×

We use cookies to help make LingQ better. By visiting the site, you agree to our cookie policy.


image

Youtube în limba română, Tată-n 5 minute - Episodul 23: Robert Diaconeasa (1)

Tată-n 5 minute - Episodul 23: Robert Diaconeasa (1)

Ce aptitudini crezi că nu ar trebui să-i lipsească unui părinte?

Să iubească!

Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la Tată-n 5 minute.

Invitatul de astăzi este Robert Diaconeasa, momentan cel mai bun tată doar al lui Ingrid

și, în restul timpului, jurnalist, blogger și activist social.

Salut, Robert, bine ai venit!

Salut, Alex, îți mulțumesc că m-ai invitat.

Cu mare drag!

5 minute să răspunzi la cât mai multe întrebări…

Sper să reușesc, e o presiune cam mare, să știi…

Nu trebuie să răspunzi monosilabic, că, dacă e, mai tăiem noi…

Păi, aia e problema, că eu vorbesc destul de mult și atunci în 5 minute nu știu…

E ok, ce nu mi se pare mie interesant, tai la montaj, deci tu zi ce vrei...

Bine. A, deci eu, de fapt, pot să vorbesc mai mult de 5 minute și voi tăiați să încadrezi. Ok.

Ce ai văzut la tatăl tău, ți-a plăcut și ai încercat să replici?

Nimic.

Asta…știi de ce îmi dau voie să fiu monosilabic? Pentru că…

să explic un pic contextul:

din păcate pentru mine, tatăl meu a fost foarte tânăr

atunci când m-am născut și vremurile au fost de așa natură

încât n-a știut să-mi ofere deloc ceea ce am avut nevoie.

Dacă îți amintești, chiar am povestit la tine în emisiune treaba asta.

N-am avut ce să replic de la el pentru că el a fost distant

și atunci a trebuit să mă ghidez eu după

anumite situații prin care am trecut în așa fel încât să nu ajung ca el.

Iar acum, în momentul în care sunt tată în curând de doi copii,

probabil când vedeți voi sunt deja tată de doi copii,

știu foarte clar ce nu trebuie să fac eu.

În momentul ăsta avem o relație foarte bună, dar

ne-a luat 30 de ani ca să avem o relație bună.

De ce blogger de parenting?

Aici este un mic…așa, o mică chestie

pentru că oamenii mau catalogat, by default, blogger de parenting,

prin prisma faptului că am copil, respectiv copii.

Dar eu nu mă definesc ca blogger de parenting, mă definesc

ca blogger care scrie despre viață, în general.

Și din viața mea face parte și familia mea

și atunci e normal să scriu și despre asta.

Dar eu mă focusez mai mult pe acțiunile caritabile,

pe situațiile care…mă rog, prin care

pot să le arăt oamenilor că pot ajuta atât oamenii mai puțin favorizați, cât și mediul

și atunci, mai degrabă,

mă definesc cu următorul cuvânt, și anume activist.

Dar când vine vorba despre a scrie lucruri despre familia ta, ca și tine,

și eu îl expun destul de mult pe Mark, în postările mele.

Da, știu.

Crezi că va veni un moment în care Ingrid și/sau Mark

ne vor reproșa acest lucru?

M-am gândit la treaba asta, citind pe la…

adică citind tot felul de chestii

în care specia…așa zișii specialiști spuneau că s-ar putea

ca la un moment dat copiii noștri să ne reproșeze treaba asta sau că noi, de fapt,

n-avem dreptul să-i expunem.

Numai că, mentalitatea mea, cel puțin, este că i-am povestit lui Ingrid

și îi povestesc de fiecare dată când se întâmplă ceva care

presupune să o expun pe ea. O întreb dacă este de acord

ea își dă acordul și eu o consider un copil

care este destul de matur pentru vârsta ei și atunci,

cel puțin pentru faptul că ea îmi spune că este ok și pot să dau drumul la cameră,

și pot să postez, fac treaba asta.

Dacă aș fi făcut-o fără s-o întreb, fără să-mi pese de chestia asta,

poate că m-aș fi gândit.

Dar în condițiile în care, de exemplu,

astăzi am plecat de acasă și mi-a spus să dau drumul la cameră să filmăm un intro,

mă gândesc că îi place și că e natural.

