×

We use cookies to help make LingQ better. By visiting the site, you agree to our cookie policy.


image

Romaneste, XV. Turul oraşului

XV. Turul oraşului

XV.

Turul oraşului A. (mama+ doi copii) mama: Astăzi este vreme frumoasă. Plecăm la plimbare în oraş! C1 : Mamă, eu vreau să mergem la porumbei, în piaţă. Avem firimituri de pâine să-i hrănim? C2 : Nu la porumbei, nu la porumbei! Eu vreau în parcul de la catedrală, să adun castane. Sunt acum castane în parc? C1 Ba la porumbei! C2 Ba în parc! mama: Dacă vă certaţi rămânem acasă. C2 Mm... Nu ne mai certăm... Tu unde vrei să ne duci? mama: Eu m-am gândit aşa: să mergem întâi la cofetărie şi să mâncăm îngheţată, apoi să hrănim porumbeii, apoi să mergem la castanele din parc, iar la întoarcere să ne oprim pe la bunici, să vedem ce mai fac. Poate au nevoie de ceva şi putem să-i ajutăm. E bine? C1 E foarte bine! (voce feminină) Este o zi liniştită de duminică. Eu şi sora mea stăm în parc, pe o bancă de pe malul Begăi. Citim stând la soare. E greu să nu ridici privirea din carte, când totul e atât de plin de viaţă! Au înflorit magnoliile, iar albinele zumzăie. Apa curge lin la vale. Dacă priveşti răbdător, aproape de mal vezi peştişori şi, uneori, broscuţe. În apă sunt alge. Trece încet vaporaşul „Pelicanul”. Pe alee trec copii cu biciclete şi cu role. Copacii din parc sunt bătrâni. În scorburile lor se ascund copiii care se joacă de-a v-aţi ascunselea. O fetiţă adună floricele de câmp din iarbă. Un fluture se opreşte prin flori. Acum zboară spre o bancă pe care stau de vorbă doi îndrăgostiţi. Văzduhul e plin de ciripitul păsărilor. Abia se mai aude, de departe, zgomotul maşinilor şi al tramvaielor. (voce masculină – prezentarea unui arheolog) Aceasta este Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Se văd ruinele vechiului oraş construit de romani după cucerirea Daciei din 106 d.C. Aici, în stânga drumului, erau depozitele de grâne. Dincolo de şirul de depozite erau termele, băile publice. În faţă observaţi zidurile clădirilor administrative, iar în dreapta se mai poate sta şi acum pe treptele marelui amfiteatru. Aici aveau loc serbări publice şi lupte între gladiatori. Piaţa centrală era mărginită de locuinţele demnitarilor, compuse din mai multe încăperi grupate în jurul unei curţi interioare. La retragerea trupelor romane din Dacia Felix, în 271 d.C., cetatea a fost părăsită. Se presupune că o parte din pietrele acestor ziduri au fost transportate la Densuş în secolul IV d.C. şi folosite la construirea unei biserici creştine, ridicate pe ruinele unui templu roman. Masa de piatră a vechiului templul a devenit astfel masa din altarul bisericii, demonstrând că, dincolo de diferenţele dintre ele, credinţele care se succed se şi continuă. Fiecare transformare religioasă permite şi o renaştere a ideilor anterioare, nu le anulează în totalitate. Text recapitulativ Geneza Bucureştiului rămâne învăluită în mister. Localizată în spaţiu – se află la 60 km depărtare de Dunăre, 125 km de Carpaţi şi 260 km de Marea Neagră – dar pierdută în timp, întemeierea oraşului Bucureşti este legată de legenda lui Bucur, păstor de oi, care ar fi pus bazele unui sat pe malul Dâmboviţei. În trecut se numea Cetatea Dâmboviţei, numele actual de Bucureşti este pentru prima dată amintit într-un document semnat la 20 septembrie 1459 de domnitorul Vlad Ţepeş care şi-a stabilit aici a doua reşedinţă după cea de la Târgovişte. În 1859 devine capitala Principatelor Unite Române, ca mai apoi în 1862 Bucureşti să devină capitala României. În limba veche a dacilor, „bucur” înseamnă cioban, trecător, călător spre locul de iernat cu turma. „Bucura” reprezenta locul de întâlnire al ciobanilor.


