19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II) (1)
Emil Hureazeanu: Bună seara! La microfon Emil Hureazeanu ...
Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi! Revenim la aceasta emisiune nocturnă în direct. O emisiune de criză. Şocaţi, la rândul nostru, ca milioane şi milioane de români şi de străini, martori în aceste zile al unuia dintre cele mai sălbatice scenarii de represiune în masă cunoscute în Europa, după cel de-al doilea război mondial. Evenimentele din România cunosc o evoluţie galopantă şi tragică. Demonstraţiile şi, din nefericire, se pare că şi gravele incidente continuă la Timişoara, dar şi în alte oraşe ale ţării. Întreaga Românie se află la ora unei stări de alarmă generală, extrem de gravă şi îngrijorătoare. Puterea reacţionează în continuare prin represiune, dovedind o iresponsabilitate, o alienare patologică a simţului realităţii care stârneşte indignarea, revolta întregii lumi. Oameni politici, şefi de state şi guverne şi parlamente, i-aţi auzit probabil pentru prima oară în istoria acestui post de radio. Tocmai aţi auzit un întreg buletin de ştiri care în mod normal trebuie sa reflecte situaţia internaţionala la această oră, compus exclusiv din ştiri în legătură şi despre România.
Statele occidentale, continuă, membre ale Alianţei Atlantice, precum şi statele membre ale comunităţii europene îşi propun, la cererea Case Albe, printre altele, acţiuni concertate împotriva Bucureştiului. Evenimentele din România ocupă spaţiile cele mai importante în presă, la radio şi televiziune în întreaga lume. Zeci de demonstraţii de protest au loc chiar în aceste ore în zeci de oraşe de pe toate continentele lumii. Şi Ceauşescu, tiranul, se plimbă în Iran. Acesta este conducătorul României, un individ căruia istoria i-a hărăzit, printre altele, pelerinaje la mormântul unui ayatollah sângeros printr-una din acele stranii potriviri ale sale, în timp ce o întreagă ţară, un întreg popor cunosc o oră de cruntă oropsire, de îngrozitoare realitate.
N.C. Munteanu: Stimaţi ascultători! Am pregătit pentru Dvs. mai multe corespondenţe din Geneva, din Tel Aviv, din Roma, din Los Angeles, din Paris, din Washington, din Munchen, din Berlin.
Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi! Înainte de a trece la difuzarea a celor amintite de colegul Munteanu, aş încerca, vom încerca să aducem la oră informaţiile pe care le deţinem în legătură cu evenimentele în curs de desfăşurare la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării. În cursul acestei seri, în urmă cu un ceas, un ceas şi jumătate, am vorbit la telefon cu cineva care venea de la Timişoara. Iată despre ce este vorba: tulburările continuă, cum dealtfel, s-a confimat. Au fost incidente la întreprinderea Solventul, la fabricile de zahăr şi de ulei, unde se pare că ar fi izbucnit incendii. Au fost incidente la întreprinderea Electromotor, Gara de Nord din Timişoara se pare că a fost devastată. Forţele de intervenţie au folosit, în continuare şi în cursul zilei armament greu. Sunt mari probleme cu internarea răniţilor în spitalele oraşului, care sunt supraaglomerate, au fost concentraţi doctori din întreaga zonă. Se pare că mulţi dintre morţi - şi victimele sunt numeroase -, nu sunt înmormântaţi ci arşi imediat. Nu se permite adunarea a mai mult de două persone. Soldaţii cu mitraliere defilează pe străzi.
Am fost martorii înmărmuriţi la ora 22, ora 23, ora României, în faţa micilor ecrane ai unei relatări, ai unei mărturii zguduitoare, transmisă în direct de televiziunea austriacă. S-a stat de vorbă de la Timişoara cu un om de afaceri austriac, originar din România, care în această seară, de la Timişoara a relatat următoarele telefonic. Se pare că sâmbăta Armata a refuzat în mai multe rânduri să tragă în demonstranţi. Soldaţii, potrivit relatărilor acestui martor ocular, repet, au fost înlocuiţi cu trupe aduse din alte părţi ale ţării. Un ofiţer şi doi soldaţi, a continuat interlocutorul austriac, ar fi fost executaţi pentru că au refuzat să se supună ordinelor. Portivit acestor relatări, dar care relatări converg şi cu alte mărturii consemnate în această seară, centrul oraşului Timişoara este devastat. Locuitorii nu au apă, nu au curent electric. În legătură cu evenimentele de duminică, acest domn care se numeşte Beckman, a folosit cuvântul pogrom. A vorbit de metri cubi de cadavre. Repet, sunt cuvintele lui, care ar fi fost transportate în camioane, victimele fiind îngropate în gropi comune, în încercarea de a şterge urmele. Cele petrecute la Timişoara - a spus Beckman - sunt de nedescris. Şi acum urmează o informaţie senzaţională: el a precizat că vorbeşte pe o linie telefonică a Securităţii şi că se află la Securitate. Sunt în bârlogul leului, a spus el, subliniind în repetate rânduri, că informaţiile lui provin din sursă absolut sigură. Potrivit lui, numărul victimelor este foarte mare. S-au mai auzit împuşcături şi în cursul după-amiezii de astăzi. Aceste sunt, deci, ultimele relatări, care repet, se bazează pe mărturii ale unor martori oculari. Ceea ce tocmai am citit era mărturia unui interlocutor al postului de televizune austriac, aflat la Timişoara în cursul acestei seri.
