×

우리는 LingQ를 개선하기 위해서 쿠키를 사용합니다. 사이트를 방문함으로써 당신은 동의합니다 쿠키 정책.


image

Biblia - Evanghelie, Evanghelia după Ioan 11

Evanghelia după Ioan 11

Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir și I-a șters picioarele cu părul ei și Lazăr cel bolnav era fratele ei.Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubești este bolnav.”Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care erași în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea.”„Învăţătorule”, I-au zis ucenicii, „acum, de curând, căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și Te întorci în Iudeea?”Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina lumii acesteia,dar, dacă umblă noaptea, se poticnește, pentru că n-are lumina în el.”După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme , dar Mă duc să-l trezesc din somn.”Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.”Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre odihna căpătată prin somn.Atunci, Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.Și mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.”Atunci, Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: „Haidem să mergem și noi să murim cu El!”Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,mulţi din iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor.Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieșit înainte, iar Maria ședea în casă.Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!Dar și acum, știu că orice vei cere de la Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.”Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.”„Știu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea și Viaţa . Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”„Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.”După ce a spus aceste vorbe, s-a dus și a chemat în taină pe soră-sa, Maria, și i-a zis: „A venit Învăţătorul și te cheamă.”Maria, cum a auzit, s-a sculat iute și s-a dus la El.Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.Iudeii care erau cu Maria în casă și o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute și ieșind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo.”Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui și I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.”Isus, când a văzut-o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui și S-a tulburat.Și a zis: „Unde l-aţi pus?” „Doamne”, I-au răspuns ei, „vino și vezi.”Isus plângea.Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!”Și unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”Isus S-a înfiorat din nou în Sine și S-a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră, la intrarea căreia era așezată o piatră.„Daţi piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.”Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat.Știam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.”După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!”Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu faţa înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l și lăsaţi-l să meargă.”Mulţi din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.Dar unii din ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.Atunci, preoţii cei mai de seamă și fariseii au adunat soborul și au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni.Dacă-L lăsăm așa, toţi vor crede în El și vor veni romanii și ne vor nimici și locul nostru, și neamul.”Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu știţi nimic;oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod și să nu piară tot neamul?”Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam.Și nu numai pentru neamul acela, ci și ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare.De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.Paștele iudeilor erau aproape. Și mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se curăţească.Ei căutau pe Isus și vorbeau unii cu alţii în Templu: „Ce credeţi? N-are să vină la praznic?”Iar preoţii cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă va ști cineva unde este, să le dea de știre ca să-L prindă.


Evanghelia după Ioan 11

Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir și I-a șters picioarele cu părul ei și Lazăr cel bolnav era fratele ei.Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubești este bolnav.”Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr.Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care erași în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea.”„Învăţătorule”, I-au zis ucenicii, „acum, de curând, căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și Te întorci în Iudeea?”Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina lumii acesteia,dar, dacă umblă noaptea, se poticnește, pentru că n-are lumina în el.”După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme , dar Mă duc să-l trezesc din somn.”Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.”Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre odihna căpătată prin somn.Atunci, Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.Și mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.”Atunci, Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: „Haidem să mergem și noi să murim cu El!”Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,mulţi din iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor.Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieșit înainte, iar Maria ședea în casă.Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!Dar și acum, știu că orice vei cere de la Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.”Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.”„Știu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea și Viaţa . Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”„Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.”După ce a spus aceste vorbe, s-a dus și a chemat în taină pe soră-sa, Maria, și i-a zis: „A venit Învăţătorul și te cheamă.”Maria, cum a auzit, s-a sculat iute și s-a dus la El.Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.Iudeii care erau cu Maria în casă și o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute și ieșind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo.”Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui și I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.”Isus, când a văzut-o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui și S-a tulburat.Și a zis: „Unde l-aţi pus?” „Doamne”, I-au răspuns ei, „vino și vezi.”Isus plângea.Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!”Și unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”Isus S-a înfiorat din nou în Sine și S-a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră, la intrarea căreia era așezată o piatră.„Daţi piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.”Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat.Știam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.”După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!”Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu faţa înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l și lăsaţi-l să meargă.”Mulţi din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.Dar unii din ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.Atunci, preoţii cei mai de seamă și fariseii au adunat soborul și au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni.Dacă-L lăsăm așa, toţi vor crede în El și vor veni romanii și ne vor nimici și locul nostru, și neamul.”Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu știţi nimic;oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod și să nu piară tot neamul?”Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam.Și nu numai pentru neamul acela, ci și ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare.De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.Paștele iudeilor erau aproape. Și mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se curăţească.Ei căutau pe Isus și vorbeau unii cu alţii în Templu: „Ce credeţi? N-are să vină la praznic?”Iar preoţii cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă va ști cineva unde este, să le dea de știre ca să-L prindă.