Părerea mea este că ne vor reproșa oricum, si dacă postăm, și dacă nu postăm.

E foarte posibil, dar atunci să-mi pregătesc explicațiile cele mai bune,

pentru momentul în care se va întâmpla.

Ce aptitudini crezi că nu ar trebui să lipsească unui părinte?

Să iubească!

Cred că cea mai bună aptitudine pe care noi o putem avea ca părinți

este să iubim necondiționat.

Pentru că, de fapt, de la iubire pornește totul

și poate să aibă copilul ăla toți banii din lume și toate chestiile materiale,

dacă n-are parte de dragostea părinților e fix zero,

din punctul meu de vedere.

Ai spus că îți place să te definești ca activist,

că te implici în foarte multe cauze. De ce?

Pentru că simt că ăsta este modul meu de a da înapoi societății.

Eu când am hotărât să fac o carieră în domeniul online,

mi-am dorit să nu fiu doar o figură drăguță acolo, care face bani și atât.

Pentru că mi se părea

incorect față de oamenii care ne urmăresc

și aș fi vrut ca ei să învețe ceva de la mine și de la familia mea

și de la faptul că eu și Ana provenim din medii în care

nimeni nu ne-a susținut, n-am avut bani, n-am avut relații, n-am avut absolut nimic.

Am muncit pentru tot ce reușim în momentul ăsta

și pentru că suntem recunoscători că avem tot ce avem,

ne place să dăm înapoi.

Și atunci ne-am împărțit în două chestii:

dragostea mea pentru copiii din medii defavorizate,

pornind din copilăria mea, evident, unde n-am avut parte

de dragoste și de atenție și de ajutor,

și Ana, pe partea cealaltă, care iubește foarte mult mediul.

Și atunci, lucrurile astea fac așa de natural parte din viața noastră,

încât era și păcat să nu fac acțiuni concrete în sensul ăsta,

Mai ales că eu, spre deosebire de foarte mulți oameni, chiar am toate datele necesare să pot să fac treaba asta

și să dau un mesaj pozitiv către oameni.

Poți să te întorci oricând în copilăria ta și să schimbi un singur lucru.

Când te întorci și ce schimbi?

În momentul în care taică-meu a făcut închisoare, pentru că

a fost un punct al vieții noastre foarte dureros,

văzând-o pe maică-mea slăbind de la 90 de kg la 40 în doar câteva săptămâni.

Am văzut-o cum suferea și am foarte clar imaginea în minte

cum plângea în fiecare zi, în toată perioada asta

în care taică-meu a fost închis, asta înseamnă trei ani din viața noastră.

Mi-ar fi plăcut, da,

să nu se întâmple episodul ăsta. Probabil că am învățat ceva și din treaba asta, dar

dar dacă ar fi să șterg o parte din viața mea, cu siguranță aia ar fi.

Ce ar trebui să știe despre tine viitorii iubiți ai fetei tale?

Că mi-am crescut fiica, în cazul lui Ingrid, evident,

în spiritul în care știe că un bărbat trebuie s-o respecte

și s-o aprecieze și s-o valideze.

Și în niciun caz, vreodată, să se lase înconjurată de bărbați

care o fac mică.

Am terminat?

Nu, că nu știu ce-am scris aici.

Așa...

Jocul favorit al copilăriei tale?

Șotronul!

Ce tare!

Din zece jucării pe care un părinte le cumpără copilului său, câte crezi tu

că sunt, de fapt, pentru copilul care a fost el sau ea odată?

Mamă, ce întrebare!

Știi, noi suntem așa, nu știu dacă exagerați sau nu,

dar o educăm în spiritul ăsta în care…

mai puține jucării, toate din lemn,

din lemn provenit special pentru treaba asta.

Și întotdeauna…e adevărat că

îmi plac și mie jucăriile pe care le aleg ei, dar sunt cu măsură.

Dacă ar fi s-o iau așa, eu oricum n-am avut jucării când eram mic, deci s-ar putea

ca toate, de fapt,

să fie și pentru mine, nu neapărat un procent din toate cele zece.

Eu aș zice șase - șapte liniștit, gândindu-mă la mine…

Pe toate atunci, dacă n-am avut deloc…

Primești superputerea de a schimba

un singur lucru pe lumea asta. Ce schimbi?