Primim informaţii şi de la Bucureşti. Aţi ascultat şi în buletinul de ştiri, tensiunea este deosebit de încordată, este şi informaţia Agenţiei Tass şi Tanjug. Şi aici se pare că au fost incidente la depourile CFR din Calea Griviţei, sâmbăta, dar şi la Uzinele 23 august. O stare de tensiune, în mod evident, domneşte la Bucureşti având în vedere că aeroportul Otopeni, gările oraşului sunt împânzite de reprezentanţi ai forţelor de ordine şi intens controlate. Şi acum, cred că putem trece, daca N.C. Munteanu nu-şi propune cumva să... Nu! Vom reveni asupra informaţiilor pentru că tocmai am ascultat, deci de la oră fixă, până la ora zece buletinul de ştiri, vom reveni cu un rezumat extins al informaţiilor către sfârşitul emisiunii în aşa fel ca informaţiile noastre să fie cât mai bine împărţite şi echilibarate pe timpul emisiunii. Avem, cum spunea N.C. Munteanu, mai multe convorbiri programate. Vom vedea dacă ne reuşesc toate.
Îl vom solicita acum pe colegul Ratesh la Washington ca să ne vorbească despre câteva reacţii americane. Bună seara, Nestor Ratesh! Să începem ca şi ieri cu reacţia Guvernului american. Înţelegem ca la Washington s-au făcut din nou declaraţii oficiale privitoare la România.
Nestor Ratesh: Da, au fost făcute astăzi declaraţii noi, care se disting prin următoarele carateristici: ele au emanat de astăzi atât de la Departamentul de Stat, ca şi cele de ieri, ca şi de la Casa Albă, unde ele au fost făcute în numele preşedintelui Bush însuşi. Conţinutul declaraţiilor a fost esenţialmente acelaşi. Tonul şi limbajul acestor declaraţii au fost mai severe ca ieri. În fine, continuă să reflecte însă absenţa unor informaţii bogate şi total sigure despre ceea ce s-a întâmplat ori se întâmplă.
Declaraţiile oficiale conţin patru elemente principale: unu, anunţă că doi diplomaţi de la ambasada Statelor Unite din Bucureşti au plecat la Timişoara pentru a lua cunoştinţă la faţa locului de cele întâmplate şi de situaţia actuală. Ei nu s-au întors încă şi nu şi-au făcut cunoscute constatările. Doi, după ce îşi vor prezenta raportul la ambasada americană la Bucureşti, domnul Allan Green, va decide sub ce formă să prezinte protestul ţării sale Guvernului român. S-a precizat că va fi un protest redactat în termenii cei mai severi. Trei, Statele Unite se consultă cu aliaţii lor din NATO şi din Comunitatea Economică Europeană pentru a elabora o atitudine comună faţă de evenimentele din România. Şi patru, este în curs de examinare a relaţiilor bilaterale române-americane pentru a determina ce alte măsuri s-ar mai putea lua. Departamentul de Stat a apreciat ca aceste relaţii s-au deteriorat serios după încetarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, de pildă comerţul bilateral s-a redus la jumătate din cât era, însumând acum doar circa 300 de milioane de dolari anual în ambele redacţii. Ca o concluzie generală, declaraţia de astăzi al Guvernului american cere Guvernului roman să pună capăt politicii sale revoltătoare şi să permită cetăţenilor ţării să-şi exercite drepturile lor umane fundamentale.
Emil Hureazeanu: În materie de informaţii propriu-zise ai mai putut afla ceva nou din surse oficiale americane?
Nestor Ratesh: Nu, nici măcar confirmarea sau infirmarea informaţiilor primite din alte surse. Departamentul american de stat tot nu este încă în măsură să confirme sau să infirme ştirile privitoare la morţi şi răniţi. Dar este de presupus că cei doi diplomaţi americani care vizitează acuma Timişoara vor avea informatii mai precise. Bineînţeles, dacă vor fi lăsaţi să facă fără interferenţa Securităţii, care îi, desigur, un mare semn de întrebare.