XV. Turul oraşului

XV. XV.

Turul oraşului     A. City tour A. (mama+ doi copii)  mama:  Astăzi este vreme frumoasă. (mother + two children) mother: Today is beautiful weather. Plecăm la plimbare în oraş! Let's go for a walk in the city! C1  : Mamă, eu vreau să mergem la porumbei, în piaţă. C1: Mom, I want to go to the pigeons in the market. Avem firimituri de pâine să-i hrănim? Do we have bread crumbs to feed them? C2  : Nu la porumbei, nu la porumbei! C2: Not for pigeons, not for pigeons! Eu vreau în parcul de la catedrală, să adun castane. I want to gather chestnuts in the cathedral park. Sunt acum castane în parc? Are there chestnuts in the park now? C1  Ba la porumbei! C1 Yes to pigeons! C2  Ba în parc! C2 Yes in the park! mama:  Dacă vă certaţi rămânem acasă. mother: If you argue, we'll stay home. C2  Mm... Nu ne mai certăm... Tu unde vrei să ne duci? C2 Mm ... We're not arguing anymore ... Where do you want to take us? mama:  Eu m-am gândit aşa: să mergem întâi la cofetărie şi să mâncăm îngheţată, apoi să hrănim porumbeii, apoi să mergem la castanele din parc, iar la întoarcere să ne oprim pe la bunici, să vedem ce mai fac. mother: I thought like this: to go to the confectionery first and eat ice cream, then to feed the pigeons, then to go to the chestnuts in the park, and on the way back to stop at my grandparents', to see what else they do. Poate au nevoie de ceva şi putem să-i ajutăm. Maybe they need something and we can help them. E bine? It's good? C1  E foarte bine! C1 It's very good! (voce feminină)  Este o zi liniştită de duminică. (female voice) It's a quiet Sunday. Eu şi sora mea stăm în parc, pe o bancă de pe malul Begăi. My sister and I are sitting in the park, on a bench on the banks of the Bega. Citim stând la soare. We read while sitting in the sun. E greu să nu ridici privirea din carte, când totul e atât de plin de viaţă! It's hard not to look up from the book, when everything is so full of life! Au înflorit magnoliile, iar albinele zumzăie. Magnolias have blossomed and bees are buzzing. Apa curge lin la vale. The water flows smoothly down the valley. Dacă priveşti răbdător, aproape de mal vezi peştişori şi, uneori, broscuţe. If you look patiently, you will see small fish and sometimes frogs near the shore. În apă sunt alge. There are algae in the water. Trece încet vaporaşul „Pelicanul”. The "Pelican" boat passes slowly. Pe alee trec copii cu biciclete şi cu role. Children ride bicycles and rollers on the alley. Copacii din parc sunt bătrâni. The trees in the park are old. În scorburile lor se ascund copiii care se joacă de-a v-aţi ascunselea. In their hiding places hide the children who are playing hide and seek. O fetiţă adună floricele de câmp din iarbă. A little girl gathers popcorn from the grass. Un fluture se opreşte prin flori. A butterfly stops through flowers. Acum zboară spre o bancă pe care stau de vorbă doi îndrăgostiţi. Now he's flying to a bench where two lovers are talking. Văzduhul e plin de ciripitul păsărilor. The air is full of birds chirping. Abia se mai aude, de departe, zgomotul maşinilor şi al tramvaielor. The sound of cars and trams can barely be heard from afar. (voce masculină – prezentarea unui arheolog)  Aceasta este Sarmizegetusa Ulpia Traiana. (male voice - presentation of an archaeologist) This is Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Se văd ruinele vechiului oraş construit de romani după cucerirea Daciei din 106 d.C. You can see the ruins of the old city built by the Romans after the conquest of Dacia in 106 AD Aici, în stânga drumului, erau depozitele de grâne. Here, on the left side of the road, were the grain depots. Dincolo de şirul de depozite erau termele, băile publice. Beyond the row of warehouses were the baths, the public baths. În faţă observaţi zidurile clădirilor administrative, iar în dreapta se mai poate sta şi acum pe treptele marelui amfiteatru. In front you can see the walls of the administrative buildings, and on the right you can still stand on the steps of the great amphitheater. Aici aveau loc serbări publice şi lupte între gladiatori. Public celebrations and gladiatorial fights took place here. Piaţa centrală era mărginită de locuinţele demnitarilor, compuse din mai multe încăperi grupate în jurul unei curţi interioare. The central square was bordered by dignitaries' houses, consisting of several rooms grouped around an inner courtyard. La retragerea trupelor romane din Dacia Felix, în 271 d.C., cetatea a fost părăsită. When the Roman troops withdrew from Dacia Felix, in 271 AD, the fortress was abandoned. Se presupune că o parte din pietrele acestor ziduri au fost transportate la Densuş în secolul IV d.C. It is assumed that some of the stones of these walls were transported to Densuş in the 4th century AD şi folosite la construirea unei biserici creştine, ridicate pe ruinele unui templu roman. and used to build a Christian church, built on the ruins of a Roman temple. Masa de piatră a vechiului templul a devenit astfel masa din altarul bisericii, demonstrând că, dincolo de diferenţele dintre ele, credinţele care se succed se şi continuă. The stone mass of the old temple thus became the table on the altar of the church, proving that, beyond the differences between them, the successive beliefs continue. Fiecare transformare religioasă permite şi o renaştere a ideilor anterioare, nu le anulează în totalitate. Every religious transformation allows a rebirth of previous ideas, it does not completely cancel them out. Text recapitulativ  Geneza Bucureştiului rămâne învăluită în mister. Recapitulative text The genesis of Bucharest remains shrouded in mystery. Localizată în spaţiu – se află la 60 km depărtare de Dunăre, 125 km de Carpaţi şi 260 km de Marea Neagră – dar pierdută în timp, întemeierea oraşului Bucureşti este legată de legenda lui Bucur, păstor de oi, care ar fi pus bazele unui sat pe malul Dâmboviţei. Located in space - it is located 60 km away from the Danube, 125 km from the Carpathians and 260 km from the Black Sea - but lost in time, the founding of Bucharest is linked to the legend of Bucur, shepherd of sheep, who laid the foundations of a village on the bank of Dâmboviţa. În trecut se numea Cetatea Dâmboviţei, numele actual de Bucureşti este pentru prima dată amintit într-un document semnat la 20 septembrie 1459 de domnitorul Vlad Ţepeş care şi-a stabilit aici a doua reşedinţă după cea de la Târgovişte. In the past it was called Dâmboviţa Fortress, the current name of Bucharest is mentioned for the first time in a document signed on September 20, 1459 by the ruler Vlad Ţepeş who established here his second residence after the one in Târgovişte. În 1859 devine capitala Principatelor Unite Române, ca mai apoi în 1862 Bucureşti să devină capitala României. In 1859 it became the capital of the United Romanian Principalities, and later in 1862 Bucharest became the capital of Romania. În limba veche a dacilor, „bucur” înseamnă cioban, trecător, călător spre locul de iernat cu turma. In the ancient language of the Dacians, "joy" means shepherd, passer-by, traveler to the wintering place with the flock. „Bucura” reprezenta locul de întâlnire al ciobanilor. "Joy" is the meeting place of shepherds.