Aș schimba mentalitatea oamenilor, în mod special în țara noastră,

vis-a-vis de natură

Mi-ar plăcea s-o respecte mai mult, mi-ar plăcea să nu mai arunce gunoaiele pe jos,

mi-ar plăcea să dea mai departe mentalitatea asta

conform căreia tot noi respirăm aer poluat, pentru că tot noi poluăm.

Și tocmai de asta și plantez 10,000 de copaci și de asta

fac evenimente în sensul ăsta, în speranța ca măcar viitoarele generații

să fie educate de către noi.

Noi mergem în grădinițe și le explicăm copiilor care-i treaba…

O concluzie bună ar fi că mulți dintre copii într-adevăr știu

și se pare că părinții lor se ocupă de treaba asta,

dar dacă e să ne luăm la nivel macro și ce înseamnă România, de fapt,

înseamnă foarte multă mizerie și lipsă de educație.

Și asta mă doare cel mai tare, adică oricât de superficial ar părea,

când ies pe stradă și văd gunoaie sau pur și simplu oameni care

deschid geamul de la mașină și aruncă fără nicio jenă pe jos...

nu știu, parcă mă doare sufletul…E trist.

Cu cine ai vrea să ieși la o cafea și de ce?

Cu Ellen Degeneres pentru că îmi place mult, dar mult de tot.

Mi se pare super tare parcursul ei,

mi se par toate situațiile prin care a trecut:

faptul că ea a recunoscut că e gay într-o perioadă în care nimeni nu înțelegea treaba asta

și nimeni nu i-a mai dat nicio șansă și totuși s-a luptat ca să vină înapoi

și acum este una, dacă nu cea mai de succes femeie

pe talk show-uri din America, mi se pare mega tare.

Și un lucru care mie-mi place extrem de mult este că în fiecare emisiune

ajută oamenii, cu sute sau milioane de dolari.

Ceea ce visez și eu să fac la un moment dat, la noi în țară.

Doamne ajută să existe bugete,

că de avut cazuri, avem cu siguranță.

Pentru că la momentul în cre înregistrăm emisiunea, nu ești oficial tată de doi,

te întreb așa: ce crezi că o să fie diferit la a fi tată de doi, față de tată de unul? Te-ai gândit?

Cred că sexul copilului.

În rest, stilul de a ne crește copilul cu siguranță

va fi același, Am văzut că a funcționat la Ingrid și suntem perfect mulțumiți de treaba asta.

Sunt conștient că vor fi diferiți copiii și că, da,

nu folosești poate chiar aceeași rețetă…

dar am capacitatea și noi, ca părinți, avem capacitatea

să ne mulăm, să înțelegem copilul, să-i ascultăm nevoile

și tot ce are nevoie din partea noastră

în așa fel încât

și el să crească foarte, foarte ok, dar și relația dintre ei doi, ca frați,

să fie ok, dar și noi, ca părinți, să fim foarte în regulă

și echivalent împărțiți cu dragostea pentru amândoi.

Deci…nu mă aștept să fie foarte diferit,

eu sunt foarte relaxat, chiar cred că o să fie la fel ca la Ingrid.

Super, așa să fie!

Robert, ultima întrebare…

Deja?

Deja?!? Știi cât o să trebuiască să tăiem la montaj, ai vorbit…

Eu cred că ne-am încadrat…

În 15 minute, da.

Restul îmi dai mie, să pun la mine pe vlog, ok?

Ok.

Peste foarte, foarte mulți ani, când tu o să mai fii sau nu

și copiii tăi vor povesti despre tine cu alții, ce ai vrea să povestească?

Tata a fost...cum?

A fost la un moment dat tânărul ăla care împreună cu Mama

au schimbat mentalitatea în România și le-au arătat oamenilor

că deși majoritatea nu dădea doi bani pe dragostea pentru natură

și pentru respectul față de oamenii din jur,

ăștia au luptat în așa fel încât au făcut niște mișcări din astea,

care au devenit importante la nivel național și au făcut oamenii să se gândească la treaba asta.


