image

Radio Europa Liberă, Când educaţia sexuală în şcoală este o necesitate

În Republica Moldova fiecare al treilea copil creşte doar cu un singur părinte. Consecinţele acestei stări de lucruri nu s-au lăsat aşteptate: majoritatea adolescenţilor nu au deprinderi de viaţă elementare, nu ştiu cum să se alimenteze corect, de ce nu este bine să consume droguri sau prin ce schimbări trece corpul lor în adolescență. Constatările aparţin Agenţiei ONU pentru drepturile şi sănătatea reproductivă, pe scurt UNFPA, care ani de zile a promovat discipilina „Educaţia pentru sănătate”, predată opţional în Republica Moldova din 2015. Elevă în clasa a șaptea, Natalia este o adolescentă despre care de obicei se spune că ar fi iute de picior. De la ea am aflat că nu a stat mult pe gânduri atunci când i s-a spus că în programul şcolar a fost introdusă disciplina „Educaţia pentru sănătate”. Are o relaţie frumoasă cu părinţii, însă chiar şi aşa îi era jenă să-i pună mamei anumite întrebări şi nici nu era sigură că va primi răspunsurile potrivite. „Despre ciclu menstrual, despre care nu poţi vorbi deschis cu mama sau cu prietenele tale. Privind nişte filmuleţe la lecţii sau ascultând poveţele profesoarei, ne descurcăm. Despre alimentaţie am vorbit, despre regimul de somn, care sunt alimentele dăunătoare şi care sunt bune pentru organismul nostru. Mama cunoaşte diverse lucruri, dar uneori se jenează să-mi vorbească despre ele. Eu vin cu îndrăzneală de la ore şi-i spun despre ce am vorbit, noutăţile pe care le-am aflat.” Doar 7 la sută dintre elevi aleg să studieze opţional „Educaţia pentru sănătate” din cele câteva zeci de discipline pe care le au in orar. Acest curs a fost introdus în urmă cu trei ani şi include până la nouă module, între care igiena personală, sănătatea mentală, reproducerea şi educaţia, prevenirea violenţei şi abuzului. Anastasia Ardaşan este mama unui băiat de 10 ani. Zice că de la 1 septembrie i-ar plăcea ca fiul său să studieze cursul de educaţie pentru sănătate şi asta pentru că a înțeles că anumite subiecte o depăşesc: „Eu prea puţin până acum am discutat cu el, cu toate că eu sunt foarte deschisă în privinţa subiectelor ce ţin de şcoală, cu ce prieteni se joacă. Părinţii acasă într-adevăr nu discută cu copiii în privinţa educaţiei sexuale, a prietenilor. Acum este internet, iar adolescenţii sunt toţi cu nasul în telefoane.” În urmă cu trei ani, când a fost introdus cursul „Educaţia pentru sănătate” doar 14 elevi din gimnaziul „Mihai Moraru” din satul Brăneşti, raionul Orhei, s-au arătaţi interesaţi. Astăzi, numărul lor aproape s-a dublat, vorbeste multumita profesoara de biologie şi chimie din gimnaziu, Anastasia Domniţă, care s-a specializat şi pe educaţie pentru sănătate. „În prezent societatea nu este suficient de informată, chiar dacă avem acces la internet. Informaţiile pe care le găsesc tinerii în spaţiul virtual este deseori incorectă. Comunicarea între părinte şi elevi este foarte slabă. Unii părinţi sunt peste hotare, alţii din familii vulnerabile. Chiar şi aşa, puţin sunt cei care cunosc suficiente informaţii specifice disciplinei date.” Analistă de programe pentru tineret în cadrul UNFPA Moldova, Ludmila Sîrbu, spune că scopul promovării cursului de educație pentru sănătate este scoaterea din anonimat a problemelor cu care se confruntă adolescenții: „An de an, cu informaţie potrivită vârstei acestui adolescent şi învăţată treptat, valoarea acestei discipline este şi mai importantă pentru că, din păcate, fiecare al treilea adolescent astăzi creşte într-o familie cu un singur părinte sau este în îngrijirea buneilor doar. Familia de astăzi tot nu este pregătită să ofere informaţia necesară unui copil şi adolescent privind sănătatea lui, dar şi comportamentele care să le preia sau să le evite.” În Republica Moldova sunt peste 300 de mii de adolescenți. Din cauza migrației părinților, a informaţiei insuficiente, mulţi sunt supuși anumitor riscuri. De exemplu, cifrele prezentate de autorități arată că anual în Republica Moldova peste 2.600 de adolescente, în special din comunitățile rurale și din familii vulnerabile, devin mame, iar fiecare a zecea întrerupere de sarcină este efectuată de către o tânără între 15 şi 19 ani.



Want to learn a language?


Learn from this text and thousands like it on LingQ.

