104. Trocul, o soluție în situații de criză? Salut! Astăzi
104 - Trocul, o soluție în situații de criză?
Salut!
Astăzi este duminică 27 noiembrie 2022 și apare penultimul episod din acest podcast Learn Romanian Podcast. Timpul trece foarte repede și mi-e greu să îmi dau seama că de fapt se încheie acest podcast audio.
Astăzi m-am gândit să vorbesc despre troc.
Subiectele, la care m-am gândit, sunt multiple. Dar, timpul este limitat și am vrut să găsesc un subiect, care îl găsesc interesant și actual acum în vremurile noastre.
Bineînțeles că prima întrebare este: ce este trocul? Un troc - mai multe trocuri reprezintă un schimb de mărfuri, și nu se folosesc banii. Este o metodă mai primitivă, care s-a folosit inițial, dar între timp acest mod de a face schimb de mărfuri s-a transformat într-un comerț în care să folosesc banii. Când se cumpără și când se vinde ceva, se folosesc banii, care bani au o anumită valoare, iar obiectul care se cumpără sau se comercializează are o anumită valoare. Valoarea e reprezentată de niște bani.
Dar, înainte de a ajunge aici - în acest punct în care oamenii comercializează mărfurile cu banii - înainte se foloseau alte metode, precum trocul.
Și de ce vorbesc despre troc? Pentru că este foarte interesant că a revenit această idee de troc în viața mea.
Cum anume? Prin faptul că acum stau undeva la țară, într-un loc foarte simplu și modest, în care trocul încă se mai poartă. Și vorbim de un troc destul de primitiv, într-un fel. Adică: încă se mai poartă la țară în România, trocul. Dacă tu ești cizmar și vecinul tău este tâmplar, atunci vă puteți ajuta unul pe celălalt, fără să folosiți banii, deci cash sub formă de hârtii sau monede.
Un cizmar este un specialist care repară papucii, cizme, nu? Se numește un cizmar.
Un tâmplar se ocupă de tâmplărie, practic lucrează cu lemnul.
Și atunci, de exemplu, cizmarul poate să spună: Uite, eu îți repar papucii și tu îmi dai la schimb trei saci de talaj. În traducere: cizmarul vine cu o propunere: Îți repar eu papucii, dar în schimb vreau ca tu să-mi dai trei saci cu talaj.
Ce este talajul? Sunt niște bucăți foarte foarte mici din lemn, care sunt restul sau o parte mică din lemn care se desprinde, atunci când lucrezi cu lemnul. De exemplu, dacă tu faci mobilă și te ocupi de așa ceva – deci, meseria ta este meserie de dulgher - atunci o să lucrezi cu lemnul.
Dulgherul este o meserie, un job, o muncă, e o meserie în care se lucrează cu lemnul, în special lemnul pentru construcții, când construiești o casă, ai nevoie de lemne, de exemplu. Și atuncea un dulgher îți prepară, îți pregătește lemnul respectiv.
Și, cum spuneam talajul - i se spune talaj sau talaș; eu personal spun talaj - e un fel de rest, sunt resturile, sunt niște deșeuri din lemn, atunci când se prelucrează lemnul. Sunt foarte mici, sunt subțiri și se poate folosi de exemplu talajul când ai animale. Dacă ai, de exemplu, un porc sau găini sau chiar și un câine, se poate folosi talajul. Talajul ajută la absorbția apei, deci are proprietatea de a absorbi apa, ține și căldură și are și un miros foarte frumos, care ține de exemplu insectele deoparte, le ține departe. Și atunci este foarte bun.
Și ambii, atât cizmarul cât și tâmplarul sau dulgherul, sunt mulțumiți de acest troc, de acest schimb de mărfuri.
Este doar un exemplu foarte simplu, care poate fi extins mult mult mai departe. De exemplu, un oier care are oi, are brânză de oi, nu? Iar, dacă vecinul are, de exemplu mai mulți porci, cei doi pot să facă un troc, să facă un schimb de mărfuri. De exemplu, oierul îi da vecinului niște caș sau brânză de oi și cel care are porci, îi dă de exemplu carne de porc. Înțelegeți? Este un schimb de mărfuri.
Și bineînțeles că acest troc se bazează pe încredere, că evaluarea a fost făcută corect. Este interesant pentru mine să observ faptul că în comunități mici din România, la țară, încă se mai practică acest lucru. Și cum spuneam, estimarea valorii produsului sau al mărfii se face pe bază de încredere, adică ai încredere în vecinul, ai încredere în ce spune celălalt, că îți estimează produsul corect. Pentru că, poate o să mai faci lucrul ăsta cu el, poate o să mai schimbi mărfurile, produsele tale cu acest vecin sau acest om din sat. Plus că nu-ți permiți să fii neserios, pentru că dacă tu îți permiți să fii neserios, oamenii o să știe că tu ești neserios, vei fi izolat și oamenii nu vor face troc cu tine. Înțelegeți? Deci, încrederea este și ea foarte importantă.
Pe lângă faptul că mie mi s-a părut fascinant să observ lucrurile astea, este interesant faptul că e posibil ca un astfel de troc sau un astfel de mod de a schimba produsele, să fie tot mai actual pe viitor. Dacă vor fi probleme mari legate de hrană, adică oamenii nu vor mai avea mâncare sau se va accentua această problemă, există soluții, nu? Și de ce nu? Ideea de troc poate fi practicată chiar și în perioada asta modernă, 2022, ca să zic așa.