Tată-n 5 minute - Episodul 23: Robert Diaconeasa (1) Vater in 5 Minuten - Folge 23: Robert Diaconeasa (1) Πατέρας σε 5 λεπτά - Επεισόδιο 23: Robert Diaconeasa (1) Father in 5 minutes - Episode 23: Robert Diaconeasa (1) Padre en 5 minutos - Episodio 23: Robert Diaconeasa (1) Pai em 5 minutos - Episódio 23: Robert Diaconeasa (1)

Ce aptitudini crezi că nu ar trebui să-i lipsească unui părinte?

Să iubească!

Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la Tată-n 5 minute.

Invitatul de astăzi este Robert Diaconeasa, momentan cel mai bun tată doar al lui Ingrid

și, în restul timpului, jurnalist, blogger și activist social.

Salut, Robert, bine ai venit!

Salut, Alex, îți mulțumesc că m-ai invitat.

Cu mare drag!

5 minute să răspunzi la cât mai multe întrebări…

Sper să reușesc, e o presiune cam mare, să știi…

Nu trebuie să răspunzi monosilabic, că, dacă e, mai tăiem noi…

Păi, aia e problema, că eu vorbesc destul de mult și atunci în 5 minute nu știu…

E ok, ce nu mi se pare mie interesant, tai la montaj, deci tu zi ce vrei...

Bine. A, deci eu, de fapt, pot să vorbesc mai mult de 5 minute și voi tăiați să încadrezi. Ok.

Ce ai văzut la tatăl tău, ți-a plăcut și ai încercat să replici?

Nimic.

Asta…știi de ce îmi dau voie să fiu monosilabic? Pentru că…

să explic un pic contextul:

din păcate pentru mine, tatăl meu a fost foarte tânăr

atunci când m-am născut și vremurile au fost de așa natură

încât n-a știut să-mi ofere deloc ceea ce am avut nevoie.

Dacă îți amintești, chiar am povestit la tine în emisiune treaba asta.

N-am avut ce să replic de la el pentru că el a fost distant

și atunci a trebuit să mă ghidez eu după

anumite situații prin care am trecut în așa fel încât să nu ajung ca el.

Iar acum, în momentul în care sunt tată în curând de doi copii,

probabil când vedeți voi sunt deja tată de doi copii,

știu foarte clar ce nu trebuie să fac eu.

În momentul ăsta avem o relație foarte bună, dar

ne-a luat 30 de ani ca să avem o relație bună.

De ce blogger de parenting?

Aici este un mic…așa, o mică chestie

pentru că oamenii mau catalogat, by default, blogger de parenting,

prin prisma faptului că am copil, respectiv copii.

Dar eu nu mă definesc ca blogger de parenting, mă definesc

ca blogger care scrie despre viață, în general.

Și din viața mea face parte și familia mea

și atunci e normal să scriu și despre asta.

Dar eu mă focusez mai mult pe acțiunile caritabile,

pe situațiile care…mă rog, prin care

pot să le arăt oamenilor că pot ajuta atât oamenii mai puțin favorizați, cât și mediul

și atunci, mai degrabă,

mă definesc cu următorul cuvânt, și anume activist.

Dar când vine vorba despre a scrie lucruri despre familia ta, ca și tine,

și eu îl expun destul de mult pe Mark, în postările mele.

Da, știu.

Crezi că va veni un moment în care Ingrid și/sau Mark

ne vor reproșa acest lucru?

M-am gândit la treaba asta, citind pe la…

adică citind tot felul de chestii

în care specia…așa zișii specialiști spuneau că s-ar putea

ca la un moment dat copiii noștri să ne reproșeze treaba asta sau că noi, de fapt,

n-avem dreptul să-i expunem.

Numai că, mentalitatea mea, cel puțin, este că i-am povestit lui Ingrid

și îi povestesc de fiecare dată când se întâmplă ceva care

presupune să o expun pe ea. O întreb dacă este de acord

ea își dă acordul și eu o consider un copil

care este destul de matur pentru vârsta ei și atunci,

cel puțin pentru faptul că ea îmi spune că este ok și pot să dau drumul la cameră,

și pot să postez, fac treaba asta.

Dacă aș fi făcut-o fără s-o întreb, fără să-mi pese de chestia asta,

poate că m-aș fi gândit.

