ми з сестрою сидимо в парку на лавочці

malul Begăi. Bega shore. le rivage de Bega. Бега берег. Citim stând la soare. We read while sitting in the sun. Nous lisons assis au soleil. Ми читаємо, сидячи на сонці. E greu să nu ridici privirea din carte, când It's hard not to look up from the book when Il est difficile de ne pas lever les yeux du livre quand Важко не відірвати погляду від книги, коли

totul e atât de plin de viaţă! everything is so full of life! tout est si plein de vie ! все так повно життя!

Au înflorit magnoliile, iar albinele zumzăie. The magnolias are in bloom and the bees are humming. Les magnolias ont fleuri et les abeilles bourdonnent. Зацвіли магнолії і гудуть бджоли. Apa curge lin la vale. The water flows smoothly down the valley. L'eau coule doucement dans la vallée. Вода плавно стікає по долині. Dacă priveşti If you look Si tu regardes

răbdător, aproape de mal vezi peştişori şi, uneori, broscuţe. patiently, near the shore you see small fish and sometimes frogs. patiemment, près du rivage on voit des petits poissons et parfois des grenouilles. терпляче, біля берега бачиш дрібних рибок, а іноді і жаб. În apă sunt alge. There is algae in the water. Il y a des algues dans l'eau. У воді є водорості.

Trece încet vaporaşul „Pelicanul”. The "Pelican" boat passes slowly. Le bateau "Pélican" passe lentement. Pe alee trec copii cu biciclete şi cu role. Children with bicycles and rollers pass through the alley. Les enfants font du vélo et des rollers dans l'allée.

Copacii din parc sunt bătrâni. The trees in the park are old. În scorburile lor se ascund copiii care se joacă The children who play hide in their holes Niños jugando a esconderse en sus madrigueras Dans leurs creux se cachent les enfants qui jouent

de-a v-aţi ascunselea. hide-and-seek. al escondite. cache-cache. O fetiţă adună floricele de câmp din iarbă. A little girl gathers popcorn from the grass. Una niña recoge palomitas de maíz de la hierba. Une petite fille ramasse du pop-corn dans l'herbe. Un fluture A butterfly Una mariposa Un papillon

se opreşte prin flori. stops by flowers. se detiene a través de las flores. il s'arrête à travers les fleurs. Acum zboară spre o bancă pe care stau de vorbă doi Now he's flying to a bench where two are talking Maintenant il vole vers un banc où deux parlent

îndrăgostiţi. in love amoureux. Văzduhul e plin de ciripitul păsărilor. The air is full of chirping birds. L'air est plein d'oiseaux qui gazouillent. Abia se mai aude, de It can barely be heard On l'entend à peine, cependant

departe, zgomotul maşinilor şi al tramvaielor. far away, the noise of cars and trams. au loin, le bruit des voitures et des tramways.

C. (voce masculină – prezentarea unui arheolog) (male voice - presentation of an archaeologist) (voix masculine - présentation d'un archéologue)

Aceasta este Sarmizegetusa Ulpia Traiana. This is Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Voici Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Se văd ruinele vechiului oraş The ruins of the old town can be seen Les ruines de la vieille ville sont visibles

construit de romani după cucerirea Daciei din 106 d.C. built by the Romans after the conquest of Dacia in 106 AD construit par les Romains après la conquête de la Dacie en 106 après JC Aici, în stânga Here, on the left Ici, à gauche

drumului, erau depozitele de grâne. by the way, it was the grain depots. de la route, se trouvaient les dépôts de céréales. Dincolo de şirul de depozite erau Beyond the row of warehouses were Au-delà de la rangée d'entrepôts se trouvaient

termele, băile publice. baths, public baths. spas, bains publics. În faţă observaţi zidurile clădirilor administrative, iar în In front you can see the walls of the administrative buildings, and in

dreapta se mai poate sta şi acum pe treptele marelui amfiteatru. on the right you can still sit on the steps of the great amphitheater. Aici aveau

loc serbări publice şi lupte între gladiatori. public celebrations and fights between gladiators take place. Piaţa centrală era mărginită de The central square was bordered by

locuinţele demnitarilor, compuse din mai multe încăperi grupate în jurul unei the residences of the dignitaries, composed of several rooms grouped around one

curţi interioare. inner courtyards. La retragerea trupelor romane din Dacia Felix, în 271 d.C., When the Roman troops withdrew from Dacia Felix, in 271 AD,

cetatea a fost părăsită. the fortress was abandoned. Se presupune că o parte din pietrele acestor ziduri au It is assumed that some of the stones of these walls have

fost transportate la Densuş în secolul IV d.C. were transported to Densuş in the 4th century AD şi folosite la construirea unei and used to build a

biserici creştine, ridicate pe ruinele unui templu roman. Christian churches, built on the ruins of a Roman temple. Masa de piatră a Stone table a

vechiului templul a devenit astfel masa din altarul bisericii, demonstrând că, the old temple thus became the table in the church altar, proving that,

dincolo de diferenţele dintre ele, credinţele care se succed se şi continuă. beyond the differences between them, the beliefs that follow each other continue.

Fiecare transformare religioasă permite şi o renaştere a ideilor anterioare, nu Each religious transformation also allows a rebirth of previous ideas, no

le anulează în totalitate. cancels them out completely.

Text recapitulativ Summary text

Geneza Bucureştiului rămâne învăluită în mister. The genesis of Bucharest remains shrouded in mystery. Localizată în spaţiu – se află Located in space - it is located

la 60 km depărtare de Dunăre, 125 km de Carpaţi şi 260 km de Marea 60 km from the Danube, 125 km from the Carpathians and 260 km from the Sea

Neagră – dar pierdută în timp, întemeierea oraşului Bucureşti este legată de Black - but lost in time, the foundation of the city of Bucharest is linked to

legenda lui Bucur, păstor de oi, care ar fi pus bazele unui sat pe malul the legend of Bucur, shepherd of sheep, who allegedly founded a village on the shore

Dâmboviţei. Dâmboviței.

În trecut se numea Cetatea Dâmboviţei, numele actual de Bucureşti este

pentru prima dată amintit într-un document semnat la 20 septembrie 1459 de

domnitorul Vlad Ţepeş care şi-a stabilit aici a doua reşedinţă după cea de la ruler Vlad Ţepeş who established his second residence here after the one from

Târgovişte. În 1859 devine capitala Principatelor Unite Române, ca mai apoi In 1859 it became the capital of the United Romanian Principalities, as later

în 1862 Bucureşti să devină capitala României. in 1862 Bucharest became the capital of Romania.

În limba veche a dacilor, „bucur” înseamnă cioban, trecător, călător spre locul In the old language of the Dacians, "bucur" means shepherd, passerby, traveler to the place

de iernat cu turma. to winter with the herd. „Bucura” reprezenta locul de întâlnire al ciobanilor. "Joy" represented the shepherds' meeting place.