Un sinonim pentru acest cuvânt troc ar fi barter, și barter vine din limba engleză, care înseamnă practic același lucru. Conceptul de barter se poate aplica atât când vorbim de persoane fizice, dar și firme sau de companii care sunt mai mari.
Dacă vorbim de firme, de exemplu în State - adică în Statele Unite ale Americii - în State există firma ITEX care se ocupă de așa ceva și este cunoscută pe plan local. Mai există de exemplu și organizația non-profit care se numește IRTA International Reciprocal Trade Organisation, aici e vorba de fapt de o monedă universală. Mai există și conceptul de barter mall și barter broker etc.
Și am găsit într-un articol pe net de la Ziarul Financiar, în care se spunea faptul că în momentul în care vorbim despre barter sau troc între firme, poate fi puțin mai greu să găsești un colaborator. De exemplu, o persoană - nu! - o firmă care produce mobilă poate să aibă un contract sau o înțelegere cu un hotel. Adică: firma care produce mobilă, livrează sau vinde mobilă acestui hotel, iar hotelul în schimb oferă cazare gratuită, sau acesta este trocul dintre cele două firme.
Am văzut că s-a încerca și în România să se implementeze un astfel de sistem. Inițial poate fi mai greu să găsești colaboratori, firme care acceptă o astfel de tranzacție. Dar este interesant faptul că atunci când vorbim de crize, mai ales crize economice, acest concept de barter sau de troc apare din nou la suprafață. De ce? Pentru că oamenii simt nevoia să găsească o alternativă la trendul normal, cel legat de schimbul de bani. Fie că vorbim de bani digitali sau bani lichizi.
Banii lichizi sunt cash în forma unor monede, deci metalul, chestia aia rotundă - îi zice monedă în română, sau bancnotele. Bancnotele sunt hârtiile.
Și astăzi am vrut să punctez cele două idei:
1. Faptul că eu am observat troc în jurul meu și a fost fascinant.
2. Faptul că trocul poate fi o soluție în momente de criză.
Și să nu uitați că găsim sau se găsesc mereu soluții la probleme sau provocări, pe care le experimentăm în viață.
Dacă voi personal veți fi puși într-o astfel de situație dificilă în viitor, sau dacă știți pe cineva, prieteni, familie, aveți aici o idee de soluție. Se găsesc soluții.
Cred că o astfel de metodă de a schimba mărfuri cu celălalt, de exemplu cu vecinul sau cu cineva din comunitatea ta, se practică în țări în care tehnologia nu este atât de dominantă. De exemplu, știu din experiență personală că e mai greu să observi astfel de tendințe într-o țară precum Norvegia, care este super tehnologizată, față de România care încă mai practică metode simple, poate chiar primitive. Și această idee de troc poate fi încadrată în ideea de soluții mai simple, vechi, care pot fi foarte utile în momente de criză, dar nu numai.
Care este situația în țara voastră? Există în continuare acest concept de troc sau a dispărut complet, sau s-a limitat ideea de troc la idee de blogări, care se ajută online prin servicii de genul ăsta? Pentru că, am uitat să vă spun că, citisem undeva pe net că se poate de exemplu să existe un barter între cei care se ocupă de scris. De exemplu, blogării și cei care crează pot face un astfel de schimb online și există barter de exemplu și în Franța am văzut că există. Dar la voi în țară, în țara voastră care este situația? Încă se mai practică trocul? Ați auzit de așa ceva? Cum vi se pare ideea?
Mie personal mi se pare o idee bună. O găsesc benefică și o soluție extraordinară mai ales în momente de criză. E o formă alternativă la linia curentă sau obișnuită de tranzacție. Dacă se practică banii ca și formă de cumpărare și vânzare, această formă, trocul sau barterul, poate fi ceva alternativ, care nu se practică în aceeași proporție, la fel de mult, în care nu sunt atât de mulți implicați precum cealaltă variantă clasică adoptată de majoritatea oamenilor dintr-o țară, poate continent sau de pe planetă.
Bineînțeles că pe subiectul ăsta se poate discuta foarte mult, în cele mai mici detalii. De exemplu, dacă avem trocul, cum rămâne cu niște taxe, pensiile, infrastructura, cum ridicăm o societate, ne putem baza pe așa ceva? Se poate discuta foarte mult pe acest subiect. Eu încerc doar în câteva minute să le comprim pe toate și să arunc câteva reflecții personale. Vreau și voi să vă puneți întrebarea asta și să-mi spuneți ce părere aveți. Nu reușesc să mă ocup de tot subiectul foarte amplu. Doar am vrut să semnalizez o idee: că trocul poate fi o soluție și în situații mai dificile, prin care trecem în viață.
O zi de duminică excelentă! Și wow! Ne auzim în ultimul episod de pe 25 decembrie 2022. Da. Ultima duminică din 2022 va fi pe 25 decembrie, deci de Crăciun, o zi foarte specială. Atunci o să-mi iau la revedere de la voi oficial, dar până atunci mai am câteva episoade - nici nu mai știu, cred că sunt vreo patru episoade, șase, scuze, vreo șase episoade, pe care trebuie să le fac cu cuvinte și expresii.
Ne auzim săptămâna următoare!
Aveți grijă de voi!
Pa pa!