Dar în condițiile în care, de exemplu,

astăzi am plecat de acasă și mi-a spus să dau drumul la cameră să filmăm un intro,

mă gândesc că îi place și că e natural.

Părerea mea este că ne vor reproșa oricum, si dacă postăm, și dacă nu postăm.

E foarte posibil, dar atunci să-mi pregătesc explicațiile cele mai bune,

pentru momentul în care se va întâmpla.

Ce aptitudini crezi că nu ar trebui să lipsească unui părinte?

Să iubească!

Cred că cea mai bună aptitudine pe care noi o putem avea ca părinți

este să iubim necondiționat.

Pentru că, de fapt, de la iubire pornește totul

și poate să aibă copilul ăla toți banii din lume și toate chestiile materiale,

dacă n-are parte de dragostea părinților e fix zero,

din punctul meu de vedere.

Ai spus că îți place să te definești ca activist,

că te implici în foarte multe cauze. De ce?

Pentru că simt că ăsta este modul meu de a da înapoi societății.

Eu când am hotărât să fac o carieră în domeniul online,

mi-am dorit să nu fiu doar o figură drăguță acolo, care face bani și atât.

Pentru că mi se părea

incorect față de oamenii care ne urmăresc

și aș fi vrut ca ei să învețe ceva de la mine și de la familia mea

și de la faptul că eu și Ana provenim din medii în care

nimeni nu ne-a susținut, n-am avut bani, n-am avut relații, n-am avut absolut nimic.

Am muncit pentru tot ce reușim în momentul ăsta

și pentru că suntem recunoscători că avem tot ce avem,

ne place să dăm înapoi.

Și atunci ne-am împărțit în două chestii:

dragostea mea pentru copiii din medii defavorizate,

pornind din copilăria mea, evident, unde n-am avut parte

de dragoste și de atenție și de ajutor,

și Ana, pe partea cealaltă, care iubește foarte mult mediul.

Și atunci, lucrurile astea fac așa de natural parte din viața noastră,

încât era și păcat să nu fac acțiuni concrete în sensul ăsta,

Mai ales că eu, spre deosebire de foarte mulți oameni, chiar am toate datele necesare să pot să fac treaba asta

și să dau un mesaj pozitiv către oameni.

Poți să te întorci oricând în copilăria ta și să schimbi un singur lucru.

Când te întorci și ce schimbi?

În momentul în care taică-meu a făcut închisoare, pentru că

a fost un punct al vieții noastre foarte dureros,

văzând-o pe maică-mea slăbind de la 90 de kg la 40 în doar câteva săptămâni.

Am văzut-o cum suferea și am foarte clar imaginea în minte

cum plângea în fiecare zi, în toată perioada asta

în care taică-meu a fost închis, asta înseamnă trei ani din viața noastră.

Mi-ar fi plăcut, da,

să nu se întâmple episodul ăsta. Probabil că am învățat ceva și din treaba asta, dar

dar dacă ar fi să șterg o parte din viața mea, cu siguranță aia ar fi.

Ce ar trebui să știe despre tine viitorii iubiți ai fetei tale?

Că mi-am crescut fiica, în cazul lui Ingrid, evident,

în spiritul în care știe că un bărbat trebuie s-o respecte

și s-o aprecieze și s-o valideze.

Și în niciun caz, vreodată, să se lase înconjurată de bărbați

care o fac mică.

Am terminat?

Nu, că nu știu ce-am scris aici.

Așa...

Jocul favorit al copilăriei tale?

Șotronul!

Ce tare!

Din zece jucării pe care un părinte le cumpără copilului său, câte crezi tu

că sunt, de fapt, pentru copilul care a fost el sau ea odată?

Mamă, ce întrebare!

Știi, noi suntem așa, nu știu dacă exagerați sau nu,

dar o educăm în spiritul ăsta în care…

mai puține jucării, toate din lemn,

din lemn provenit special pentru treaba asta.

Și întotdeauna…e adevărat că

îmi plac și mie jucăriile pe care le aleg ei, dar sunt cu măsură.

Dacă ar fi s-o iau așa, eu oricum n-am avut jucării când eram mic, deci s-ar putea

ca toate, de fapt,

să fie și pentru mine, nu neapărat un procent din toate cele zece.