Emil Hurezeanu: Nestor Ratesh, ce interpretări se dau ultimelor evenimente din România, în cercurile oficiale ca şi în cel al comentatorilor şi al experţilor americani?
Nestor Ratesh: Cea mai comună interpretare este că poate a venit şi rândul României să cunoască o schimbare. Se vehiculează destul de mult teoria dominoului, împrumutata din anii '60, când ea se referea la Asia de Sud-Est. Se spunea atunci ca dacă ar cădea Vietnamul în mâna comuniştilor toate celelalte ţări din regiune ar trece şi ele sub regim comunist, asemenea unui şir de de pietre de domino în care dacă una cade, toate celelalte o urmează.
Teoria domino-ului nu prea s-a dovedit valabilă în Asia de Sud-Est, dar mulţi experţi o văd materializându-se în Europa Răsăriteană. Interesantă argumentarea profesorului Charles Gatti, un respectat expert în probleme est-europene care este citat astăzi de ziarul New York Times, care ar fi spus ca i-ar fi imposibil lui Ceauşescu să păstreze un regim stalinist când chiar şi regimurile brejneviste s-au prăbuşit peste tot în jurul său.
Contrastul şocant între efervescenţa din restul Europei Răsăritene şi stagnarea din România frapează de mai mult timp publicul american. Iată că şi românii se mişcă acuma şi o fac nu în atmosfera de chermeză din alte ţări, ci sub bătaia gloanţelor. Împotriva unui regim care singur în Europa se înverşunează cu tancurile şi elicopterele contra propriei populaţii. E şi aici un contrast, unul care stâneşe de astă dată admiraţie.
Emil Hurezeanu: Admiraţie? Stârneşte indignarea unei întregi lumi. E clar, regimul Ceauşescu nu pare să fie înclinat să cedeze fără violenţe.
Nestor Ratesh: Între observaţiile care se fac este şi aceea că este greu de imaginat că schimbarea în România se va produce paşnic ca în celelalte ţări. Găsim această idee în cel puţin două ziare, anume New York Times şi Wall Street Journal.
Emil Hurezeanu: Pentru că vorbim de presă, Nestor Ratesh, cât de mare este interesul prezentat de presa americană faţă de evenimentele din ţară?
Nestor Ratesh: Foarte mare, aş zice. Interesul pe care ultimele evenimente îl provoacă aici este foarte mare, de amploarea şi proeminenţa relatărilor publicate în ziare sau transmise la televiziune. Pentru majoritatea cotidienelor acestea au fost evenimente de pagina întâi, demne chiar de manşeta ziarului. Şi la televizune relatările despre România deschid adesea programele de ştiri. Din păcate nu există imagini din Timişoara şi ilustrarea imaginilor pe micul ecran se face de multe ori cu secvenţe de film în care apare Ceauşescu fie la aeroport plecând în Iran, fie la sosirea sa la Teheran.
Emil Hurezeanu: Şi acum o ultimă întrebare, Nestor Ratesh. Există o comunitate românescă numeroasă în Statele Unite. Cum a reacţionat la ultimele evenimente?
Nestor Ratesh: Nu-ţi pot da un răspuns complet pentru că nu am fost în măsură să culeg informaţii de pretutindeni. Judecând după reacţia românilor din Washington s-ar zice că aceste evenimente i-au scos pe mulţi din apatie şi din indiferenţă. Telefonul meu sună în orice caz fără încetare. Români şi nu numai români care se interesau de puţin altceva în afara preocupărilor lor familiale sau afaceri sau de situaţia de aici, vor să ştie ce se întâmplă în ţară. Îşi manifestă emoţia şi trăiesc puternic sentimentul solidarităţii. Peste mai puţin de două ore are loc o demonstraţie în faţa ambasadei României la Washington. Ieri a fost o demonstraţie cu participare remarcabilă la New York.
Emil Hurezeanu: Da, îţi multumim Nestor Ratesh, pentru această discutie.
Am vorbit deseori în emisiunile noastre despre aşa-zisile ştiri confirmate conflictuale sau încă neconfirmate. Ce se întâmplă? Faptul că la această oră atâtea guverne occidentale îşi exprimă în mod categoric indignarea, cerând chiar sancţiuni politice împotriva regimului Ceauşescu, indignarea în legătură cu evenimentele din România confirmă, ca să spun aşa, un grad ridicat de credibilitate care ne parvin din România. Deci cred că este cazul ca din acest moment informaţiile care ne parvin din România să se bucure de o credibilitate din ce în ce mai mare. Aţi auzit reacţiile americane, reacţiile oficiale.