  • A vast library of audio lessons, all with matching text
  • Revolutionary learning tools
  • A global, interactive learning community.

Language learning online @ LingQ

În Republica Moldova fiecare al treilea copil creşte doar cu un singur părinte. Consecinţele acestei stări de lucruri nu s-au lăsat aşteptate: majoritatea adolescenţilor nu au deprinderi de viaţă elementare, nu ştiu cum să se alimenteze corect, de ce nu este bine să consume droguri sau prin ce schimbări trece corpul lor în adolescență. Constatările aparţin Agenţiei ONU pentru drepturile şi sănătatea reproductivă, pe scurt UNFPA, care ani de zile a promovat discipilina „Educaţia pentru sănătate”, predată opţional în Republica Moldova din 2015. Elevă în clasa a șaptea, Natalia este o adolescentă despre care de obicei se spune că ar fi iute de picior. De la ea am aflat că nu a stat mult pe gânduri atunci când i s-a spus că în programul şcolar a fost introdusă disciplina „Educaţia pentru sănătate”. Are o relaţie frumoasă cu părinţii, însă chiar şi aşa îi era jenă să-i pună mamei anumite întrebări şi nici nu era sigură că va primi răspunsurile potrivite. „Despre ciclu menstrual, despre care nu poţi vorbi deschis cu mama sau cu prietenele tale. Privind nişte filmuleţe la lecţii sau ascultând poveţele profesoarei, ne descurcăm. Despre alimentaţie am vorbit, despre regimul de somn, care sunt alimentele dăunătoare şi care sunt bune pentru organismul nostru. Mama cunoaşte diverse lucruri, dar uneori se jenează să-mi vorbească despre ele. Eu vin cu îndrăzneală de la ore şi-i spun despre ce am vorbit, noutăţile pe care le-am aflat.” Doar 7 la sută dintre elevi aleg să studieze opţional „Educaţia pentru sănătate” din cele câteva zeci de discipline pe care le au in orar. Acest curs a fost introdus în urmă cu trei ani şi include până la nouă module, între care igiena personală, sănătatea mentală, reproducerea şi educaţia, prevenirea violenţei şi abuzului. Anastasia Ardaşan este mama unui băiat de 10 ani. Zice că de la 1 septembrie i-ar plăcea ca fiul său să studieze cursul de educaţie pentru sănătate şi asta pentru că a înțeles că anumite subiecte o depăşesc: „Eu prea puţin până acum am discutat cu el, cu toate că eu sunt foarte deschisă în privinţa subiectelor ce ţin de şcoală, cu ce prieteni se joacă. Părinţii acasă într-adevăr nu discută cu copiii în privinţa educaţiei sexuale, a prietenilor. Acum este internet, iar adolescenţii sunt toţi cu nasul în telefoane.” În urmă cu trei ani, când a fost introdus cursul „Educaţia pentru sănătate” doar 14 elevi din gimnaziul „Mihai Moraru” din satul Brăneşti, raionul Orhei, s-au arătaţi interesaţi. Astăzi, numărul lor aproape s-a dublat, vorbeste multumita profesoara de biologie şi chimie din gimnaziu, Anastasia Domniţă, care s-a specializat şi pe educaţie pentru sănătate. „În prezent societatea nu este suficient de informată, chiar dacă avem acces la internet. Informaţiile pe care le găsesc tinerii în spaţiul virtual este deseori incorectă. Comunicarea între părinte şi elevi este foarte slabă. Unii părinţi sunt peste hotare, alţii din familii vulnerabile. Chiar şi aşa, puţin sunt cei care cunosc suficiente informaţii specifice disciplinei date.” Analistă de programe pentru tineret în cadrul UNFPA Moldova, Ludmila Sîrbu, spune că scopul promovării cursului de educație pentru sănătate este scoaterea din anonimat a problemelor cu care se confruntă adolescenții: „An de an, cu informaţie potrivită vârstei acestui adolescent şi învăţată treptat, valoarea acestei discipline este şi mai importantă pentru că, din păcate, fiecare al treilea adolescent astăzi creşte într-o familie cu un singur părinte sau este în îngrijirea buneilor doar. Familia de astăzi tot nu este pregătită să ofere informaţia necesară unui copil şi adolescent privind sănătatea lui, dar şi comportamentele care să le preia sau să le evite.” În Republica Moldova sunt peste 300 de mii de adolescenți. Din cauza migrației părinților, a informaţiei insuficiente, mulţi sunt supuși anumitor riscuri. De exemplu, cifrele prezentate de autorități arată că anual în Republica Moldova peste 2.600 de adolescente, în special din comunitățile rurale și din familii vulnerabile, devin mame, iar fiecare a zecea întrerupere de sarcină este efectuată de către o tânără între 15 şi 19 ani.


×

We use cookies to help make LingQ better. By visiting the site, you agree to our cookie policy.