Eu aș zice șase - șapte liniștit, gândindu-mă la mine…

Pe toate atunci, dacă n-am avut deloc…

Primești superputerea de a schimba

un singur lucru pe lumea asta. Ce schimbi?

Aș schimba mentalitatea oamenilor, în mod special în țara noastră,

vis-a-vis de natură

Mi-ar plăcea s-o respecte mai mult, mi-ar plăcea să nu mai arunce gunoaiele pe jos,

mi-ar plăcea să dea mai departe mentalitatea asta

conform căreia tot noi respirăm aer poluat, pentru că tot noi poluăm.

Și tocmai de asta și plantez 10,000 de copaci și de asta

fac evenimente în sensul ăsta, în speranța ca măcar viitoarele generații

să fie educate de către noi.

Noi mergem în grădinițe și le explicăm copiilor care-i treaba…

O concluzie bună ar fi că mulți dintre copii într-adevăr știu

și se pare că părinții lor se ocupă de treaba asta,

dar dacă e să ne luăm la nivel macro și ce înseamnă România, de fapt,

înseamnă foarte multă mizerie și lipsă de educație.

Și asta mă doare cel mai tare, adică oricât de superficial ar părea,

când ies pe stradă și văd gunoaie sau pur și simplu oameni care

deschid geamul de la mașină și aruncă fără nicio jenă pe jos...

nu știu, parcă mă doare sufletul…E trist.

Cu cine ai vrea să ieși la o cafea și de ce?

Cu Ellen Degeneres pentru că îmi place mult, dar mult de tot.

Mi se pare super tare parcursul ei,

mi se par toate situațiile prin care a trecut:

faptul că ea a recunoscut că e gay într-o perioadă în care nimeni nu înțelegea treaba asta

și nimeni nu i-a mai dat nicio șansă și totuși s-a luptat ca să vină înapoi

și acum este una, dacă nu cea mai de succes femeie

pe talk show-uri din America, mi se pare mega tare.

Și un lucru care mie-mi place extrem de mult este că în fiecare emisiune

ajută oamenii, cu sute sau milioane de dolari.

Ceea ce visez și eu să fac la un moment dat, la noi în țară.

Doamne ajută să existe bugete,

că de avut cazuri, avem cu siguranță.

Pentru că la momentul în cre înregistrăm emisiunea, nu ești oficial tată de doi,

te întreb așa: ce crezi că o să fie diferit la a fi tată de doi, față de tată de unul? Te-ai gândit?

Cred că sexul copilului.

În rest, stilul de a ne crește copilul cu siguranță

va fi același, Am văzut că a funcționat la Ingrid și suntem perfect mulțumiți de treaba asta.

Sunt conștient că vor fi diferiți copiii și că, da,

nu folosești poate chiar aceeași rețetă…

dar am capacitatea și noi, ca părinți, avem capacitatea

să ne mulăm, să înțelegem copilul, să-i ascultăm nevoile

și tot ce are nevoie din partea noastră

în așa fel încât

și el să crească foarte, foarte ok, dar și relația dintre ei doi, ca frați,

să fie ok, dar și noi, ca părinți, să fim foarte în regulă

și echivalent împărțiți cu dragostea pentru amândoi.

Deci…nu mă aștept să fie foarte diferit,

eu sunt foarte relaxat, chiar cred că o să fie la fel ca la Ingrid.

Super, așa să fie!

Robert, ultima întrebare…

Deja?

Deja?!? Știi cât o să trebuiască să tăiem la montaj, ai vorbit…

Eu cred că ne-am încadrat…

În 15 minute, da.

Restul îmi dai mie, să pun la mine pe vlog, ok?

Ok.

Peste foarte, foarte mulți ani, când tu o să mai fii sau nu

și copiii tăi vor povesti despre tine cu alții, ce ai vrea să povestească?

Tata a fost...cum?

A fost la un moment dat tânărul ăla care împreună cu Mama

au schimbat mentalitatea în România și le-au arătat oamenilor

că deși majoritatea nu dădea doi bani pe dragostea pentru natură

și pentru respectul față de oamenii din jur,

ăștia au luptat în așa fel încât au făcut niște mișcări din astea,

care au devenit importante la nivel național și au făcut oamenii să se gândească la treaba asta.